4,163 matches
-
Un stoicism epicurian! Opoziția dintre stoicism și epicurism pare foarte adesea artificială, îndeosebi la Seneca, autorul de predilecție al lui Montaigne. Din rațiuni de strategie politică - și de politică platoniciană... -, Cicero nu dă dreptate nici uneia din aceste școli care se aseamănă în mai multe privințe, Scrisorile către Lucilius o demonstrează în mod repetat. Seneca însuși, cinstit, nu pregetă să utilizeze cutare sau cutare teză a lui Epicur dacă o găsește corectă. în chestiunea morții, a sinuciderii, a renunțării la bunurile pământești
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
percepției, și noumene care nu pot fi concepute decât mental, ce spune el oare în plus? S-a deschis un bulevard pentru o filosofie debarasate de constrângerile de serviciu în slujba religiei. Ea se laicizează din plin. Cei doi se aseamănă până și în defecte: în prudență, în imensa lor prudență, de exemplu. Sceptic în privința modului pyrrhonian, primul, în ce privește principiul metodei, celălalt, ei evită să înglobeze în îndoiala lor chestiunile politice și religioase! Se îndoiesc la fel de tare, unul în castelul său
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
francezi n-au nutrit decât dispreț pentru Montaigne care, în mod ironic, se răfuise cu ei cu patru secole mai devreme, în capitolul intitulat Despre înfumurarea dăscălicească îcartea I, cap. XXV). De o uimitoare actualitate! Pedanții din toate timpurile se aseamănă între ei! Dar, în mod ciudat, cele mai edificatoare omagii aduse lui Montaigne îi vin de la nemți. Se știe că, în cea de-a treia dintre Considerațiile inactuale î2) Nietzsche a scris: „Prin faptul că un asemenea om a scris
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și pământ, Epicur își bate joc de cei care afirmă inconsistența materială a sufletului. Căci, pentru a imagina infernuri și paradisuri, damnațiuni și păcate, pedepse și destine post mortem, pentru a te teme de zei sau de ceea ce li se aseamănă, pentru a tremura de frica pedepselor de după moarte, trebuie să crezi în aberațiile religioase. Platon confecționează o mitologie utilă pentru a-i menține pe oameni într-o stare de frică, angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
epicurian spre acest punct focal: plăcerea, precum și modul în care doctrina Grădinii propune o arhitectonică a rațiunii empirice... Reflecția asupra condițiilor plăcerii trece, în amonte, printr-o prelucrare intelectuală a dorințelor. Ce sunt ele? Ce le definește? Cu ce se aseamănă? Le putem clasa? Putem face distincții între ele? După ce criterii? Luate în sine, sunt bune sau rele? Sau se situează dincolo de bine și de rău? Trebuie să le judecăm în funcție de ceva? Dacă da, în funcție de ce anume? Care le sunt finalitățile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să trăim în acord cu ceea ce ne învață natura: hedonismul. Un hedonism tragic, iată o nouă ocazie de a ne opune locurilor comune legate de Lucrețiu! -14- O plăcere atomică. Ce e plăcerea pentru un filosof materialist? Cu ce se aseamănă jubilarea? Lucrețiu vorbește despre inutilitatea atomilor râzători pentru râs, dar trebuie să conchidem oare și că atomii voluptuoși nu sunt necesari pentru plăcere? Da, pentru că particulele nu cunosc nici durerea, nici plăcerea, dar înlănțuirile lor, da. Nu e o surpriză
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Pentru o prezentare extinsă a incompatibilității dintre educație și s.b., vezi Wilensky, 2002. Prezentăm aici educația ca și componentă a sistemului de politici sociale în vederea unei acoperiri cât mai largi a conceptului. Una dintre primele măsuri care poate fi asemănată unei politici sociale este Legea săracilor, propulsată pentru prima dată în Anglia, la începutul secolului al XVII-lea. Un alt set de măsuri importante pentru contextul în care s-a dezvoltat s.b. sunt programele de asigurări sociale inițiate de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
aflate pe orbita sa erau redistribuite prin voința puterii centrale. În economia-lume, puterea nu mai este concentrată într-un singur punct, mai multe centre concurând, în cadrul unui sistem anarhic, pentru aceleași resurse. Dincolo de diferențele de organizare, cele două formule se aseamănă în scop: utilizarea de către centru a resurselor periferiei. Wallerstein afirmă că actualul sistem de economie-lume își are originile la sfârșitul Evului Mediu, în secolul al XVI-lea. Mai multe procese simultane s-au susținut reciproc: expansiunea lumii europene, datorită marilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
