19,560 matches
-
Lijiang din provincia Yunnan au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în 1998, pentru păstrarea și conservarea caselor vechi construite cu sute de ani în urmă. Reședință de ținut, orașul Pingyao a fost format în timpul dinastiilor Ming și Qing. Arhitectura acestuia, cu străzi și prăvălii originale și case cu un pronunțat specific local, este bine păstrată. Pingyao este un exemplu viu al dezvoltării istoriei politice, social-economice, cultural-artistice, militare și arhitecturale. Orășelul Lijiang, construit în dinastia Song de Sud (1127-1279), reunește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
într-o ordine anume, și nici nu are zid de apărare. Dragonul Negru, cu ramificațiile sale subțiri de apă, trece printre casele oamenilor, peste tot în oraș putând fi ascultat susurul pârâului și admirate sălciile plângătoare dansând deasupra apei. 3. Arhitectura chineză veche Metaforic, arhitectura este numită "muzică cristalizată", pentru că poartă amprenta civilizației umane. Arhitectura chineză veche se baza pe construcțiile din lemn. Aceasta a început să prindă contur în secolul al II-lea î.e.n., pentru ca la mijlocul secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și nici nu are zid de apărare. Dragonul Negru, cu ramificațiile sale subțiri de apă, trece printre casele oamenilor, peste tot în oraș putând fi ascultat susurul pârâului și admirate sălciile plângătoare dansând deasupra apei. 3. Arhitectura chineză veche Metaforic, arhitectura este numită "muzică cristalizată", pentru că poartă amprenta civilizației umane. Arhitectura chineză veche se baza pe construcțiile din lemn. Aceasta a început să prindă contur în secolul al II-lea î.e.n., pentru ca la mijlocul secolului al XIX-lea să devină un stil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ramificațiile sale subțiri de apă, trece printre casele oamenilor, peste tot în oraș putând fi ascultat susurul pârâului și admirate sălciile plângătoare dansând deasupra apei. 3. Arhitectura chineză veche Metaforic, arhitectura este numită "muzică cristalizată", pentru că poartă amprenta civilizației umane. Arhitectura chineză veche se baza pe construcțiile din lemn. Aceasta a început să prindă contur în secolul al II-lea î.e.n., pentru ca la mijlocul secolului al XIX-lea să devină un stil arhitectural independent și închis. Arta arhitecturală chineză, cu valorile sale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ei au folosit bambusul și trestia ca materiale de construcții. În unele regiuni din sud, casele sunt suspendate, pentru o mai bună aerisire și pentru a le feri de umezeală. În regiunile de munte, se folosea piatra la construcția caselor. Arhitectura chineză a parcurs trei perioade înfloritoare dinastiile Qin și Han, dinastiile Sui și Tang și dinastiile Ming și Qing. În timpul acestora, au fost ridicate numeroase construcții reprezentative, inclusiv palate, morminte, ziduri de apărare ale orașelor și lucrări de îmbunătățiri funciare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
mai reprezentative realizate în timpul acestor dinastii sunt mormântul primului împărat al dinastiei Qin și Marele Zid Chinezesc, Podul Zhaozhou, construit în dinastia Sui, Palatul Imperial pentru împărații din dinastiile Ming și Qing. Aceste lucrări demonstrează și astăzi farmecul special al arhitecturii chineze antice. În dinastia Tang, una din cele mai înfloritoare perioade din istoria Chinei, construcțiile erau caracterizate prin simplitate și grandoare, în același timp. Sistematizarea urbană a prins contur. În capitala Chang'an (orașul Xi'an de astăzi) și în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
majoritatea lor, din piatră și cărămidă, așa cum sunt Pagoda Marelui Cocor, Pagoda Micului Cocor, Pagoda Dali și altele. În dinastia Song, economia, comerțul și meșteșugurile au cunoscut o dezvoltare intensă, știința și tehnologia au făcut mari progrese, la fel și arhitectura. Construcțiile au abandonat stilul măreț și au acordat mai multă atenție eleganței liniilor și decorațiunilor. Orașele din dinastia Song aveau străzi bine trasate, cu multe puncte comerciale, stații de pompieri și de transport, poduri și cartiere de locuințe. Capitala dinastiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
piatră, lacurile artificiale, florile și arborii, precum și edificiile se armonizau cu frumusețea naturii. Din grădinile construite în dinastia Song, Grădina Canglangting și Grădina personală a lui Si Maguang sunt cele mai vestite. În dinastia Song a văzut lumina tiparului Tehnologia arhitecturii, carte de căpătâi pentru constructori. Apariția acestei lucrări despre proiectarea și executarea construcțiilor oglindește nivelul ridicat la care a ajuns arta arhitecturală și știința lucrărilor de execuție a construcțiilor. În timpul dinastiei Yuan, China a fost un mare imperiu militar, guvernat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
