1,950 matches
-
cu cele două procese adaptative: asimilare acomodare. Efortul adaptativ al elevului se intersectează cu cel al educatorului său. În mod empiric se apreciază deseori că activitatea învățătorului/institutorului/profesorului este o muncă de uzură, dar și teoretic trebuie admisă această aserțiune. Învățătorul își extinde continuu câmpul său energetic spre a cuprinde în perimetrul său, atâtea alte câmpuri energetice, pentru ca cele două entități: educator și educat să devină compatibile. Una din particularitățile activității învățătorului constă în faptul că ea se desfășoară ciclic
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
a contrastului și emfazei, dublarea clitică se înscrie în mecanisme pragmatice variate, ca, de pildă, cele ilustrate în continuare: explicitarea semnificației codificate prin clitic, disocierea între instanțele discursive, stabilirea unei relații adversative implicite cu secvența enunțiativă anterioară, corectarea implicită a aserțiunii interlocutorului, participarea la o strategie a politeții pozitive de autoincludere a vorbitorului în grupul interlocutorului, de asociere sau empatizare cu interlocutorul, respectiv corectarea presupoziției interlocutorului: am luat trenu↑ ne-a costat pă mine și pă băiat douăsutepatruzeci de mii↓> (IVLRA
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
este gradarea indefinirii prin glosarea unui nehotărât prin altul, perceput ca specific în raport cu primul: MC: < Î apare cineva↑ sindicatu' cutare↑ bun! nu trebuia să mă interesez dacă există >? (IVLRA: 158). 5.2. Atenuarea expresiei Pentru a nu impune brutal o aserțiune în universul de discurs sau pentru a evita performarea directă a unui act de vorbire, interlocutorii recurg la pronume/adjective pronominale nehotărâte și negative, care atenuează potențialul agresiv al actului de vorbire prin punerea unei distanțe între vorbitor și conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
nonargumentativ (Șerbănescu 2007:165). Analiza de corpus a pus în evidență constituirea în română a unor strategii discursive de gradare a asertivității în care sunt implicate și pronumele. 6.1. Pasivitatea comunicativă Când optează pentru a nu-și asuma explicit aserțiunile, evitând marcarea lor ca puncte de vedere personale, vorbitorii apelează la una dintre următoarele strategii ale pasivității comunicative: (i) prezintă puncte de vedere personale ca adevăruri universale, atemporale, marcate în plan textual prin alunecarea dinspre valoarea deictică a pronumelor spre
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
răspuns pe care o impun, ca o intruziune în spațiul personal al interlocutorului. Adesea, în locul unor structuri interogative sunt preferate structuri care nu impun interlocutorului obligația de a răspunde sau care îi lasă posibilitatea de a evita un răspuns precis: aserțiuni care urmăresc să declanșeze o reacție/un răspuns din partea interlocutorului; aserțiuni urmate de întrebări de confirmare (nu-i așa?; da?; nu?); structuri exclamative care exprimă mirarea, dubiul, curiozitatea, determinându-l pe interlocutor să-și continue discursul cu detalii suplimentare; folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
al interlocutorului. Adesea, în locul unor structuri interogative sunt preferate structuri care nu impun interlocutorului obligația de a răspunde sau care îi lasă posibilitatea de a evita un răspuns precis: aserțiuni care urmăresc să declanșeze o reacție/un răspuns din partea interlocutorului; aserțiuni urmate de întrebări de confirmare (nu-i așa?; da?; nu?); structuri exclamative care exprimă mirarea, dubiul, curiozitatea, determinându-l pe interlocutor să-și continue discursul cu detalii suplimentare; folosirea frecventă a semnalelor fatice (îhmm, mmm), care lasă vorbitorului posibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Într-un studiu publicat în 1906, Th. Filipescu face considerațiuni etnografice și antropologice pe baza unui bogat material cules în mediul karavlahilor. Expunerea cuprinde culegeri folclorice, descrierea obiceiurilor la botez, nuntă, înmormântare, de sărbători religioase și reuniuni familiale. Autorul înlătură aserțiunile care identifică pe Karavlahi cu țiganii și descrie profilul moral al acestora precum și felul ocupațiilor. În zona Tuzla din Bosnia unde se află cele mai multe sate la judecătoria de district ei sunt înregistrați ca populație sedentară. Pentru exemplificarea graiului este redat
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a pledat și John Horton, atunci când a evidențiat că la baza ideii legitimității se află "recunoașterea obligației celor ce exercită puterea politică de a o justifica cumva [tuturor] subiecților ei și a faptului că această justificare trebuie să meargă dincolo de aserțiunea că cei dintâi îi constrâng pe cei din urmă doar pentru că au la dispoziție mijloacele pentru a face acest lucru" (John Horton, "Political Legitimacy, Justice and Consent", în Critical Review of International Social and Political Philosophy 15, 2 (2012), p.
