4,701 matches
-
povestire de G. Brăescu. „Beciuclistul” știe și „anfabetu Morsă”, azi desuet. Dar căpitanul îi confiscă biciclul ca să se plimbe el și, având în vedere multiplele competențe, îl trimite să spargă lemne. În Bietul Ioanide mai apare un personaj sportiv, un armean, amator de motocicletă, mijloc de transport desigur inedit în Bucureștiul anilor 1930-1940. În aceiași ani, pe motocicletă se deplasează și Aristide, primarul din Siliștea-Gumești. Topârceanu dedică automobilului o parodie după Minulescu, cu observația finală: „Degeaba, te face marț aeroplanul!”. Ce
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
spaime. Jurnal, 1978-1989, vol. I, Editura Victor Frunză, București, 2000. Crăciun, G., Iași, 12-14 septembrie 1985: Vizita celui mai iubit fiu al poporului. Ficțiune și adevăr, Editura Noël, Iași, 2006. Diradurian, Eliza, Amintiri ale unei profesoare și directoare de la Școala Armeană din București (1950-1955), Editura Ararat, București, 2002. Dragomir, Corneliu, Rememorări ale vieții cotidiene din timpul comunismului într-un oraș provincial. Studiu de caz: Drobeta Turnu Severin, Editura Lumen, Iași, 2009. Giurescu, Dinu C., De la Sovromconstrucții nr. 6 la Academia Română. Amintiri
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
intrigă, de ordonare cronologică și de finalitate. Ele se remarcă ușor dacă vom compara unele cărți de memorii (cum ar fi Eduard Ștraub, Mărturii peste timp..., Editura Psyhelp, Bacău, 2000; Eliza Diradurian, Amintiri ale unei profesoare și directoare de la Școala Armeană din București (1950-1955), Editura Ararat, București, 2002; Constantin Sporea, Memorii, Editura Timpul, Iași, 2001; Lăcrămioara Stoenescu, Copii, dușmani ai poporului, Editura Curtea Veche, București, 2007 ș.a.) cu fragmente de interviuri ale unor foști elevi și profesori (vezi, de exemplu, Dan
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
baza unei passio considerată demnă de crezare. Această operă din sec. XII-XIII, ignorată de hagiografiile occidentale și orientale înainte de această dată, ne spune că Acacius, un ofițer roman, probabil creștin, care a participat împreună cu împăratul Hadrian la o expediție împotriva armenilor, împreună cu vreo 10.000 de soldați, după ce a pierdut o primă confruntare, rugându-se, a asistat la apariția unui înger care a convertit întreaga armată la creștinism și apoi spre victorie. După bucuria inițială a victoriei, aflând că cei 10
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
aproxima și originea etnică a membrilor Partidului Comunist din România. Dintre aceștia, aproximativ 28% erau români, cca 60% erau evrei, cca 2,5% ruși și ucraineni, cca 6% maghiari, cca 1,5% bulgari, cca 1,5% germani, restul fiind polonezi, armeni și un grec. Lista membrilor Partidului Comunist din România, considerați periculoși de organismele noastre de siguranță și informative/contrainformative (în speță, Direcția Generală a Poliției), a fost publicată și în „Revista Istorică” Nr. 3-4 pe anul 2007, este prezentată în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de anumiți factori interni, indigeni sau alogeni (aceștia din urmă puteau fi împământeniți sau nu). Această logică plurală de transfer, de adoptare și adaptare a modernităților multiple scoate la lumină și consacră prezența a ceea ce astăzi numim "minorități naționale": grecii, armenii, evreii... V. N. : ...germanii din Transilvania... S. A.: ...și unele segmente ale maghiarimii ardelene, chiar românii din Imperiul Habsburgic, deveniți adesea purtătorii unei modernități "secunde" în Principate: cum ne-am putea imagina începuturile învățământului modern și ale culturii moderne dincoace de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
se puteau deprinde prin interacțiunile de proximitate. De pildă, puteau fi învățate de moldoveni și munteni direct de la ardeleni, de olteni direct de la bănățeni. Vorbesc aici numai de români, fiindcă străini, alogeni recent sosiți ori împământeniți, existau oricum peste tot armeni, evrei, greci etc. -, dar erau mai greu acceptați ca model. Deci învățarea între lumi asemănătoare și apropiate spațial decurge de multe ori cu mare dificultate, fiind nevoie de un decalaj extrem, de o cultură îndepărtată substanțial și topografic, abia licărind
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Persoane divine. Cu alte cuvinte, în virtutea posedării desăvârșite a firii, ceea ce se spune despre ea se poate spune și despre particularul care o posedă. Raționamentul lui Boețiu este infirmat de Dionisie Exiguul în prefața scrisă cu ocazia traducerii Tomosului către armeni. După el, chiar Fericitul Augustin „arată cu toată convingerea că se zice Treime nu după ființă, ci după persoane.” Tratatul ierarhului constantinopolitan era necesar demonstrației călugărilor sciți. Doctrina teopashită combătea atât pe sabelieni cât și pe nestorieni. S-a emis
