2,884 matches
-
însuflețire în catehizare (primele trei motive se află în firea catehetului, următoarea în catehumen, iar ultimele două în împrejurări externe. Pentru fiecare motiv, autorul dă și un remediu, astfel încât procesul de învățare să se desfășoare în condiții optime. 1) „Când ascultătorul nu pricepe” În momentul în care ascultătorul nu pricepe trebuie abordată o atitudine plină de dragoste și smerenie, urmând exemplul Mântuitorului. Să fărâmițăm bucățile mari de învățătură care nu pot fi digerate de mintea celor care nu înțeleg și să
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
află în firea catehetului, următoarea în catehumen, iar ultimele două în împrejurări externe. Pentru fiecare motiv, autorul dă și un remediu, astfel încât procesul de învățare să se desfășoare în condiții optime. 1) „Când ascultătorul nu pricepe” În momentul în care ascultătorul nu pricepe trebuie abordată o atitudine plină de dragoste și smerenie, urmând exemplul Mântuitorului. Să fărâmițăm bucățile mari de învățătură care nu pot fi digerate de mintea celor care nu înțeleg și să-i hrănim cu firimituri. Și totul într-
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
întâmplă de multe ori să facem greșeli din mai multe motive. Trebuie să recunoaștem ceea ce am greșit, iar dacă cei ce le ascultă le primesc, ne doare inima mai ales atunci când sufletul ne este mistuit de o dragoste înflăcărată de ascultători. În timp ce se produce această operă de catehizare, catehetul trebuie să fie în legătură tainică cu Dumnezeu și cu smerenie să-I ceară ajutorul. „O lucrare este cu adevărat bună când voința celui care o face pornește din iubire și, precum
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
repetăm lucruri banale nu există o altă soluție decât iubirea. Iubirea cunoaște un sentiment care unifică, și astfel sunt uniți cei care învață cu cei care sunt învățați. Iar Dumnezeu, prin iubire, face toate lucrurile noi, le înnoiește. 4) „Când ascultătorul rămâne impasibil și dă semne de oboseală” În momentul în care ascultătorul nu este interesat sau nu-și arată interesul trebuie să cercetăm și să vedem care este cauza acestei impasibilități. În cazul în care se deduce faptul că impasibilitatea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
un sentiment care unifică, și astfel sunt uniți cei care învață cu cei care sunt învățați. Iar Dumnezeu, prin iubire, face toate lucrurile noi, le înnoiește. 4) „Când ascultătorul rămâne impasibil și dă semne de oboseală” În momentul în care ascultătorul nu este interesat sau nu-și arată interesul trebuie să cercetăm și să vedem care este cauza acestei impasibilități. În cazul în care se deduce faptul că impasibilitatea se află într-o frică mare sau în faptul că i se
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Cei care înțeleg foarte greu, trebuie suportați cu milă și cu dragoste și trebuie ajutați să înțeleagă. Este nevoie de multă rugăciune pentru aceasta: „trebuie să i se vorbească mai mult lui Dumnezeu despre el decât lui despre Dumnezeu”. Când ascultătorul arată că este obosit, trebuie să căutăm cauza semnelor de oboseală. Fericitul Augustin spune că ar trebui să-i atragem atenția despre nevoile lumești unui om ce tocmai s-a așezat. El crede că trebuie să arătăm dragoste și înțelegere
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cauzelor care l-au determinat să vină pentru a primi religia creștină. Dacă nu este nimeni de la care să aflăm acestea, trebuie întrebat chiar el, pentru a ne putea alcătui exordiul în funcție de răspunsurile sale”. Utilizarea metodelor expozitive pot determina ca „ascultătorul/elevul să dea semne de oboseală”. În acest caz, Fericitul Augustin ne îndeamnă pe noi, profesorii de religie: „să-i reîmprospătăm buna dispoziție, spunându-i ceva pornit dintr-o veselie de bun gust și potrivit cu subiectul în chestiune sau ceva
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
nu sunt inițiați în acel moment. Când însă vine spre a deveni creștin unul singur, sau doi, sau în număr mic, e riscant să le vorbim ținându-i în picioare. Totuși, dacă deja am început astfel, măcar atunci când observăm lehamitea ascultătorului trebuie să-i oferim un scaun și să insistăm să se așeze, iar apoi să-i spunem ceva prin care să-i reîmprospătăm forțele și să-i alungăm din suflet grija care l-a pătruns probabil, începând să-i distragă
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
chema pe inventator. Ele compus din două părți, partea lemnoasă (și ne-o arăta) și partea fie-roasă1 Deci, să recapitulăm pe scurt: Cosorul lui Moceanu a fost inventat de Moceanu. El se compune..." "din două părți", se auziră deodată vocile ascultătorilor. Încântat și surprins, individul surâse în sine. "Partea lemn..." zise el..., "...oasă", îl completă auditoriul. "...și partea fier..." "oasă", se ridicară vocile noastre. "Domnilor, exclamă individul (și își propti o clipă bărbia în piept de satisfacție), e o adevărată plăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
