2,842,792 matches
-
excelează nici în calitatea redactării textelor. Voit eseistice, textele sunt adesea logoreice, confuze, împănate cu prețiozități. Remarc totuși spiritul critic, foarte incisiv, al Ilincăi Domșa (autoare a 16 articole severe), adecvarea lui Alex. Goldiș (concis și la obiect în 12 articole), inteligența interpretărilor Ancăi Hațiegan (autoare a numai două articole, despre Eugen Uricaru, cât o lucrare de licență, și despre Ion Vartic), eseismul prea spumos al lui Vlad Roman (autor a 15 articole, cu destule exprimări amendabile). În rest, se vede
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
sunt adesea logoreice, confuze, împănate cu prețiozități. Remarc totuși spiritul critic, foarte incisiv, al Ilincăi Domșa (autoare a 16 articole severe), adecvarea lui Alex. Goldiș (concis și la obiect în 12 articole), inteligența interpretărilor Ancăi Hațiegan (autoare a numai două articole, despre Eugen Uricaru, cât o lucrare de licență, și despre Ion Vartic), eseismul prea spumos al lui Vlad Roman (autor a 15 articole, cu destule exprimări amendabile). În rest, se vede lipsa de experiență în fraze cețoase și imprecise, flagrant
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
Alex. Goldiș (concis și la obiect în 12 articole), inteligența interpretărilor Ancăi Hațiegan (autoare a numai două articole, despre Eugen Uricaru, cât o lucrare de licență, și despre Ion Vartic), eseismul prea spumos al lui Vlad Roman (autor a 15 articole, cu destule exprimări amendabile). În rest, se vede lipsa de experiență în fraze cețoase și imprecise, flagrant nepotrivite într-un dicționar, uneori cu alunecări în umor involuntar (ca începutul articolului despre Virgil Podoabă, despre care se mai afirmă că "pentru
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
eseismul prea spumos al lui Vlad Roman (autor a 15 articole, cu destule exprimări amendabile). În rest, se vede lipsa de experiență în fraze cețoase și imprecise, flagrant nepotrivite într-un dicționar, uneori cu alunecări în umor involuntar (ca începutul articolului despre Virgil Podoabă, despre care se mai afirmă că "pentru teza de doctorat și-a propus să se hazardeze într-un periplu umanistic prin literatura de călătorie", p. 314). Mulți din cei 51 de autori de articole debutează chiar în
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
involuntar (ca începutul articolului despre Virgil Podoabă, despre care se mai afirmă că "pentru teza de doctorat și-a propus să se hazardeze într-un periplu umanistic prin literatura de călătorie", p. 314). Mulți din cei 51 de autori de articole debutează chiar în acest volum, ceea ce spune destul despre stilul mult prea juvenil al acestui dicționar. Prefața inteligentă a coordonatorului ne îndreptățește să sperăm că se va angaja într-o "reconsiderare a echinoxismului" într-o istorie redactată de unul singur
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
de o declarație de sinceritate: "Acuma eu, sincer să fiu, am aflat cu întîrziere ce s-a întîmplat". Sincer să fiu, nu-i cred niciodată pe cei care fac caz de sinceritate. Am citit în ZIUA din 27 ianuarie un articol al lui Gabriel Andreescu despre Reprezentanții României peste hotare. La un moment dat, autorul preia o informație din Vorbind, o carte de convorbiri, apărută în 2004 la Editura Limes din Cluj, la care iau parte Gheorghe Grigurcu, Ovidiu Pecican și
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
Limes din Cluj, la care iau parte Gheorghe Grigurcu, Ovidiu Pecican și Laszlo Alexandru. Indică pînă și pagina de unde citează. Ai crede că scrupulul bibliografic este esențial pentru Gabriel Andreescu. M-am mirat un pic de atîta exactitate, într-un articol ocazional mai ales că citisem, în același ziar, acum o lună, tot sub semnătura lui Gabriel Andreescu, o informație pe cît de categoric exprimată, pe atît de falsă, și care n-avea ea, ca suport bibliografic decît (țineți-vă bine
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
blocuri ștrusturi de presă - n.n.ț lucrurile vor derapa. Cheia e în a avea un jurnalist responsabil." l Editorialul revistei TIMPUL, nr. 1, este semnat de Gabriela Gavril, un text pertinent intitulat Cât de necunoscut ne-a rămas Eminescu?, un articol echilibrat cum ar trebui să fie toate cele scrise despre poet. Revista continuă dezbaterea despre literatura tânără începută acum trei numere, Liviu Antonesei scrie despre excelentul grafician Ion Barbu, iar Radu Andriescu începe un serial despre Noul val al poeziei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
toate cele scrise despre poet. Revista continuă dezbaterea despre literatura tânără începută acum trei numere, Liviu Antonesei scrie despre excelentul grafician Ion Barbu, iar Radu Andriescu începe un serial despre Noul val al poeziei ruse și poeții beat. Cităm din articolul lui George Onofrei intitulat Jurnalistul român între presiune și obediență, consonant cu interviul luat lui Robert Turcescu, dar aducând în discuție posibile cauze pentru deschiderea spre compromis a ziariștilor români: "LA 15 ani de la Revoluție, cu mici excepții, jurnalistul român
