6,399 matches
-
La fel, nu tăbăra nici pe mine atunci când îi dădeam să mănânce, ci aștepta cuminte să-i dau din mână câte o bucățică pe care o lua tacticos, cu mare grijă să nu cumva să mă zgârie cu colții lui ascuțiți. În schimb, când ne jucam, avea obice- iul de a-mi pune picioarele din față pe umeri și a mă linge pe gât și pe obraji. Și cum nu întot- deauna era uscat pe afară, iar eu eram mic și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
trăită în patimi, în realitate este dificilă asumarea modului de viață pecetluit de virtuți, în absența credinței. Patimile oferă și promit plăceri imediate, uneori fascinante prin rafinament și întărite printr-o logică bazată pe amăgiri. Doar exersarea rațiunii, oricât de ascuțită ar fi inteligența dublată inclusiv de o bună intenție nu poate forma un discernământ adecvat. Rațiunea împlinită prin credință conduce la opțiunea pentru binele adevărat și la asumarea acestuia. „Și pentru că binele poate fi înțeles cu adevărat de rațiune numai
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
mitralieră în care rămă- sese Chircuț. Tocmai căzuse la datorie sub- locotenentul Ecaterina Teodoroiu și discutau pe marginea acestui eveniment tragic. În față, pe dealul Cireșoaia, erau în poziție de apă¬rare forțele inamice. Deodată, Chircuț auzi un șuierat prelung, ascuțit, de obuz lansat de nemți dinspre dealul de peste Trotuș. Înainte de a începe să tragă cu mitraliera, Chircuț apucă să strige către grupul de superiori din spatele lui: - La pământ, domnilor ghenerali! De fiecare dată când ajungea aici, moșu’ Chircuț se oprea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
de mitralieră în care rămăsese moșu’ Chircuț. Tocmai căzuse la datorie sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu și discutau pe marginea acestui eveniment tragic. În față, pe dealul Cireșoaia, erau în poziție de apărare forțele inamice. Deodată, moșu’ a auzit un șuierat prelung, ascuțit, de obuz lansat de nemți dinspre dealul de peste Trotuș. Înainte de a începe să tragă cu mitraliera, el apucă să strige către grupul de superiori din spatele lui: - La pământ, domnilor ghenerali! De fiecare dată când ajungea aici, moșu’ se oprea din
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
La fel, nu tăbăra nici pe mine atunci când îi dădeam să mănânce, ci aștepta cuminte să-i dau din mână câte o bucățică pe care o lua tacticos, cu mare grijă să nu cumva să mă zgârie cu colții lui ascuțiți. În schimb, când ne jucam, avea obiceiul de a-mi pune picioarele din față pe umeri și a mă linge pe gât și pe obraji. Și cum nu întotdeauna era uscat pe afară, iar eu eram mic și debil pe deasupra
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
dau jos. Până să ajungă la el, copilul era deja jos, în fața grajdului. Construcția avea streașina acoperișului pe partea de la deal, destul de aproape de pământ. În schimb, în partea cealaltă, cea de la vale, se căsca o prăpastie adâncă, plină cu jgheaburi ascuțite. Năzdrăvanul de Sebastian luase un prepeleac, îl sprijinise cu capătul gros de pământ și cu cel subțire - de acoperiș, pe partea de la deal, și se suise până în vârf, încălecând coama grajdului. Luat la întrebări de ce făcuse așa ceva, copilul le-a
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
în: Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului IX Prin primăvara anului 1967, ieșind din casă, l-am văzut pe vecinul nostru de peste drum - Ion Mandea, zis Lisaveta, trecând la vale cu o târnă din care scheunau ascuțit și dureros patru căței atunci fătați; orbi și fără apărare, păreau niște viermi uriași care se miș- cau chinuit, fiecare căutând să iasă deasupra celorlalți. - Nea Ioane, une duci tale cățăii ăia? - l-am întrebat pe Lisaveta. - Ia, îi duc
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
lectura uneia din capodoperele sale: „Memorialul mănăstirii” (1982).Astfel, după o superbă cină, Saramago mi-a ascultat o bună bucată de vreme exaltarea legată de prăbușirea comunismului în Europa, dar mai cu seamă în România, exaltare din care spiritul său ascuțit a decelat structura unui anticomunist primar.... Când am început seria comentariilor asupra picturii lui Romeo Niram, am ținut să subliniez, din capul locului, că arta sa este, în mod deliberat, o provocare. Mă refeream la efectul surprinzător pe care Niram
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366496_a_367825]
-