El credea că prezentarea ideilor filosofice trebuie întreprinsă în așa fel încât să influențeze exercițiul speculativ al gândirii. Maiorescu se oprea în cursurile sale despre Kant cu deosebire asupra unor teme în măsură să pună în mișcare imaginația romantică a ascultătorilor săi, teme cum ar fi idealitatea spațiului și timpului sau distincția dintre lumea fenomenelor și lumea în sine. Motivul central al prelegerilor consacrate filosofiei lui Kant, își amintesc auditorii, era cel al contribuției formelor pure ale sensibilității și intelectului în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
inspirația profetică din De Defectu... și cele din De Pythiae.... Oracolul de la Delfi În vremea lui Plutarhtc "Oracolul de la Delfi În vremea lui Plutarh" Chiar dacă explicația decadenței oracolelor propusă de Ammonios În dialogul De Defectu Oraculorum nu este acceptată de către ascultătorii săi, depopularea Greciei era un fenomen real mai cu seamă În primul secol Î.Hr., care devenise chiar un exemplum al nestatorniciei lucrurilor pe lumea aceasta. Potrivit spuselor lui Ammonios, „din țara Întreagă abia dacă s-ar putea aduna astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
să Îmbrace veșminte de purpură și, În loc de scorțișoară, laudanum și tămâie, nu arde decât foi de dafin și făină de orz2. Nu vezi tu oare ce farmec au versurile poetei Sappho, menite să-i Încânte și să-i seducă pe ascultători? Dar Sibylla, după spusele lui Heraclit 3, grăind sub imperiul delirului, ea nu surâde, nu cochetează și nu se parfumează, iar vocea ei sosește de dincolo de pragul unui mileniu. Și toate acestea datorită Zeului. În ceea ce-l priveștepe Pindar, și
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
capabil să surpe înlăuntru-i compania lucrurilor înconjurătoare, făcându-le astfel să dispară, în pofida aparenței lor de inatacabilitate. Și, pentru că afară pândea prăpădul anihilării totale, el se lăsa acoperit de aripa străină și pufoasă, pe care-o găsea deseori lipită ascultător de trupu-i. Ea era ascultarea lui. Luând aminte la vastitatea subsonoră a spațiului, căutându-i încordat coerențele printre întreruperi, ființa lui se dedubla la paroxismul efortului propriu, scindându-se, înstrăinându-se, dar menținându-și totuși contactul cu sine printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mutilări infantile, tabere incendiate, pogroame, toate deveniseră o simfonie eroică aderentă impecabil la degetele lui. Căci viteza mișcării transparentizează lucrurile, deschizându-le larg înspre altceva decât ele și înecându-le oroarea într-o lumină venită de dincolo de ea. Câți dintre ascultătorii monumentului muzical dedicat de Beethoven lui Napoleon se simt sugrumați de degetele livide ale lui Marte în timpul audiției, sau măcar mânjiți de ele cu sânge, noroi, fum al exploziilor, strigăte de îndurare, sudori reci? Și totuși, acestea sunt ingredientele standard
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Complet dezorientat, Ian nu aprecie posibilele subtilități ale argumentului; atenția îi era revendicată de tonul rostirii, din care răzbătea o încredere calmă și proaspătă, ce totuși nu excludea posibilitatea erorii. Glasul ei suna chiar extrem de îngăduitor față de o asemenea eventualitate. Ascultătorul avea toate motivele să creadă că cele auzite nu veneau doar din vârful buzelor, ci dintr-o firidă inexpugnabilă a sinelui ei, de pe o poziție cu neputință de negociat. Nu era nimic argumentativ în vocea care le purta - nici un efort
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
drum către ea, el le primea ca pe un șirag de nestemate strâns ghem și aproape binefăcător, dacă n-ar fi făcut să răsune în ecouri ample vastitatea singurătății lui. Abia nepăsarea din ele, indiferența deplină la efectul imediat asupra ascultătorului, le făcea atât de prețioase. Nu aveau nevoie de primire spre a se dărui; verace și discret, ființau la superlativul lor absolut - și atât. Cât despre Ian, strângând ghem în sinea lui respirarea ce le unea, poate c-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
răscruce a creștinismului, Sfânta Treime; polemiza cu ereticii de toate nuanțele vremii sale: manihei, marcioniți, valentinieni, arieni, anomei și alții; nici pe evrei nu i-a uitat (...) Cu predicile și cuvântările lui, Sfântul Ioan Gură de Aur a câștigat sufletele ascultătorilor săi, sufletele tuturor cetățenilor frumoasei și măreței Antiohii<footnote Introducere, în P.S.B., vol. 21, p. 11. footnote> Faima talentului său de predicator și a valorii sale personale a străbătut până departe. Există nenumărate mărturii care vorbesc despre marele impact ce