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
ani de la căderea regimului comunist, ceața care s-a așternut asupra întîmplărilor de la sfîrșitul anului 1989 este departe de a se fi risipit. În pofida mărturiilor actanților depuse în sălile de judecată sau în fața comisiilor parlamentare de anchetă, a miilor de articole de presă și a sutelor de cărți publicate pe această temă, nimeni nu poate răspunde în deplină cunoștință de cauză la unele întrebări rămase pe buzele tuturor. Evenimentele din decembrie 1989 au început ca o revoltă spontană sau au fost
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
ziariștii din lume: cercetează și publică rezultatul cercetărilor. Menționez ziariștii pentru că la ei s-a referit în mod direct dl Timofte. Va să zică, marele pericol al acestei țări îl constituie mânuitorii de condei! Să auzi și să te minunezi! Ei și articolele lor pun în pericol "siguranța națională"! Ei sunt trădătorii de neam, care vând străinătății secretele jocului de oină și formula vieții-fără-moarte! Că altceva memorabil ce-am produs, de la Petre Ispirescu la Ana Aslan încoace? Mai mult, dl Timofte știe câți
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
începând cu ianuarie 1999, în total 151 de texte, au fost adunate din revistă, confruntate cu manuscrisele și editate de dl Tiberiu Avramescu, vechi prieten și coleg statornic la Editura Minerva. Volumul se intitulează simplu, ca și celelalte culegeri de articole, Medalioane de istorie literară (1999-2001), și are 730 de pagini, arătând marele efort intelectual și documentar depus de bătrânul cărturar, demn de cel mai înalt respect. Dl Tiberiu Avramescu a făcut o muncă exemplară de editor profesionist, ca un gest
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
și are 730 de pagini, arătând marele efort intelectual și documentar depus de bătrânul cărturar, demn de cel mai înalt respect. Dl Tiberiu Avramescu a făcut o muncă exemplară de editor profesionist, ca un gest de ultim omagiu. A adăugat articolelor lui Z. Ornea o introducere explicativă, un foarte util tabel cronologic înfățișând sobru biografia și activitatea istoricului literar, iar în final a pus o bibliografie a cronicilor editate și un indice de nume, adică tot ce trebuie pentru ca cititorul să
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
un foarte util tabel cronologic înfățișând sobru biografia și activitatea istoricului literar, iar în final a pus o bibliografie a cronicilor editate și un indice de nume, adică tot ce trebuie pentru ca cititorul să fie pe deplin informat și orientat. Articolele au fost sistematizate, cum făcuse Z. Ornea și în celelalte volume ale sale de același fel, în câteva mari capitole: literatură română, filosofie-sociologie, istorie și varia. Sunt puse astfel în evidență principalele direcții de studiu și de expertiză editorială ale
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
fi considerat arbitrar) l-ar constitui modul de formare al genitiv-dativului articulat la substantivele feminine cu terminația în -ie postconsonantică (familie, primărie, educație etc.). Acestea reprezintă în româna actuală o excepție de la regula de bază a femininelor, care cere ca articolul hotărît să se atașeze formei de genitiv-dativ (omonime cu pluralul), stabilind o legătură clară între formele (unei, aceste sau niște) case și casei. La substantivele din subclasa descrisă, articolul se adaugă însă formei de nominativ-acuzativ singular: familiei, primăriei, educației se
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
o excepție de la regula de bază a femininelor, care cere ca articolul hotărît să se atașeze formei de genitiv-dativ (omonime cu pluralul), stabilind o legătură clară între formele (unei, aceste sau niște) case și casei. La substantivele din subclasa descrisă, articolul se adaugă însă formei de nominativ-acuzativ singular: familiei, primăriei, educației se explică pornind de la familie, primărie, educație, nu de la (unei) familii, primării, educații. Se observă imediat că substantivele din această categorie - de altfel destul de numeroase - sînt fie termeni culți moderni
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
un "fascicol de lumină" orientat spre operă, să aibe ea menirea de a limpezi semnificații ascunse într-un text, obscure chiar și pentru creatorul său? Este posibil ca autorul să fi privit lucrurile în acest fel. Volumul însumează recenzii și articole critice "despre scriitori români de înaltă valoare și despre critici literari de largă audiență." Mai lipsește "larga respirație" și setul ar fi complet. Prima propoziție din textul de prezentare de pe ultima copertă este formulată cam neglijent. Cu acest limbaj nu
