1,401 matches
-
același timp; și, implicit, acceptarea unui singur adevăr de către toți, În aceeași situație, este foarte greu de realizat. Μ Ce Înseamnă a „suferi călugărește”? Înseamnă, cum foarte frumos spunea Mircea Eliade, să meditezi asupra „treptelor extazului cu mintea purificată de asceză și contemplație” (Drumul spre centru, 1991). Μ Omul modern trebuie să recurgă tot mai mult la practici ascetice și contemplative pentru a realiza ceea ce se cheamă o „depășire de nivel existențial”, adică o ieșire din smogul unei realități dominate de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să depășească bariera rațiunii, să iasă din condiția obișnuită a „raționalismului cartezian”, lucid și prudent? Ea intră atunci În regatul a ceea ce filosofii numesc „cunoaștere contemplativă” sau „intuiție intelectuală”. Aceste ipostaze spirituale sunt Însă greu de definit, deoarece ele presupun „asceză mentală”, „suprimarea operațiilor mentalului”: În astfel de stări, care sunt cultivate de yoghini, gândirea poate ajunge, potrivit filosofiilor indiene, până la starea de a sta neclintită, concentrată În ea Însăși, desprinsă atât de orice dorință a persoanei, cât și de ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
originare a jocului, într-una cu conotații tragice sau sexuale, devenind o caracteristică în plus a manifestării deconstructiviste în poezia acestei autoare. Migrațiunea spre Spital pare să devină, de asemenea, un eveniment fatidic, care ar avea ca unică șansă salvatoare asceza interioară, ca formă de purificare etică:"Vom ajunge. Fiți gata. În curând vor urca/ Pe urmele noastre devenite sublime,/ Toți oamenii lumii. Noi îi vom aștepta/ Frumoși, fericiți, devastați de-nălțime". (Migrațiune). "În poezia Spital apare ideea opoziției la inerția
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
română s-au tradus deja 11, ultimul, Acid sulfuric, În 2005. În Biografia foamei aflați despre existența unei fete caracterizată de o neostoită foame: de dulciuri la Început, de iubire, de alcool, de cărți și de hărți, de călătorii, de asceză și, peste toate, singura perenă, de scris. Ramuri ale acestui copac biografic desenat aici găsiți În alte romane: În Metafizica tuburilor, pe cea despre prima copilărie japoneză, În Uimire și cutremur pe cea despre despre reîntoarcerea, la 21 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fi morale, medicale, psihologice și sociale. Le vom analiza În continuare. Formele morale ale dăruirii constau din următoarele: sacrificiul simbolic al unui dar sau obiect simbolic, sacrificiul de sine („nu dai nimic când nu te dai pe tine Însuți”Ă, asceza. Aceste forme de dăruire au, În principal, o semnificație morală de renunțare la ceva personal În favoarea altuia, la o desprindere de sine pentru celălalt. Formele medicale ale dăruirii constau din actele pe care medicul sau personalul de Îngrijire medicală le
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a comuniunii omului cu Dumnezeu, fiind În sfere, pentru realizarea acestui ideal, a merge până la sacrificiul de sine sau la ieșirea din lume, la renunțarea unei vieți obișnuite și Înlocuirea acesteia cu un model de viață mistică, de devoțiune și asceză. eă Spiritele neliniștite, revoltate, nemulțumite de sine și de ordinea lumii pe care o găsesc nefirească, nepotrivită naturii lor, sunt dominate de pulsiuni care reclamă nevoia de schimbare prin inversare, sunt personalități care Își plasează aspirațiile ideale În sfera unui
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
înzestrat cu puteri supranaturale, care-i conferă dreptul de a fi nu numai un misionar, dar și un justițiar. Când delirul mistic are un caracter depresiv, atunci când caracteristicile complexe de inferioritate, de neîncredere în sine, și strategiile defensive de acțiune: asceza exagerată, refugiul în mănăstire, sentimentul de martirizare, interpretarea defetistă a dogmelor religioase, care-i conferă persoanei în cauză argumente de autoacuzare pentru greșeli exagerat considere ca iremediabile, comise pe parcursul vieții. La astfel de mistici depresivi, delirul „autoacuzator melancolic” poate evolua
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
metafizic, ca în Feofan. Mulțimea vidă, Feofan. Înălțare sau Feofan. Clopotnița. Sunt, acestea, mici tratate despre esență și iluminare, despre iluzoriu și plăcere, despre a fi și a poseda, în care demonia cărnii este raportată direct la multiplicitate, solitudinea și asceza la setea de nemurire, iar identitatea individuală la Marea Conștiință universală, într-un discurs saturat de notații succinte și austere, cu pregnantă notă aforistică ("Aparatul genital, privit ca un mic teatru al ororii, ca o clopotniță a deșertăciunii, pe orologiul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ori culegere conținând proză aforistică, reguli de ritual, de morală, de filosofie sau referitoare la viața zilnică), cartea sublimează o întreagă filosofie asupra existenței ca pe-trecere inițiatică, accentuând necesitatea asumării unui cod atitudinal în care să primeze smerenia și asceza. Proiectate astfel, Sutrele muțeniei formează o carte a ființei în căutarea Ființei: "!pudoarea nărilor,/ pudoarea mâinilor,/ parfumul Domnului închid:/ Te miros cu mirosul câinilor,/ Ție mă-nchin/ cu mâinile,/ precum înalț un zid!"(Sutra VI). Proces torturant nu pentru că presupune
