1,870 matches
-
cu majoritatea colegilor mei economiști, în măsura în care aceștia se agață strîns de limitele sferei economice și resping sistematic "tot ce o depășește". Sînt niște marțieni pentru mine, așa cum fără îndoială că sînt și eu unul pentru ei. Accept cu greu certitudinile, aroganța și intoleranța care îmi par înseși semnele anti-științei. Căci, efectiv, știin-ța e în primul rînd un discurs deschis respingerii argumentate. Am auzit la un colocviu recent expresia "căutarea adevărului", care conține un cu-vînt tare și unul periculos. Într-adevar, există
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nouă, ar fi fost o inflație generală. Cu distilarea obligatorie, găseam așadar și criterii de randament, în loc să lăsam la aprecierea fiecărui producator. Trebuia să transmit această idee. Or, știam foarte bine că celorlalte țări li se părea insuportabilă tradiția de aroganță a Franței, de care puțini francezi sînt conștienți. M-am gîndit deci să fac în așa fel ca ideea mea să fie vîndută de ministrul italian, astfel încît să nu mi-l fac dușman. Aveam noroc, pentru că acesta era un
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
condiții de viață în care un om gândește și acționează. Acest "Cine?" este însăși intriga în Istorie și în Politică, ce nu se dezvoltă decât într-o relație mentală, socială cu ceilalți. Abolirea lui " Cine vorbește?" acest simbol al unei aroganțe pseudo-liberale! se dovedește a fi nu numai o condiție de igenă mentală, dar și posibilitatea de a pacifica societatea și politica, precum și cele două instanțe între ele. "Cine vorbește?" și "Cine face?" sunt două regimuri intrigante ale unui retorism inautentic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
organizatorică îl aproprie de austriacul Eric Voegelin (1901-1985), intelectual reprimat îndeajuns de mult! Unii l-au plasat "la dreapta". Între Foucault și Voegelin vom găsi mai multe asemănări structurale decât între Foucault și Sartre. Etichetele nu ne vor acoperi ignoranța, aroganța și servilismul politic! În 1981, istoricul francez a refuzat să-l sprijine pe Mitterrand în campania electorală, argumentând că un intelectual nu trebuie să acționeze "precum un director de conștiință"16. Controlorii de conștiințe și formatorii de gândiri (de masă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
care asimilează lucruri și moduri de gândire, stabilește relații între lucruri și oameni, între gândiri și altfel de gândiri, acumulează și prelucrează noi și noi cunoașteri, întemeiază și se susține politic. Însă cele trei aspecte negative derivate din actul cunoașterii (aroganța, minciuna, ticăloșia) sunt mai mult valabile într-o cunoaștere comună, banală, cotidiană, unde falsitățile intelectuale, aroganțele, neadevărurile sunt la ele acasă, mai ales în spațiul românesc. Lucrurile se complică atunci când avem de a face cu o cunoaștere academică sau de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
altfel de gândiri, acumulează și prelucrează noi și noi cunoașteri, întemeiază și se susține politic. Însă cele trei aspecte negative derivate din actul cunoașterii (aroganța, minciuna, ticăloșia) sunt mai mult valabile într-o cunoaștere comună, banală, cotidiană, unde falsitățile intelectuale, aroganțele, neadevărurile sunt la ele acasă, mai ales în spațiul românesc. Lucrurile se complică atunci când avem de a face cu o cunoaștere academică sau de cercetare. Orice opinie eronată sau falsă este repede decelată de un ochi atent, suveranul lucrurilor și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cunoaștere de tip matematic sau în fizică. Ele sunt valabile doar în cunoașterea umană, doar într-o cunoaștere de tip istoric, o cunoaștere a celor din sfera disciplinelor moderne, devenite tot mai tehnologizate și asaltate de un limbaj abstract, non-referențial. Aroganța, minciuna, ticăloșia în absența unor fonduri de cunoaștere autentică au devenit instrumente pentru distinși universitari români. Sunt două regimuri în care se manifestă cunoașterea umană: 1) regimul unei cunoașteri bazată pe istorie (mă refer aici la tot ceea ce se dezvoltă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dreptul, unele amintiri ale regizorului clujean ar putea părea, treimiiștilor, comice: un gîndac efemer la cîrma ideologică a anilor '60, un oarecare Florea (pe care, culmea!, l-am cunoscut în '74, în casa lui Lazăr Vrabie!), l-a întrebat cu aroganță pe Mugur "cui folosește un spectacol perfect cu Gîlcevile din Chioggia, dacă n-are nici o idee politică?" "Publicului!" a răspuns, corect, artistul. Dar și realizatorilor sastisiți, în epocă, de "capodopere" precum Omul cu arma, Arcul de trimf, În Valea Cucului
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