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
dar, în fine, nu mai insist asupra unui mic defect ce se poate pierde între alte calități. Am remarcat în această culegere de texte abordarea pragmatică a celor mai întâlnite acuze aduse opțiunilor politice ale lui M. Eliade, în două articole: "Huliganul " Mircea Eliade și O utopie tragică. Acest demers ar fi extrem de util. în primul rând, s-ar circumscrie petele biografice, derapajele reale, dincolo de exagerări tendențioase ori de aproximări vulgare; în al doilea rând, s-ar invalida apetitul denigrator al
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
Jurnalul lui Sebastian, susține unele concluzii ale lui Sorin Alexandrescu din eseul Paradoxul român, respinge paternitatea lui Eliade asupra unui foarte controversat răspuns la o anchetă, De ce cred în biruința Mișcării Legionare. Răspunsul domnului Eliade, și atrage atenția în dreptul unor articole mai ambigue, cum ar fi Piloții orbi. Despre acesta chiar afirmă: "O reacție firească, instinctivă de autoapărare a propriului organism nu mi se pare condamnabilă, ci pur și simplu firească. A califica drept xenofob sau antisemit articolul Piloții orbi, în
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
atenția în dreptul unor articole mai ambigue, cum ar fi Piloții orbi. Despre acesta chiar afirmă: "O reacție firească, instinctivă de autoapărare a propriului organism nu mi se pare condamnabilă, ci pur și simplu firească. A califica drept xenofob sau antisemit articolul Piloții orbi, în întregul lui, cred că ar fi o exagerare." Nici articolele "legionare" nu sunt de incriminat: "în susținerea ideologiei legionare (susținere mai degrabă morală), el plutește printre abstracțiuni, convins că singura soluție ar fi purificarea spirituală, efect probabil
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
chiar afirmă: "O reacție firească, instinctivă de autoapărare a propriului organism nu mi se pare condamnabilă, ci pur și simplu firească. A califica drept xenofob sau antisemit articolul Piloții orbi, în întregul lui, cred că ar fi o exagerare." Nici articolele "legionare" nu sunt de incriminat: "în susținerea ideologiei legionare (susținere mai degrabă morală), el plutește printre abstracțiuni, convins că singura soluție ar fi purificarea spirituală, efect probabil și al studiilor sale de indianistică. Să recunoaștem că autorul Profetismului românesc nu
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
nu depășea bunele intenții creștine, care, întâmplător, coincideau și cu unele precepte ale Gărzii de Fier, ca sectă religioasă. El se găsea din punctul de vedere al doctrinei politice (oricât ar fi respins conceptul) în pură utopie." în cele două articole ale lui Al. Săndulescu, M. Eliade nu este deloc șifonat, apărarea "obiectivă" a acestuia calchiind un scenariu în stilul lui M. Handoca. Din galeria "criticilor de largă audiență" volumul Acele puncte critice... reține doar trei nume: Mihai Ralea, Tudor Vianu
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
motivele care pot sta în picioare, și surdinizându-le pe cele mai pripite. Această problematică merită contextualizată - și a fost - într-un demers mai amplu, cum este antologia de Aurel Sasu și Maria Vartic, Bătălia pentru roman. Mai merită citit și articolul Fenomenul românesc. între Occident și Orient, pentru abordarea obiectivă a cunoscutului studiu apărut tot în 1927, Fenomenul românesc. Rețin un pasaj pentru acuitatea și concretețea observației: "ne deosebim de toată lumea Orientului, dar și de cea a Apusului. Există în caracterul
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
și Caragiale, este o descoperire relativ recentă: abia Istoria... lui G. Călinescu din 1941 a impus imaginea lui Ioan Slavici ca mare scriitor. Chiar dacă Maiorescu credea în el ca nuvelist și pe această bază își construiește teoria "romanului poporan" în articolul Literatura rămână și străinătatea din 1882, totuși această opinie pozitivă nu a fost preluată de succesorii maiorescianismului pe linia criticii estetice. Dimpotrivă, moștenitorii săi (cu excepția lui M. Dragomirescu), de la E. Lovinescu la Pompiliu Constantinescu, s-au exprimat vehement negativ, cu
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
lui M. Dragomirescu), de la E. Lovinescu la Pompiliu Constantinescu, s-au exprimat vehement negativ, cu o obstinație suspectă, ce trebuie să aibă motivații adânci, de vreme ce opera lui Slavici a fost eclipsată până în 1941 (G. Călinescu își prefigurează opinia într-un articol din 1937). De ce nu exista (pur și simplu) scriitorul Ioan Slavici pentru E. Lovinescu? Nu vreau să-i fac lui E. Lovinescu un aspru rechizitoriu, pentru că nu l-a luat în seamă pe Slavici (mort la 77 de ani, în
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]