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
Antiohii<footnote Introducere, în P.S.B., vol. 21, p. 11. footnote> Faima talentului său de predicator și a valorii sale personale a străbătut până departe. Există nenumărate mărturii care vorbesc despre marele impact ce l-au avut predicile lui Ioan asupra ascultătorilor acestora: În fiecare zi mulțimile îl ascultau cu plăcere datorită folosului (duhovnicesc) pe care îl aveau și toți stăruiau în cele spuse de el<footnote Teodor, Episcopul Trimitundei, Despre viața, exilul și necazurile Fericitului Ioan Gură de Aur,Arhiepiscopul Constantinopolului
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
pînă la un punct acesta se menține pe o linie plauzibilă care captează atenția, dar la un moment dat la o întrebare mai spinoasă, în special în legătură cu jaful ascuns care se petrece, acesta deraiază în mod vizibil. în urma discursului său ascultătorul rămîne derutat, nu mai înțelege nimic și în mod normal, - nu mai știe cum să reacționeze. ,,Crucișetorul” lovește în toți și în toate cele ce se petrec, aparent fără alegere și fără discernămînt. ,,Transatlanticul” îi critică ,,pe toți”, îi ,,dărîmă
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
have a new King. I wish Him from the bottom of My heart, as I wish you, my beloved people, happiness and prosperity. God save you all. God save the King. Acest discurs a înduioșat pînă la lacrimi milioane de ascultători din toate păturile sociale. Punîndu-și augusta semnătură (conform prerogativelor sale constituționale) pe Legea abdicării votată de Parlament (Royal Assent), legea intră în vigoare producînd efectul așteptat: Eduard VIII îi cedează tronul ducelui de York, fratele mai mic, care va domni
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de proze Masa cu oglinzi, sub semnul revenirii stă mirajul numit de cineva „apa celor fără de viață”. Iar în Ploaia și biserica pe roate, toată narația se rezumă la repetarea unui text pe care nu numai povestitorul (Popescu), ci și ascultătorul său (ceasornicarul Schwartz) îl știu deja pe de rost. Opera lui B. este construită pe principiul reiterării, al repetiției, al circulației și al prefacerii, alcătuind un spațiu unitar textual și omogen stilistic și tematic. Un univers al istorisirii, născătoare deopotrivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
al rum” sunt vlahi. Un călător englez, Thomas Herbert, informa la 1626 că „sunt așezări valahe în Asia”, informație pe care o dă Marcu Beza, care, vorbind la Londra despre legături culturale românoengleze, află despre valahii din Sinai de la un ascultător . Se pare că Marcu Beza este primul român care, ocupându-se în lucrarea sa Urme românești în răsăritul ortodox, i-a cunoscut direct, deși nu trage concluziile necesare din această cunoaștere și nu ne informează cum, în ce limbă, s-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
preluate de la slavi, elemente supranaturale pă trunse în creația populară sub numele de Muma Pădurii, Ghionoaia, Zgripțuroaica, Zâna Bună, Zâna Rea, Sfânta Vineri, Zmeul, Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos, împărați, împărătese, fete de împărat, lumea mirifică a basmelor și poveștilor care fascina ascultătorii, întărindu-le convingerea în puterea și victoria binelui. În plan politic, discontinuitatea barbarilor, după distrugerea ringului avarilor, până la venirea ungurilor, pecenegilor și cumanilor, timp de mai bine de 100 de ani, se observă o regrupare a obștilor sătești, pe care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Nici Platon nu vorbește despre hermeneutică în sensul pe care îl dăm noi acestui termen. Totuși el are în vedere interpretarea pe care o situează între cel ce se lasă inspirat de zei și transmite un mesaj încă neclar, și ascultătorul, care reconstituie acest mesaj, clarificîndu-l. La Aristotel întîlnim pentru prima dată termenul de "(Peri) hermeneas" în "De interpretatione", care, sub nume latin, este partea a Ii-a a "Organon"-ului. Pentru Aristotel, hermeneutică nu înseamnă deci că gândul poate fi
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a obligat să-și ascundă, atât cât a fost posibil, trecutul. Hiatusului provocat de transmiterea bunurilor i se asocia astfel unul al transmiterii memoriei, ambele cu consecințe importante asupra percepției identității personale și de grup. Nevoia de a informa un ascultător neștiutor sau transformarea ocaziei de a povesti Într-un catharsis necesar pare, În aceste condiții, miza cea mai importantă a relatărilor. Dar, În mod cert, nu este singura și nici nu e evident că este cea mai importantă. Un deportat
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]