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Felician, Pastor și Gaudentius. Dionisie Smeritul a tradus din greacă în latină operele reprezentative ale unor Părinți și Scriitori bisericești precum Sfântul Grigorie de Nyssa (Despre crearea omului), Sfântul Chiril al Alexandriei (Scrisoarea sinodală sau Epistola XVII), Proclus (Tomosul către armeni), pe care le-a trimis și fraților săi spirituali, monahilor sciți. A tradus, de asemenea, din limba greacă în latină canoanele Sinoadelor Ecumenice de la Niceea, Constantinopol, Efes, Calcedon și ale unor sinoade locale, pe care le-a ordonat în două
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
traducere a canoanelor grecești; Prefață la traducerea în latinește a celor două epistole ale Sfântului Chiril, Episcop de Alexandria, adresate Episcopului Successus; Prefață la traducerea latinească a Epistolei sinodale a Episcopului Chiril; Prefață la traducerea în latinește a Tomosului către armeni a Episcopului Proclu al Constantinopolului; Prefață la traducerea Istorisirii aflării capului fericitului Ioan Botezătorul scrisă de arhimandritul Marcel; Prefață la traducerea în latinește a Pocăinței Sfintei Thaisia; Prefață la traducerea în latinește a Vieții Sfântului Stareț Pahomie. Epistola către Eugipiu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
necazuri și să se bucure măcar de dulceața contemplației și a studiilor duhovnicești. Din cauza acestei solicitări a mijlocirii sufletești se poate presupune că lucrarea a fost efectuată în vreme de grele tulburări politice. În prefața sa la traducerea Tomosului către armeni, Dionisie Smeritul infirmă raționamentul lui Boețiu din tratatul Liber de persona et duabus naturis contra Eutychen et Nestorium. Din cuprinsul tratatului reiese opinia senatorului-filosof că atributele absolute pot fi afirmate substanțial despre fiecare dintre cele trei Persoane divine. Cu alte
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de Catalunya Partido popular 2) Partide asociate Austria Österreichische Volkspartei Malta Partit nazzjonalista Suedia Kristdemokratiska Samhallspartiet 3) Partide cu statut de observator Finlanda Kansallinen Kokoomus Suedia Moderata Samling PARTIDE DE INSPIRAȚIE CREȘTIN-DEMOCRATĂ NON-MEMBRE ALE UNEI STRUCTURI INTERNAȚIONALE Armenia Uniunea creștin-democrată armeană Bielorusia Uniunea creștin-democrată bielorusă Frontul popular din Bielorusia (1) Letonia Uniunea creștin-democrată din Letonia Polonia Mișcarea pentru Republica Creștin-democrată Rusia Uniunea creștin-democrată din Rusia Partidul creștin-democrat din Rusia Mișcarea creștin-democrată rusă Ucraina Partidul republican ucrainean Partidul creștin-democrat din Ucraina (1
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
noastră. Dracii, individuațiunile pervertite de extrema mândrie, și-au dovedit neputința față de această smerenie. (n. s. 111, p. 148) 28 putut străbate vreodată așa de departe, încât să ajungă și la sciți și la etiopieni, sau la perși, sau la armeni, sau la goți, sau la cei de care se spune că locuiesc dincolo de ocean, sau la cei ce sunt peste Hircania, sau la egipteni și caldei, care cred în vrăji și sunt peste măsură de superstițioși și de sălbatici în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Aceasta explică dinamica bolnavilor și activitatea are, cum am spus, avea un caracter spitalicesc. Repartiția pe naționalități a bolnavilor asistați demonstrează, frecvent, predominanța elementului autohton, pe lângă 50 români existenți, fiind încă 4 israeliți și câte un francez, german, polonez și armean. Printre rânduri, bănuim că exista pe atunci un efectiv de bolnavi, câțiva desigur, de elită sau, în orice caz, mai înstăriți. Peste câțiva ani, plata diferențiată a devenit curentă, unii fiind asistați de stat, alții, mai ales orășenii (și străinii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a întâmplat ca o delegație oficială a unui stat, aflată în tratative de anvergură, să fie cumpărată de adversari "la grămadă". Diplomația rusă a reușit, fiindcă atât Mustafa IV, cât și succesorul său Mahmud / Mahomed II au avut încredere în armeni și greci. Amiralul Cicagov, devenit conducătorul delegației rusești, a confirmat, ulterior, coruperea lui Dimitrie Moruzi. Manuc-bei (și el armean) era atât de abil, încât, numit de sultan domn al Moldovei, a refuzat în favoarea antecesorului Scarlat Callimachi. Și asta fiindcă juca
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
la grămadă". Diplomația rusă a reușit, fiindcă atât Mustafa IV, cât și succesorul său Mahmud / Mahomed II au avut încredere în armeni și greci. Amiralul Cicagov, devenit conducătorul delegației rusești, a confirmat, ulterior, coruperea lui Dimitrie Moruzi. Manuc-bei (și el armean) era atât de abil, încât, numit de sultan domn al Moldovei, a refuzat în favoarea antecesorului Scarlat Callimachi. Și asta fiindcă juca, simultan, și în favoarea Rusiei în timp ce negocia cu partea rusească, din însărcinarea lui Mustafa Pașa. Nu e de mirare că
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