grădinile particulare ale bogătașilor, iar mobilierul în stil Ming era vestit în întreaga lume. Demn de menționat este faptul că în perioada Ming a prosperat și știința alegerii terenului pentru viitoarele construcții. Acest adevărat fenomen cultural antic manifestat în istoria arhitecturii chineze, a influențat până în epoca modernă alegerea locului pentru construcții și modul lor de amplasare. În dinastia Qing, ultima dinastie feudală a Chinei, arhitectura a moștenit stilul din Ming și a introdus mai multe decorațiuni. Palatul Yiheyuan (Palatul de Vară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
prosperat și știința alegerii terenului pentru viitoarele construcții. Acest adevărat fenomen cultural antic manifestat în istoria arhitecturii chineze, a influențat până în epoca modernă alegerea locului pentru construcții și modul lor de amplasare. În dinastia Qing, ultima dinastie feudală a Chinei, arhitectura a moștenit stilul din Ming și a introdus mai multe decorațiuni. Palatul Yiheyuan (Palatul de Vară) (Foto: Wang Zhi) Structura urbanistică a capitalei dinastiei Qing, Beijing, și-a menținut forma din perioada Ming, cu 20 de porți mari și impunătoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
arhitecturale. Templul lamaist din Beijing și cele din orașul Chengde sunt edificii religioase reprezentative construite în această perioadă. În ultima parte a dinastiei Qing, pe teritoriul Chinei au apărut și construcții în stilul tradițional chinezesc îmbinat cu cel occidental. 4. Arhitectura chineză modernă Despre arhitectura modernă chineză se poate vorbi începând de la izbucnirea Războiului Opiului din 1840 până la proclamarea Republicii Populare Chineze în 1949, perioadă în care a suferit provocări fără precedent. Aceasta a evoluat prin îmbinarea celei tradiționale cu cea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Beijing și cele din orașul Chengde sunt edificii religioase reprezentative construite în această perioadă. În ultima parte a dinastiei Qing, pe teritoriul Chinei au apărut și construcții în stilul tradițional chinezesc îmbinat cu cel occidental. 4. Arhitectura chineză modernă Despre arhitectura modernă chineză se poate vorbi începând de la izbucnirea Războiului Opiului din 1840 până la proclamarea Republicii Populare Chineze în 1949, perioadă în care a suferit provocări fără precedent. Aceasta a evoluat prin îmbinarea celei tradiționale cu cea occidentală, căpătând o mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
au început să fie construite prin îmbinarea stilului chinezesc cu cel european. În orașele cu concesiuni străine, precum Shanghai, Tianjin, Qingdao și Harbin, au apărut multe construcții în stiluri arhitectonice străine, precum clădiri ale consulatelor, bănci, hoteluri, cluburi și altele. Arhitectura modernă chineză se caracterizează prin modificarea locuințelor populației. În această perioadă, casele cuprind două tipuri: unul care a evoluat din locuințele tradiționale chinezești, celălalt a luat drept model construcțiile occidentale. În această perioadă au fost ridicate și unele imobile realizate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ridicate și unele imobile realizate cu tehnici și în forme noi ce unifică armonios stilurile occidentale cu cele tradiționale. Trebuie menționat că prima generație de arhitecți chinezi a urcat în această perioadă pe scena istoriei, dedicându-se moștenirii și dezvoltării arhitecturii clasice chineze în perioada modernă. În anul 1928, a fost înființată Asociația Arhitecților din China. Mausoleul lui Sun Yat-sen este locul unde a fost înmormântat Sun Yat-sen, un mare predecesor al revoluției democratice din China. Acesta se află la poalele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cu cripta. Construcția are un stil mixt chino-european. Relieful Muntelui Zhongshan se îmbină armonios cu construcțiile din incinta cu spații verzi și trepte largi, imprimând complexului o înfățișare măreață. Mausoleul lui Sun Yat-sen este apreciat drept "primul mausoleu din istoria arhitecturii moderne chineze". Hotelul Păcii din Shanghai a fost construit în 1929. La început a purtat numele Huamao. Este o clădire cu o înălțime de 77 m și 12 niveluri, în stil gotic, aparținând școlii Chicago. Are zidurile din granit, un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ondulate de bronz, uși rulante, holuri și coridoare spațioase, pardoseli și coloane de marmură italiană, lămpi din aramă în stil vechi și altele. Întregul edificiu arată elegant și simplu, fiind considerat pe vremuri drept "prima clădire din Extremul Orient". 5. Arhitectura chineză contemporană Arhitectura contemporană se referă la cea de după proclamarea Republicii Populare Chineze în 1949, când putem vorbi despre o nouă perioadă istorică a arhitecturii chineze. Construcții de mare amploare, moderne și planificate au favorizat dezvoltarea domeniului arhitectural. Arhitectura contemporană
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
uși rulante, holuri și coridoare spațioase, pardoseli și coloane de marmură italiană, lămpi din aramă în stil vechi și altele. Întregul edificiu arată elegant și simplu, fiind considerat pe vremuri drept "prima clădire din Extremul Orient". 5. Arhitectura chineză contemporană Arhitectura contemporană se referă la cea de după proclamarea Republicii Populare Chineze în 1949, când putem vorbi despre o nouă perioadă istorică a arhitecturii chineze. Construcții de mare amploare, moderne și planificate au favorizat dezvoltarea domeniului arhitectural. Arhitectura contemporană chineză a spart