opțiunea sa de a defini sistemul internațional ca sistem de state - la fel cum, în corpul de teorie economică ce stă la baza analogiei, unitățile sistemului sunt firmele. Statele diferă considerabil între ele ca mărime, avuție și putere, dar se aseamănă prin faptul că au de îndeplinit aceleași sarcini. În fine, cel de-al treilea eșalon al structurii se referă la distribuția capacităților. Statele se deosebesc prin prisma capacităților de a îndeplini sarcini similare, capacități susbsumate conceptului de putere. Însă acest
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
definit prin numărul de partide relevante) va condiționa acțiunea unui partid politic oarecare. În domeniul internațional, distincția importantă este aceea între sisteme bipolare și sisteme multipolare (Waltz consideră că sistemele unipolare nu reprezintă decât faze tranzitorii, iar logica lor se aseamănă, într-o anumită măsură, cu cea din sistemele multipolare). Astfel definită, structura permite conceptualizarea politicii internaționale: deși își mențin autonomia, statele ocupă poziții specificabile unele în raport cu celelalte, iar interacțiunile lor pot fi teoretizate. Conceptul de structură permite diferențierea între schimbările
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de „culturi ale anarhiei”. O cultură non-violentă a anarhiei nu presupune însă interesele și identitățile comune definitorii pentru o comunitate de securitate în sensul discutat în acest capitol (Wendt, 1992). În pofida diferențelor dintre aceste două puncte de vedere, ele se aseamănă prin faptul că explică lipsa războaielor dintre state la nivelul atitudinii actorilor: sentimentul comunității nu este o condiție necesară pentru a studia relații internaționale nonviolente. Pe fondul acesta al posibilității ca anarhia să nu presupună cu necesitate războiul se poate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asupra calităților și caracteristicilor individului sau asupra situației (gradul de tensiune sau criză, adepții, sarcinile, etc.) care autorizează acest individ să ocupe o poziție de conducere iar, din această poziție, să-i influențeze pe alții? Astfel, dezbaterea între istorici se aseamănă cu dezbaterea din cadrul psihologiei (în ce măsură este comportamentul o funcție a variabilelor personale și/sau situaționale) sau chiar din cadrul științelor sociale (între psihologie și sociologie). Aplicată la leadership această dilemă este între calitățile liderilor de succes și natura situației în care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Rebreanu. Satul lui Marin Preda reprezintă prototipal o structură de cetate, în care toate relațiile sunt de natura cea mai civilă și mai civică cu putință. Marin Preda o și declară expres într-un pasaj din Marele singuratic în care aseamănă poiana lui Iocan „cu o agora de pe vremea Greciei antice”. Concepția despre societate și politică a lui Ilie Moromete este una noocratică. Iar Moromeții reprezintă în literatura noastră specimenul exemplar al romanului citadin pe care îl reclamă de atâta vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
doi iepuri nu prinde nici unul. Cine se apucă de două sau mai multe lucruri deodată nu-l face pe nici unul ca lumea: „Cine umblă pe toate drumurile nu ajunge nicăieri”.) Corb la corb nu-și scoate ochii. (Cei ce se aseamănă În privința caracterului nu numai că nu-și fac rău unul altuia, dar se și ocrotesc reciproc.) „Există oameni pe care nu Îndrăznești să-i ataci, fiindcă ei se ascund În murdăria lor proprie, ca sepia.” (L. Blaga) Oamenii Îl urmează
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Nu te uita la căciulă, ci te uită la făptură”.) „Omul nu are cuvânt mai nobil pentru a arăta cine este, decât numele său.” (J. Herder) Pe om după prieten Îl cunoști. Pentru că ne place compania acelora cu care ne asemănăm prin fire sau caracter: „Spune-mi cu cine te Însoțești, ca să-ți spun cine ești”.) „Nu merită să trăiască cine nu are măcar un singur prieten cumsecade.” (Democrit) „Dacă nimeni n-a recunoscut În tine un aliat posibil al drumului
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de Înțeles pentru simțul comun, deoarece noi, oamenii, ne-am obișnuit să ne Întreținem pasiunile prin convingeri, formate pe bază de cunoaștere. Savantul francez H. Poicaré vedea chiar În acest principiu o limită a credinței ortodoxiste: „Credința savantului nu se aseamănă niciodată cu aceea a ortodoxului, ci mai curând cu a ereticului, care caută totdeauna și nu e mulțumit cu ceea ce a gândit”. Μ Nici cea mai savantă disertație nu poate convinge mai mult decât naturalețea derivată din exprimarea spontană a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
morala creștină ne cere chiar o pregătire a sufletului pentru o „viață de dincolo”). Μ Dependența psihică de altul este și o chestiune de mentalitate: a admite că altul este mult mai puternic decât tine. Deci nu numai „ceea ce se aseamănă se adună”. Dar această Întovărășire nu este benefică: ea va distruge capacitatea uneia din părți de a dezvolta gânduri proprii. Dacă nu vom crede Într-o minimă vitalitate a gândului și a voinței noastre, ne vom Înjosi Întreaga existență. Μ