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
un obiect ideal, imposibil de reprezentat acum și aici în totalitatea interpretărilor pe care el le generează. Deocamdată, putem preciza cu certitudine existenta unui set de reguli și a unui mecanism de generare. În cazul nostru, setul de reguli cuprinde aserțiuni de genul: "Există Revoluția Română din decembrie 1989"; ,, Există evenimentele din '89"; ,,Există teroriștii". Ele sunt afirmații categorice, sigure, indubitabile. În formularea inspirată a lui lui H.R. Patapievici, regulile sunt "un șir de propoziții atomare de tip aserțiune ontologică"100
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
reguli cuprinde aserțiuni de genul: "Există Revoluția Română din decembrie 1989"; ,, Există evenimentele din '89"; ,,Există teroriștii". Ele sunt afirmații categorice, sigure, indubitabile. În formularea inspirată a lui lui H.R. Patapievici, regulile sunt "un șir de propoziții atomare de tip aserțiune ontologică"100. Între aceste trei reguli, în virtutea unui mecanism de generare, se pot stabili mai multe combinații logice, rezultând diverse scenarii ale istoriei din decembrie 1989. Totodată, putem fi reținuți doar de o singură regulă a fractalului numit Revoluție. De
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
titular al catedrei de anatomie descriptiva, la Facultatea de Medicină a Universității ieșene din anul 1913. În 1919, a plecat la București, lăsând în urma sa ,, o școală de anatomie în cea mai modernă accepțiune a timpului”{\cîte 108}, bazată pe aserțiunea ,,anatomia, știința a formelor vii”, fixată pentru prima dată pe frontispiciul sălii de disecție la Iași{\cîte 109}. Tot la Iași a cunoscut-o pe Marta, viitoarea sa soție, sora a cunoscutului om politic Grigore Trancu-Iasi, prima femeie chirurg din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ei s-o lase măcar un ceas în lume. Împăratul, în cele din urmă, a fost de-acord: cum i-o fi ursita! Un vârtej a luat fata și a dus-o la casa zmeului, întoarsă cu gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa-i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși de crai vrură să-și încerce și ei norocul, pentru că împăratul făgăduise jumătate din împărăție și pe fiică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care ar putea duce la stabilirea unei incompatibilități între cele două lumi. Pe de altă parte însă, istoricul român are dreptate atunci când reia dilema centrală: Unde este frontiera dintre realitate și imaginar?" (13). Traseul său demonstrativ duce în direcția câtorva aserțiuni incitante pentru perspectiva pe care o dezvolt în cercetarea de față, așa cum s-a întâmplat și în cazul lui Le Goff: Pentru a ne apropia de o soluție, trebuie depășită dihotomia real-imaginar și, de asemenea, trebuie să se renunțe la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ontologice constitutive obiectului de artă stă în procesul de creație implementat de artist. Fiecare dispune de o predicație proprie în cadrul creației (a picta, a scrie, a compune) de aduce în ființă opera de artă. Imaginea poate fi interpretată ca o aserțiune perceptivă a cuvântului sau a sunetului, în timp ce cuvântul sau sunetul pot duce la o explicitare a imaginii sau la o potențare a sa. Însă analogia dintre imagine și cuvânt este mai indicată studiului de față, întrucât sunetului (care poate fi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de adâncime, personaje-etalon precum Horea și Avram Iancu transportă un întreg arsenal de locuri și situații comune parafate politic. V. supralicitează acțiunea, deschide multiple planuri de argumentare privind „rolul istoric”. Totodată ecranează partitura protagonistului, redus la o voce prestatoare de aserțiuni, stilistic rizibile, însă întotdeauna rostite cu patos: „Lupta noastră a fost ca o vacă neagră... Întunecată de durere. Dar n-a fost stearpă” (Avram Iancu sau Calvarul biruinței). În alte piese, Adio, majestate! (în centrul scenei: N.D. Cocea și Miron
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
să nu precumpănească. Modalitățile propuse de liberalii internaționaliști - diferite variante de securitate colectivă sau de precumpănire a dreptului internațional - sunt respinse de Morgenthau prin argumentul că nici o moralitate internă nu poate fi ridicată la rangul de normă internațională și prin aserțiunea evidentă că este iluzoriu să ne închipuim că una dintre pulsiunile fundamentale ale ființei umane ar putea vreodată să precumpănească definitiv asupra celeilalte. De vreme ce statul mondial, care ar rezolva, la rândul său, problema transformând politica internațională în politică internă, este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
realitatea, experiența fiecărei epoci și națiuni a confirmat-o și trebuie să schimbăm în mare măsură natura omului înainte de a reuși altfel. Nici o instituție care să nu fie construită pe adevărurile prezumtive ale acestor maxime nu poate să reușească 3. Aserțiunea a fost evocată și extinsă în secolul XX de observația lui Max Weber: Interesele (materiale și ideale), nu ideile domină direct acțiunile oamenilor. Dar „imaginile lumii” create de aceste idei au servit deseori ca indicatoare pentru direcțiile pe care dinamismul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