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
arată elegant și simplu, fiind considerat pe vremuri drept "prima clădire din Extremul Orient". 5. Arhitectura chineză contemporană Arhitectura contemporană se referă la cea de după proclamarea Republicii Populare Chineze în 1949, când putem vorbi despre o nouă perioadă istorică a arhitecturii chineze. Construcții de mare amploare, moderne și planificate au favorizat dezvoltarea domeniului arhitectural. Arhitectura contemporană chineză a spart limitele celei moderne în privința numărului, dimensiunii, tipului, amplasării regionale și nivelului de modernizare, arătând o nouă perspectivă. De asemenea, arhitectura chineză a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
5. Arhitectura chineză contemporană Arhitectura contemporană se referă la cea de după proclamarea Republicii Populare Chineze în 1949, când putem vorbi despre o nouă perioadă istorică a arhitecturii chineze. Construcții de mare amploare, moderne și planificate au favorizat dezvoltarea domeniului arhitectural. Arhitectura contemporană chineză a spart limitele celei moderne în privința numărului, dimensiunii, tipului, amplasării regionale și nivelului de modernizare, arătând o nouă perspectivă. De asemenea, arhitectura chineză a parcurs mai multe etape, de la reluarea stilului clasic reprezentat de imobilele cu acoperișuri extinse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
istorică a arhitecturii chineze. Construcții de mare amploare, moderne și planificate au favorizat dezvoltarea domeniului arhitectural. Arhitectura contemporană chineză a spart limitele celei moderne în privința numărului, dimensiunii, tipului, amplasării regionale și nivelului de modernizare, arătând o nouă perspectivă. De asemenea, arhitectura chineză a parcurs mai multe etape, de la reluarea stilului clasic reprezentat de imobilele cu acoperișuri extinse, la crearea stilului socialist reprezentat de cele zece construcții mari dedicate celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze și până la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de imobilele cu acoperișuri extinse, la crearea stilului socialist reprezentat de cele zece construcții mari dedicate celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze și până la apariția stilului Guangzhou care îmbină concepția arhitectonică modernă și tradiția națională. Arhitectura chineză a accelerat pasul de dezvoltare după anul 1978 de la aplicarea politicii de reformă și deschidere către exterior, reflectând concepția de pluralism mondial. În special după intrarea în secolul al XXI-lea, realizarea unei serii de construcții ca puncte de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
aplicarea politicii de reformă și deschidere către exterior, reflectând concepția de pluralism mondial. În special după intrarea în secolul al XXI-lea, realizarea unei serii de construcții ca puncte de reper a promovat intrarea Chinei într-o epocă a globalizării arhitecturii. Odată cu dezvoltarea industriei de radio și televiziune au fost ridicate în multe localități turnuri de televiziune, cum ar fi Turnul de Televiziune de la Tianjin, Turnul Perlei Orientale de la Shanghai, fostul și actualul sediu al postului de televiziune CCTV din Beijing
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
multe localități turnuri de televiziune, cum ar fi Turnul de Televiziune de la Tianjin, Turnul Perlei Orientale de la Shanghai, fostul și actualul sediu al postului de televiziune CCTV din Beijing și Turnul de Televiziune de la Guangzhou, care permit oamenilor să cunoască arhitectura chineză în domeniul televiziunii. În plus, în China au apărut o serie de clădiri înalte, chiar zgârie-nori, în urma progreselor înregistrate în domeniul tehnologiei. Dintre acestea menționăm Centrul Global Financiar de la Shanghai cu o înălțime de 492 m, terminat și dat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dat în exploatare în 1999, clădirea Taipei 101 și Centrul Internațional Financiar de la Hong Kong. Cu ocazia găzduirii Jocurilor Olimpice 2008 de la Beijing și a Expoziției Mondiale 2010 de la Shanghai, au fost realizate o serie de construcții care arată lumii faptul că arhitectura chineză se dezvoltă către inovație, proiectând și unificând armonios stilurile tradiționale cu cele moderne. Pe scurt, în epoca nouă, arhitectura chineză a înregistrat o dezvoltare viguroasă în sport, cultură și comerț, fiind caracterizată prin inovație și tehnologie înaltă. Multe construcții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Beijing și a Expoziției Mondiale 2010 de la Shanghai, au fost realizate o serie de construcții care arată lumii faptul că arhitectura chineză se dezvoltă către inovație, proiectând și unificând armonios stilurile tradiționale cu cele moderne. Pe scurt, în epoca nouă, arhitectura chineză a înregistrat o dezvoltare viguroasă în sport, cultură și comerț, fiind caracterizată prin inovație și tehnologie înaltă. Multe construcții simbolice, atinse acum de stilul modern, reprezintă dezvoltarea contemporană a Chinei și dau o nouă semnificație tendinței de globalizare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]