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
moarte În sine: ea presupune viața și chiar o pregătește). De aceea se afirmă adesea, și nu fără temei, despre cunoașterea umană că se desfășoară, de fapt, Între cele două extreme: a privi uneori lucrurile mai mult prin ceea ce le aseamănă, iar alteori mai ales prin ceea ce le deosebește. Μ Învingătorul nu trebuie să-și savureze prea mult victoria, pentru a nu se umple de mândrie: infatuarea este generatoare de imprudență! Μ Posibile interogații pentru vremurile de azi: de ce privirile oamenilor
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
absurd al lui Don Quijote). Μ „Tipul psihologic”, ca expresie a unei generalizări de trăsături și atitudini comportamentale, nu este o invenție a psihologilor, ci o creație a vieții Înseși: putem astfel observa cu relativă ușurință faptul că oamenii care se aseamănă sunt mânați de o atracție instinctivă, uneori irezistibilă, de a se căuta unii pe alții (numai așa inimile vor deveni penetrabile unele pentru altele; semnele pasiunii altora nu le putem interpreta decât prin analogie cu ceea ce am trăit sau trăim
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
relație cu realitatea. În acest sens, astăzi, Cei doi tovarăși este de o modernitate emoționantă. Giulio Drigo urmărește „adevărul”, Marco Sberga, fără să știe bine de ce, este împotriva acestui „adevăr”, deși inițial pictează și el peisaje și chipuri ce se aseamănă peisajelor și chipurilor reale. Doar la sfârșit, reîntors din prizonierat, pe jumătate nebun, în cămăruța în care îl găzduiește mama-codoașă, trasează pe hârtie de ambalat niște desene abstracte. Era avangarda „clasică”, extraordinarul moment al postcubismului, futurismului și formalismului. Ca toți
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
dintre argumentele folosite de secte și transmise direct sau prin materiale propagandistice, prin modalitățile electronice de comunicare: - categorii de explicații, analize din diferite domenii ale științei amplasate într-un cadru nou: „...atomii sunt formați practic din spații goale. Materia se aseamănă cu un balon umflat în care 99,999% din spațiu este gol, iar numai 0,001% este ocupat cu particule materiale. Dacă s-ar comprima întreaga omenire, cele șase miliarde de oameni ar încăpea într-o sferă cu raza de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
băieți • Ne place să ne jucăm • Mergem la grădiniță să învățăm • Ce sunt drepturile copiilor și care sunt acestea? • Ce este familia? • Care este rolul fiecăruia în familie? • Toți copiii au o familie? • De ce copiii sunt diferiți și totuși se aseamănă între ei? De ce există copii bolnavi? Cum îi putem ajuta? • De ce unii copii nu au jucării? • De ce trebuie să venim la grădiniță? • Avem și drepturi dar și îndatoriri! CENTRE DE INTERES (materiale puse la dispoziția copiilor) Bibliotecă Fotografii de familie
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
către America, consumat Între 1945 și 1989, a fost o formă de emigrație anormală, Întrucît realitățile caracteristice României acelei epoci erau, ele Însele, anormale. „The Last Wave”, cel care a Început În 1990, după evenimentele din decembrie 1989, nu se aseamănă nici el cu celelalte. Emigrarea către America și Canada s-a transformat Într-o adevărată goană către un Eldorado care nu mai era cel de altădată. Primele rezultate ale acestei mișcări de populație, dincolo de consecințele asupra cărora nu vom insista
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pentru a-și ilustra teza sînt Ucraina, Moldova, Belarus și Kazahstan, state a căror istoriografie este comparată cu istoriile oficiale sovietice de dinainte de 1991. Kuzio Își Înscrie analiza În cadrul larg al dezbaterilor despre decolonizare, argumentînd că dezmembrarea Uniunii Sovietice se aseamănă cu decolonizarea Irlandei, În cazul Imperiului Britanic, și cu decolonizarea Algeriei, În cazul Franței. În construirea argumentației, Kuzio face apel la teoria constructivistă despre utilizarea discursului identitar și a variilor simboluri care Îi sînt asociate. Definiția imperiului adoptată de Kuzio
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
prin gingășia emoțiilor - efemere, e drept - și nu întâmplător Tudor Arghezi îl așază în descendența lui Ienăchiță Văcărescu. M. le dezvăluie cu o spontaneitate netrucată și melancolia imprimă acestor cântece și madrigaluri o melodicitate remarcată în epocă: Eugen Jebeleanu îl aseamănă cu Heine, sonetul Dimineața fiind într-adevăr una din cele mai reușite poezii. În antologiile publicate după 1944 - Flori și ghimpi (1956), Soare cu dinți (1972) -, obiectul „cântecelor” se schimbă, realitățile lumii noi sunt acum slăvite cu patos conjuctural, impus
MAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]