invenție politică, fără fundament. Suntem de acord că permanența absolută a caracterului național, derivată din calitățile imuabile ale unei rase pure, aparține domeniului mitologiei politice. Existența Statelor Unite ca națiune și capacitatea lor de asimilare oferă dovezi convingătoare ale erorii ambelor aserțiuni. Pe de altă parte, a nega de-a dreptul existența caracterului național și impactul asupra puterii naționale contrazice experiența, despre care am dat câteva exemple mai sus5. O asemenea ignorare ar fi o eroare nu mai puțin importantă pentru o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lucrarea operaționalizează elementele structurale ale conceptului de instruire timpurie, la atletism în probele de aruncări. Lucrarea teoretizează aspectele practice ale strategiei instrucționale de instruire tehnică timpurie în probele de aruncarea discului, a suliței și a ciocanului, pe baza validării răspunsurilor aserțiunilor interogative ale demersului de cercetare și prin validarea experimentală a ipotezelor de lucru. Din punct de vedere practic, lucrarea propune o strategie didactică de instruire tehnică la vârstă timpurie (8-10 ani) la probele de aruncări, validată experimental. Strategia propusă este
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
rațiunii și intuiției în asociere. 9. Evaluarea procesului de instruire este un demers realizat în direcția evidențierii/reflectării interacțiunii profesor predare, elev învățare și a concordanței rezultatelor obținute cu finalitățile prevăzute. 5.2. Ipotezele cercetării Premisele cercetării au generat câteva aserțiuni interogative cărora neam propus să le răspundem argumentat, prin demersul de cercetare experimentală: * poate fi implementat conceptul de instruire timpurie la atletism, la probele de aruncări ?; * în ce condiții poate fi abordată instruirea tehnică în probele de aruncări, la vârsta
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
vârsta de 8-10 ani, fără a perturba procesul normal de creștere și dezvoltare a copiilor?; * se pretează instruirea programată procesului instrucțional în condițiile particularităților de vârstă ale copiilor și de tehnică a probelor de aruncări? În demersul nostru de cercetare aserțiunile interogative sunt coroborate cu ipotezele cercetării: 1. Experiența pozitivă acumulată pe plan internațional în privința conceptului de pregătire timpurie poate fi valorificată și în cazul aruncătorilor, prin coborârea vârstei la care se începe procesul de antrenament la 8 ani, dacă obiectivele
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
5 puncte, ceea ce înseamnă că 65% dintre copii au avut o precizie bună, iar 7 dintre subiecți, adică 35%, au obținut un total de 6 puncte, ceea ce înseamnă că precizia a fost maximă. CONCLUZII 1. Rezultatele cercetării oferă răspunsuri argumentate aserțiunilor interogative care au precedat ipotezele cercetării și confirmă ipotezele într-un anumit context metodologic. 2. S-a demonstrat prin cercetare că poate fi implementat conceptul de instruire timpurie în pregătirea aruncătorilor, în ceea ce privește componenta tehnică a antrenamentului, la vârsta de 8-10
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
stocarea și transmiterea de pulstoni/ bioluminiscență (ca o emisie de tip biolaser) de sistemele (bio)logice; una tehnologică [Beliș, 1981]: evaluează efectele utilizării tehnologiei pulstonice (a laserilor) în biologie și medicină, iar în acest sens de o reală importanță sunt aserțiunile TPEI în măsură să explice mecanismele de transfer energo-informațional de la un tip de sistem (tehnic) la altul (biologic) și reciproc; o interconexiune biotehnologică: ce cercetează procesele de generare, conservare și transmitere (interferență) a emisiilor (info)laserbioenergetice la nivelul sistemelor (bio
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
itemi structurali ale comunicării, în care pot apare și tensiuni, încordări, conflicte. Deschiderea umană generică spre informare, spre cunoaștere se constituie actualmente într-o condiție obligatorie a surselor de satisfacție, entuziasm, bucurie, ajutor mutual fenomen ce deține în subsidiar o aserțiune extrem de cunoscută și de actuală, mai ales în perioade de profunde ,,așezări" socio-economice : INFORMAȚIA reprezintă PUTEREA. Convinși fiind de complexitatea problemelor legate de comunicare am încercat doar o prezentare succintă a aspectelor importante din interrelațiile umane privite printr-o radiografiere
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
mie de răspunsuri așteptate, cincizeci sunt „În afara normei”, coeficientul de reproductibilitate va fi: 1 ă (50/1000), adică 0,95. Estimarea obișnuită este că rata de eroare nu ar trebui să depășească 10% pentru ansamblul testului și 20% pentru o aserțiune anume. În ciuda interesului său evident, această construcție lasă deoparte comportamentele deviante sau marginale și tinde să treacă sub tăcere opiniile cele mai originale sau mai ieșite din comun, care ar putea fi interesante pentru analiză. O ultimă remarcă, formulată În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]