aceea că nu lasă nici un dubiu asupra voinței lor de a stăpâni. Voință stranie, căci se plasează în succesiunea unei dictaturi abominabile, care a avut darul să nască o enormă sete de libertate. Cine se îndoiește, să ia seama la aroganța afișată de putere a doua zi, chiar, după alegeri. Aproape că nu mai avea nevoie de zâmbetele cu care până ieri umplea micul ecran, presa, afișele. Aproape că renunțase la obișnuita ipocrizie "democratică", iar unele măsuri de eliminare a celor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pentru cei hotărâți să nu mai îngăduie perpetuarea sistemului totalitar. Aceștia au dorit să intre în dialog cu guvernul, însă dialogul le-a fost refuzat sistematic. Nici greva foamei, practicată de câteva zeci de tineri, îndelung, n-a impresionat puterea. Aroganța și cinismul s-au putut desluși mereu în atitudinea ei. Oriunde în lumea civilizată, un protest atât de puternic ar fi dus la tratative, dacă nu la demisia imediată a guvernului. La București, gestul zecilor de mii de protestatari n-
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
uitând că întâia și cea mai gravă sursă de instabilitate e puterea însăși, din moment ce n-a reușit a dobândi creditul societății și nici n-a tras din aceasta concluzia firească, aceea a demisiei. Până acum, ea s-a prevalat cu aroganță de hotărârea electoratului, prefăcându-se a nu ști cum s-a obținut acea hotărâre. A luat măsuri defensive, mai aspre chiar decât pe vremea odiosului și a sinistrei. Președintele și-a adjudecat, fără jenă, toate atributele pe care le avea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
personajele sale. Tânărul din Despre eroi și morminte spune la un moment dat, după ce "a suferit toate necazurile de pe pământ", stând acolo, închis într-o cămăruța dintr-un "hotel amărât": "Dacă Dumnezeu nu se prezintă, eu mă omor". Provocarea asta aroganță, plină de candoare, cum spune Sábato, nu culminează cu sinuciderea tânărului, Dumnezeu sau Absolutul, "că să folosim un cuvant mai puțin susceptibil de discuții", nu se prezintă în sensul grosolan al cuvântului, "însă se face dimineață, tânărul își amintește multe
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
odată pe lătrat"172. Moartea este evocata în versuri triste că acestea: În noaptea asta, isprăvile mele / pe veci s-au încheiat / o misterioasă fiara / mi-a închis inima"173. Dar portenul solitar știe să spună și cu o sinistra aroganță: "Nu vreau să mor decât cu mine / Far' spovedanie, far' Dumnezeu, / Să mor cu necazurile mele / încrâncenat în pică"174. Cuvintele lui Sábato din cartea sa de memorii Înainte de tăcere sunt parcă ale argentinianului-personaj de tango: "Vreau să trăiesc aici
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în conștiința creștinilor și au înrâurit puternic sufletele acestora. În predicile sale, care erau creații vii și palpitante, Sfântul Ioan este medicul sufletelor, cu un diagnostic precis, foarte înțelegător față de fragilitatea umană, sever însă în corectarea egoismului, a desfrâului, a aroganței și a viciului. Deși unele din predicile sale sunt foarte lungi durând chiar și două ore, aplauzele care urmau demonstrează faptul că Sfântul Ioan sensibiliza sufletele ascultătorilor și știa să mențină atenția acestora asupra sa. Sinceritatea infinită de care a
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
transparența procedurilor de achiziții publice, modificări ale mentalităților angajatorului și angajatului sunt doar câteve dintre liniile directoare promovate astfel. Comparația continuă cu puternicele state ale Japoniei, respectiv Statele Unite ale Americii, nu mai este singura preocupare la nivel european. Lipsită de aroganță, Uniunea Europeană se uită, și nu cu detașare spre economiile emergente ale Braziliei, Chinei, Indiei și Rusiei, care recuperează rapid discrepanțele în materie de cercetare față de Uniunea Europeană. Discrepanțele există și în interiorul Uniunii Europene, între statele membre care îi dau astăzi formă
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
muncă: ο manifestă hărnicie, consecvență, perseverență, spirit critic, responsabilitate ο este delăsător, fără ambiție, fără inițiativă, manifestă automulțumire • atitudinea față de alții ο manifestă generozitate, corectitudine, încredere, sociabilitate, sinceritate, altruism, colegialitate, acordă ajutor, este cooperant ο manifestă egoism, lașitate, falsă modestie, aroganță, infatuare, impunere, grandomanie, lene • atitudinea față de sine ο are spirit autocritic, simțul valorii personale, manifestă modestie, autoexigență, încredere în sine, simțul datoriei, responsabilitate ο nu are spirit autocritic, simțul valorii personale, nu manifestă modestie, autoexigență, încredere în sine, simțul datoriei
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
în conștiința creștinilor și au înrâurit puternic sufletele acestora. În predicile sale, care erau creații vii și palpitante, Sfântul Ioan este medicul sufletelor, cu un diagnostic precis, foarte înțelegător față de fragilitatea umană, sever însă în corectarea egoismului, a desfrâului, a aroganței și a viciului. Deși unele din predicile sale sunt foarte lungi durând chiar și două ore, aplauzele care urmau demonstrează faptul că Sfântul Ioan sensibiliza sufletele ascultătorilor și știa să mențină atenția acestora asupra sa. Sinceritatea infinită de care a
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