înainte și că vechii zei ai pământului o trimiseseră aici ca să ocrotească viețuitoarele și pădurile și pe oameni. În fiecare zi, în fața casei ei veneau pe rând sau împreună urșii voinici, vulpile viclene, cerbii și căprioarele sprintene, râșii cu gheare ascuțite și privire piezișă și tot ce era sălbăticiune și păsăret, fără să-și pricinuiască vreo vătămare una alteia, fără de teamă. Veneau acolo, primeau mângâiere și vorbe numai de ele înțelese, după care plecau care pe unde le era locul și
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016. IX Prin primăvara anului 1967, ieșind din casă, l-am văzut pe vecinul nostru de peste drum - Ion Mandea, zis Lisaveta, trecând la vale cu o târnă din care scheunau ascuțit și dureros patru căței atunci fătați; orbi și fără apărare, păreau niște viermi uriași care se miș- cau chinuit, fiecare căutând să iasă deasupra celorlalți. - Nea Ioane, une duci tale cățăii ăia? - l-am întrebat pe Lisaveta. - Ia, îi duc
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
să țî le vânz, hai zău, nu le omărî. Citește mai mult IXPrin primăvara anului 1967, ieșind din casă, l-am văzut pe vecinul nostru de peste drum - Ion Mandea, zis Lisaveta, trecând la vale cu o târnă din care scheunau ascuțit și dureros patru căței atunci fătați; orbi și fără apărare, păreau niște viermi uriași care se miș- cau chinuit, fiecare căutând să iasă deasupra celorlalți.- Nea Ioane, une duci tale cățăii ăia? - l-am întrebat pe Lisaveta.- Ia, îi duc
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
mămăligă cât soarele. Nu sunt lucruri noi pe care le aflăm. Dar sunt atât de duioase încât abia îți învingi lacrima, pentru că noi toți am trecut prin asemenea întâmplări și poate tocmai de aceea, glasul amintirilor ne cheamă cu voce ascuțită. Câțiva puști iau drumul scăldatului la Gilort, meleag mirific cu un zăvoi, cu o pădurice de plute, sălcii și răchite. Acolo copiii pescuiesc, se scaldă ori fac plajă, revenind acasă doar cu vreo câțiva chitici pe care-i înfulecă bucuros
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
-cam cum s-ar împreuna doi torenți potrivnici ce-și caută fiecare pentru el „croiala”, unul contra altuia, într-o inversare nefirească a alunecării șipotului translucid care nici măcar n-ar mai clipoci la intervale regulate, darmite să trezească cu sunetul ascuțit și cristalin și cu recea boare, organele de simț al privitorilor... Tot ce-i spus până acum este, până la urmă, asemănarea dar și deosebirea dintre doi oameni, aproape vecini, cu un destin comun o vreme și-apoi atât de diferit
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
avocat recunoscut, neîntrecut în meseria sa. Jurnalele canadiene au scris mult despre el ca fiind cel mai bun avocat din Montreal. A avut clienți din toate sferele sociale, cazuri delicate, rezolvate toate în mod profesionist, beneficiind și de o minte ascuțită, împletită armonios cu un fler deosebit în meseria sa, fapt care l-a făcut celebru pe avocatul român. La un moment dat ajunsese să reprezinte mari mafioți. Nichita avea doi prieteni apropiați: pe nea Mitică și pe Radu Bumbaru. Când
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
merită să menționez și celelalte orașe vizitate. În orașele belgiene -Bruges, Bruxelles, Mechelen- există obligatoriu în centru o așa numită Grand Place, o piață imensă, încadrată de clădiri înalte, dintre care totdeauna cea mai impozantă este Primăria, cu un turn ascuțit, înălțat spre cer. Dintre ele, celebră este piața din Bruxelles care, din doi în doi ani, este acoperită timp de trei zile cu un covor imens de flori. De altfel, faptul că în Belgia, instituția Primăriei este foarte respectată ne-
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
cu minimul efort de a apăsa pedala de accelerație turând la maxim motorul și totuși nu îi este îndeajuns. Efortul lui este infim astfel încât ajunge subit la o stare de nemulțumire panicată. Frânează brusc. Roțile scrâșnesc într-un zgomot infernal, ascuțit, agravându-i starea. Trage pe dreapta, deschide larg portiera, abandonează autoturismul cu cheia în contact și portiera deschisă și începe să alerge căt îl țin puterile. În fapt, puterile îi sunt înzecite fiindcă depășise cu mult pragul rațiunii cuprins fiind
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
pretențios. Este omul pe care Regele l-ar găsi la întoarcere, așteptând în același loc și o sută de ani, dacă e nevoie. Serviciul ei față de Rege este necondiționat. Regina este nerăbdătoare, uneori subiectivă alteori își pierde cumpătul, are un ascuțit spirit critic de care nu scapă nimeni, dar devotamentul ei față de Rege și, prin el, față de țară este absolut.” Creionarea afectivă a Reginei, de către ASR Principele Radu al României, ca și a altor regi și regine ale României, nu surclasează