1814 1815), după care s-a retras la moșia de la Hânceștii căzuți sub ruși, bucurându-se de privilegii și onoruri, primind vizite de la înalți demnitari, precum contele Benijsen și prietenii săi Rusievici și Bahmutov. Alexandru Moraru citează din scrisoarea arhiepiscopului armean Grigor Zacarean, din 23 iunie/5 iulie 1817, în care se evocă moartea lui Manuc-bei, provocată de un infarct, tocmai în timpul vizitei celor amintiți mai sus (20 iunie 1817). Manuc-bei a fost înmormântat la Hâncești. Infarctul se produsese după ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
știut toate limbile pământului. Pomenim în treacăt că noi românii în special am fost în toți timpii un model de toleranță religioasă: episcopiile atârnătoare de scaunul papal, al Siretului (mai târziu al Bacăului) și al Milcovului, petrecerea fără supărare a armenilor și evreilor în țările noastre, libertatea de cult, garantată acestora prin anume hrisov de către Ștefan cel Mare, desele raporturi ale episcopilor catolici despre desăvârșita toleranță și respectul dovedit pentru cultul apusean de către popor, boieri și Domn (la sărbători mari Vodă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
consilier la direcția de afaceri externe a Departamentului de Război american. El creează neologismul "genocid", de la grecul genos, "rasă", și latinescul caedes, "omor", "masacru", "carnagiu", pentru a numi crimele comise în Europa. Cunoașterea persecuțiilor antievreiești din trecut și a masacrului armean din 1915 îl determină să definească "genocidul" ca "orice plan coordonat metodic de a distruge viața și cultura unui popor și de a amenința unitatea lui biologică și spirituală". Termenul este utilizat intermitent în timpul procesului de la Nürnberg, în 1945 și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în 1945 și la începutul lui 1946, și este adoptat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în convenția pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid, pe 9 decembrie 1948. El putea fi aplicat atât exterminării evreilor, cât și celei a armenilor sau țiganilor. Dar această utilizare universalizantă cu greu putea, desigur, să obțină acordul celor care proclamau unicitatea exterminării evreilor și care se opuneau ca aceasta să fie pusă în aceeași categorie cu celelalte masacre comise până atunci în istorie (sau
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pe viitor ca o națiune pluralistă, liberă, egalitară și revigorată de energia caracterului ei mixt în sfârșit digerat? Aceasta este posibila rezolvare a concurenței între victime. Pe 29 ianuarie 2001, Adunarea Națională vota o lege prin care se recunoștea genocidul armean din 1915. Pe 21 mai, același an, legea Taubira ratifica recunoașterea de către Franța a comerțului cu sclavi și a sclaviei drept crime împotriva umanității. Iar foarte recent legea pentru penalizarea negării genocidului armean, votată pe 12 octombrie 2006 de cei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
o lege prin care se recunoștea genocidul armean din 1915. Pe 21 mai, același an, legea Taubira ratifica recunoașterea de către Franța a comerțului cu sclavi și a sclaviei drept crime împotriva umanității. Iar foarte recent legea pentru penalizarea negării genocidului armean, votată pe 12 octombrie 2006 de cei numai 129 de deputați participanți la scrutin și prezențiaaaaaa, o foarte mică minoritate a reprezentării naționale, s-a adăugat unui ansamblu de legi memoriale specifice Franței, care contribuie la judiciarizarea scrierii istoriei și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de istorie și care flatează memoriile, mult mai captive și mai utile. Utile deja pentru motive politice josnice. Cine poate ignora că legea votată pe 12 octombrie 2006 urmărea să flateze o jumătate de milion de votanți francezi de origine armeană (dar sunt ei atât de naivi?), ridicând un nou obstacol, de astă dată judiciar, pentru intrarea Turciei, țară musulmană, în Uniunea Europeană? Un amendament la legea Gayssot din 13 iulie 1990, care urmărește să reprime orice afirmație rasistă, antisemită și xenofobă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
musulmană, în Uniunea Europeană? Un amendament la legea Gayssot din 13 iulie 1990, care urmărește să reprime orice afirmație rasistă, antisemită și xenofobă și sancționează contestarea crimelor împotriva umanității, ar fi fost suficient, mai ales că deputații noștri recunoscuseră deja genocidul armean în ianuarie 2001 și nu se poate pretinde că în Franța negatorii acestui genocid sunt foarte mulți. Să faci presiune asupra Turciei pentru recunoașterea genocidului armean e un lucru, să legiferezi asupra negării lui într-o țară ca Franța, care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
împotriva umanității, ar fi fost suficient, mai ales că deputații noștri recunoscuseră deja genocidul armean în ianuarie 2001 și nu se poate pretinde că în Franța negatorii acestui genocid sunt foarte mulți. Să faci presiune asupra Turciei pentru recunoașterea genocidului armean e un lucru, să legiferezi asupra negării lui într-o țară ca Franța, care nu a fost nici instigatoarea, nici locul acestei exterminări, e altceva. Franța s-a folosit de cauza armeană, cum făceau puterile europene în secolul al XIX
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]