tranzitorie relație tensionată Analiza câmpului de forțe Puncte tari: o potențial intelectual, o perseverență. o spirit de inițiativă, o spirit competitiv. Asistentul social Colegi de clasă Consilierul școlar mama. profesori prieteni Persoana care o supraveghează Puncte slabe: * tulburări afectiv-emoționale, * impulsivitate, * aroganță, * atitudine de superioritate. Nevoile si așteptările clientului * de ce anume are nevoie clientul: * suport afectiv emoțional, * stimulare în direcția restabilirii echilibrului în ceea ce privește rezultatele școlare, * sprijin în direcția dobândirii deprinderilor administrativ-gospodărești si a celor de gestionare eficientă a veniturilor, * suport în înlăturarea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
care mărturisește că l-a iubit foarte mult. Tonul vocii este ridicat în timpul discuției. * non-verbală - B.G.N. a avut o atitudine degajată, am reușit să stabilesc cu ușurință contactul vizual cu aceasta pe parcursul discuției. Clienta inspiră o atitudine de superioritate si aroganță. Grad de adaptabilitate Eleva se adaptează cu ușurință la situații noi. A acceptat cu ușurință discuția si a fost deschisă si sinceră pe tot parcursul acesteia Grad de sociabilitate Ridicat, însă se constată o atitudine de superioritate în relația cu
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
științei. Astfel, proclamația dogmatică a Școlii de la Viena anunța lumea că singura gîndire cognitivă este cea științifică. Refuzînd orice spațiu metafizicii, concepția științifică asupra lumii autorizează totuși filosofia să reflecteze asupra științei, dar îi interzice să gîndească în locul său. Această aroganță a științei față de filosofie trebuie, totuși, serios temperată, cel puțin din două motive. Primul este acela că știința, în ciuda unor reușite spectaculoase, întîrzie să-și țină promisiunile, mai cu seamă în domeniul științelor sociale. Al doilea motiv, pur logic, este
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
comportamentul animalelor care, închise multă vreme într-o cușcă, atunci cînd li se deschide ușa, refuză nedumerite lumi-na libertății. E bine de revenit și de accentuat: mîntuirea seculară, așa-numita "mîntuire prin știință", o falsă știință de fapt, plină de aroganță cognitivă, dominată de "Zeița Rațiune", nu e posibilă. Atunci cînd timpul este discreditat, eternitatea își arată adevărata sa valoare", spu-nea Stephan A. Hoeller în Gnosticismul. O nouă concepție asupra străvechii tradiții a cunoașterii eului interior, Editura Saeculum I. O., București
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
muncă: ο manifestă hărnicie, consecvență, perseverență, spirit critic, responsabilitate ο este delăsător, fără ambiție, fără inițiativă, manifestă automulțumire • atitudinea față de alții ο manifestă generozitate, corectitudine, încredere, sociabilitate, sinceritate, altruism, colegialitate, acordă ajutor, este cooperant ο manifestă egoism, lașitate, falsă modestie, aroganță, infatuare, impunere, grandomanie, lene • atitudinea față de sine ο are spirit autocritic, simțul valorii personale, manifestă modestie, autoexigență, încredere în sine, simțul datoriei, responsabilitate ο nu are spirit autocritic, simțul valorii personale, nu manifestă modestie, autoexigență, încredere în sine, simțul datoriei
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
că își va întâlni mama. După acest moment, consideră că orice căutare este zadarnică. Puseele sale misogine se reflectă pregnant în Mioara (1923), Act venețian (1926) și, mai ales, în construcția personajului Emilia Răchitaru. Dacă la Sadovenau, tensiunile generate de aroganța tatălui, care vede în mamă o femeie de rang social inferior, sunt cauza certă a revoltei filiale, nu la fel stau lucrurile în familia Eminovici. Gheorghe Eminovici se căsătorește cu Raluca Iurașcu, provenită dintr-un neam vechi de boieri mijlocii
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
început. Tot suplimentar față de relația tipică medic -pacient, în cercetare este inacceptabilă orice modalitate de convingere a pacientului, de determinare a acestuia să participe, explicându-i se că această participare la experiment ar fi în avantajul său. Într-un caz1, aroganța și cruzimea cercetătorilor au fost în mod dramatic dezvăluite atunci când s-a descoperit că au fost, într-un experiment pe subiecți umani, injectate celule canceroase active (vii) fără ca acest aspect să fi fost comunicat respectivilor subiecți. În apărare, s-a
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
simt cu adevărat mai importantă“25. Wittgenstein nu era omul care să aibă înțelegere pentru asemenea concesii. La toate acestea se adăuga anticreștinismul militant al lui Russell, care l-a iritat pe Wittgenstein, în primul rând drept simptom al unei aroganțe intelectuale ce îi era nesuferită. În discuțiile lor furtunoase de la Innsbruck, Wittgenstein l-a asigurat în mod repetat că este mai important să fii bun decât să excelezi prin exercițiul unei minți pătrunzătoare. După această întâlnire, Wittgenstein nu a mai
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]