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
plan, aceea a Deltei, adevăratul protagonist al cărții lui Talpalaru. În ciuda faptului că este jalonată de toponime reale, identificabile prin exercițiul cartografic (Jurilovca, Periprava, Mahmudia, Sarichioi, Letea), Delta sa este o geografie simbolică, în care se luptă permanența și evanescența, asceza și păcatul, bucuria și suferința (pe)trecerii dincolo de limanurile vizibile prin "scara de lacrimi" sau "năvodul de ceață". Referințe critice (selectiv): Nicolae Panaite, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 1999; George Bădărău, în "Convorbiri literare", nr. 8, august 1999; Liviu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
exerciții menite să dezvolte energia interioară: exerciții fizice (gimnastica) întrucît și acestea fac apel la voință și exerciții morale (de la exercițiile simple de punctualitate și tăcere, la altele mult mai complexe și mai greu de executat, cum sînt exercițiile de asceză și de manifestare a unor sentimente altruiste). În procesul educației se trece de la exerciții efectuate la inițiativa educatorului, la exerciții practicate autonom. "Disciplina școlară pe care trebuie s-o adoptăm" scria Foerster "constă în a obișnui pe copii să se
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fapt, dinamismul sanctificării s-a manifestat nu numai în omul Iisus.L-au trăit și alți oameni. Nenumărați oameni au încercat să-l dobîndească fără să reușească, deoarece calea lor nu a fost "Tao" (calea dreaptă), revizuirea motivelor, ci greșeala ascezei, care nu este altceva decît o intenție moralizantă prea bună. în "Cuvintele lui Buddha", asceza este total respinsă, iar calea dreaptă este descrisă limpede: trebuie să pătrunzi în timpul vieții apariția, "vălul mayei" [maya termen de origine sanscrită desemnînd lumea materială
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
alți oameni. Nenumărați oameni au încercat să-l dobîndească fără să reușească, deoarece calea lor nu a fost "Tao" (calea dreaptă), revizuirea motivelor, ci greșeala ascezei, care nu este altceva decît o intenție moralizantă prea bună. în "Cuvintele lui Buddha", asceza este total respinsă, iar calea dreaptă este descrisă limpede: trebuie să pătrunzi în timpul vieții apariția, "vălul mayei" [maya termen de origine sanscrită desemnînd lumea materială, vizibilă, concepută ca fiind pur iluzorie N.t.], ca să ajungi în Nirvana. Trebuie să renunți
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
asemenea, două culegeri, Din confesiile Sfântului Augustin (I, 1851) și Din meditațiile Sfântului Augustin (I-III, 1851). Se adaugă Proverbele lui Solomon (1852) și Ecclisiastul (1852), traduceri modernizate lingvistic ale vechilor texte biblice. Încercând să împace monahismul cu viața societății, asceza cu slujirea nației, D.R. a cultivat numeroase relații cu pesonalități culturale, politice și ecleziastice sau cu diplomați străini, bine reflectate în bogata lui corespondență. SCRIERI: Principii de retorica și elocuința amvonului, I-II, Iași, 1859; Principii generale de înțelepciune și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
organizat admirabil asistența socială și a făcut a doua împărțire a averii sale săracilor. În 370, murind episcopul Eusebiu, Sfântul Vasile fu mai mult silit să-i ia locul. Deși în floarea vârstei, el era cu toate acestea consumat de asceza severă ce o practica și suferea de ficat. Ca episcop al Cezareii, Devenit mitropolit al Capadociei și ierarh peste dioceza din Pont, Sfântul Vasile a început să reorganizeze Biserica de sub jurisdicția sa, înlăturând multele abuzuri ale clerului și colegilor lui
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
Denis de Rougemont descrie în Dragostea și Occidentul conflictul dintre pasiune și căsătorie. Acest conflict se ancorează într-un mit și într-un text, mitul lui Tristan și textul lui Beroul, Tristan et Iseute: în acest mit pasiunea este o asceza și nu este dragoste de amant, ci dragoste de dragoste și de moarte; el se prelungește în întreaga literatura occidentală, prin operele lui Dante, Petrarca, Shakespeare, Rousseau, Wagner etc. Analiza lui Rougemont se bazează pe o presupunere atunci când se înscrie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
legătura dintre organizarea rațional-capitalistă a muncii (formal) libere și credințele religioase promovate de unele variante protestante (calvinismul, pietismul, metodismul, anabaptismul); adică legătura de dublă influențare dintre spiritul capitalismului, înțeles ca organizare rațională a muncii profesionale, și etica protestantă concepută ca asceză. Intenția lui Max Weber este de a argumenta ideea după care "funcționarul profesionist" este "stâlpul de rezistență al statului modern și al economiei moderne din Occident"227. Punctul de vedere al lui Max Weber în privința muncii profesionale este contextualizat de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