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
Articolele Autorului Iepurica se pregătea să plece după hrană pentru cei doi iepurași, Iepurilă și Iepurici , care nu părăsiseră niciodată culcușul. - Să fiți cuminți! Să nu ieșiți afară ca să dea vulpea cea șireată peste voi. Iepurașii mișcând din urechiușele lor ascuțite, răspund în cor: - N-o să ieșim nicăieri... Promitem! Era o zi de toamnă târzie, pădurea era pictată în nuanțe de galben și maro, vântul șuiera printre crengi scuturând frunzele îngălbenite. Din depărtări, ajungea până la iepurași, ciripit voios de păsărele. Înserarea
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
țop, țop și pâș, pâș, cei doi trec peste frunzele care foșnesc, aproape morți de frică. De câte ori bate vântul răscolind tufișul, iepurașii se opresc înspăimântați. Li se pare că iese vulpea cu coada ei lungă și stufoasă și cu dinții ascuțiți. Parcă o aud spunând: - Aha, iepurașilor! V-am prins! O să am o cină grozavă! A fost o părere, doar. Pe neașteptate însă, tufișul se mișcă cu zgomot de parcă o turmă de mistreți l-ar călca în picioare. Încotro s-o
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
Acasă > Strofe > Ritmuri > MONOTONIE Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1623 din 11 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Cioburi de dimineață monotona Se împrăștie peste tot astăzi, Mă lovesc dureros în ochi, Ascuțite și nemiloase Și îmi zgârie dispoziția Deja iritata. Mă uit galeș la cafeaua plictisita și ea De atâta sorbit leneș. Până și aroma ei a șters-o ștrengar În dimineața asta Și și-a găsit locul într-o ceașcă mai
MONOTONIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366128_a_367457]
-
hârtie, din care se tipăresc cărțile. Lipsa unei traverse, poate produce o catastrofă. Dar o carte poate salva viața unui om, măcar a celui care a scris-o”. Vladimir Vîsoțski:„Poeții sunt acei lunatici care merg cu călcâiele pe lama ascuțită a cuțitului”; Ioan Alexandru: „Poeții sunt limbile de alarmă ale clopotelor”; Nichita Stănescu: „Poeții, sunt după părerea mea, niște zânatici. Zânatici, de la zâne, nu zănatici.” În încheiere Lazăr Lădariu a amintit de întâlnirile și discuțiile pe care le-a avut
PUNŢILE DE LUMINĂ ALE COTIDIANULUI CUVÂNTUL LIBER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366083_a_367412]
-
nemulțumită capul. Din ogradă se auzea cârâitul găinilor, speriate de goana lui Șușurel. Îl privi tandru: - Ei, ce s-a întâmplat? - Mamă, în pod sunt niște animale mici, negre, cu urechile care abia se văd, cu coada șnuruleț, cu boturi ascuțite, cu ochii ca niște puncte și care strigă „chiț-chiț” și care voiau să mă mănânce! - Măi, dar nătăfleț mai ești! Ăia sunt niște prăpădiți de șoricei. Neștiutori cum sunt, căutau joacă. Lasă, culcă-te! Când o să crești mare, o să fii
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
Un amalgam de voci însoțite de urlete. - Uite că se apropie! se auzi la un moment dat o voce! - Abia aștept s-o înghit! se auzi altă voce. - Abia aștept s-o mestec între dinți! se auzi o voce mai ascuțită decât celelalte. M-am oprit. Nu din frică, ci din curiozitate. Mi-am fixat privirea spre capătul podului. Nu mai aveam mult de mers. Din neglijență, absorbită de filozofiile mele puteam să fiu înghițită de gurile hulpave ale unui balaur
UN VIS CU ZÂMBÂC de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366145_a_367474]
-
ce mai aștepți? Taie! Oricum inima aceasta nu mai e bună . Nu mai e bună de nimic... de nimic...de nimic.. Bolnavă, prea bolnavă de sentimente... Mult prea bolnavă... - Taie! Penseta...Așa... Catgut!... Ieri, inima mea mai pulsa între pietrele ascuțite ale munților goliți de dor... ieri...azi...mâine... inimă... Inima mea. Leonid IACOB Poezia face parte din volumul „Lâng-o margine de lume” Referință Bibliografică: operație de cord / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 369, Anul II, 04 ianuarie
OPERAŢIE DE CORD de LEONID IACOB în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361683_a_363012]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CÂNTECUL LEBEDEI - EU DIN MINE CÂND ERAM TU Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului în liniștea vecerniei din mine clopotele au limba ascuțită doar ele pot trezi oasele de sub biserici întunericul și lumina veghează tălpile îmi sunt zidite fruntea se odihnește pe margine de cer ochiul tremură pe muchie de cuțit de-a dreapta de-a stânga stau întrebări icoana mă primește dincolo de buzele
EU DIN MINE CÂND ERAM TU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351815_a_353144]