întrucât și sociologul german consideră vocația (Beruf), munca profesională în general, ca necesară în evoluția formelor muncii. E drept, cauza acestui fapt nu o găsim în determinarea "energetică" a culturii poporului, ci într-un complex de fenomene, între care și asceza creștină concepută și practicată în mediile protestante. Asceza este, am putea spune, și o stare sufletească. Prin urmare, temeiul muncii profesionale este și de natură sufletească, iar munca profesională devine modul însuși de activare a unui fond de aptitudini. Spiritul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
profesională în general, ca necesară în evoluția formelor muncii. E drept, cauza acestui fapt nu o găsim în determinarea "energetică" a culturii poporului, ci într-un complex de fenomene, între care și asceza creștină concepută și practicată în mediile protestante. Asceza este, am putea spune, și o stare sufletească. Prin urmare, temeiul muncii profesionale este și de natură sufletească, iar munca profesională devine modul însuși de activare a unui fond de aptitudini. Spiritul capitalist modern și chiar cultura modernă, socotește Max
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este și de natură sufletească, iar munca profesională devine modul însuși de activare a unui fond de aptitudini. Spiritul capitalist modern și chiar cultura modernă, socotește Max Weber, au ca o componentă a lor ideea de profesie originată în spiritul ascezei creștine. Într-un fel, odată impusă în cadrele culturii moderne, "ideea de profesie" se realizează în profesia ca atare, în vocație. Vocația are, desigur, în contextele prezentate în Etica protestantă și spiritul capitalismului, o conotație religioasă: ea reprezintă munca profesională
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
faptele religioase ca și cele morale, intelectuale etc. nu sunt doar "manifestări sentimentale", ci sunt purtătoare de rosturi economice; "faptele concrete" (care sunt faptele economice) reprezintă întrupări ale unor deprinderi și, desigur, materializări ale unor energii sufletești. Pentru Max Weber, asceza reprezintă folosind limbajul personalist energetic o energie care nu mai rămâne blocată înlăuntrul sufletului credinciosului (așa cum s-a întâmplat până în epoca modernă), ci iese în afară și se exersează prin muncă. Desigur, există multe negări ale tradiției, un întreg topos
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu mai rămâne blocată înlăuntrul sufletului credinciosului (așa cum s-a întâmplat până în epoca modernă), ci iese în afară și se exersează prin muncă. Desigur, există multe negări ale tradiției, un întreg topos sufletesc, sau un ethos ce mijlocește relația dintre asceză și munca profesională. Dar lucrul demn de remarcat, raportat la contextul de față, este tocmai posibilitatea vocației de a lua forma unui complex psiho-social (asceză întrupată în muncă) și necesitatea istorică a muncii raționalizate deprinsă prin educație. Nu regăsim la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
multe negări ale tradiției, un întreg topos sufletesc, sau un ethos ce mijlocește relația dintre asceză și munca profesională. Dar lucrul demn de remarcat, raportat la contextul de față, este tocmai posibilitatea vocației de a lua forma unui complex psiho-social (asceză întrupată în muncă) și necesitatea istorică a muncii raționalizate deprinsă prin educație. Nu regăsim la Max Weber pasiunea descrierii împrejurărilor culturale și naturale care fac realizabilă vocația, ca la C. Rădulescu-Motru, pentru că intențiile celor doi autori sunt diferite. Filosoful român
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prezentul; îl revalorizează însă în sensul "noii măreții a omului". De aici o responsabilitate de sine care depășește răspunderile personale ale omului modern. Actele lui sunt autoexperimente aflate sub autoritatea siguranței evaluărilor. Solitudinea legată de acest tip uman nu este asceză, îndepărtare de lume și de problemele ei, ci detașare nobilă, respingere a valorilor gloatei, asprime față de sine, "cruzime chibzuită" față de Altul, detașare de prezentul caracterizat ca décadence. Toate aceste însușiri aparțin deopotrivă omului nobil și tipului-îmbunătățit-de-om (omul superior). Este evidentă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi sensibili la noțiuni (arhaice) cum ar fi onoarea și rușinea (capitolul II); trecerea la „simplitatea voluntară”, măcar printre cei care-și pot permite - care consumă acum destul pentru a avea de unde să scadă -, nu printre cei sortiți de sărăcie „ascezei” sau frugalității (capitolul III); meritele „comunităților virtuale”, pe care autorii (capitolul IV e scris în colaborare de tată și fiu) le laudă excesiv, mult dincolo de evidentele lor calități, cedând inflației familiei de cuvinte comunitate, inflație simptomatică tocmai pentru absența sentimentului
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]