KorAP: Find »[drukola/base=asistentă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...51 52 53 ...333 >

8,316 matches

Corola-blog/BlogPost/368403_a_369732

siringa printr-un tub aflat în stomac.În urma unei crize puternice, întregul colectiv medical s-a mobilizat și a luptat cu moartea, readucând viața în acel corp mic și slăbit ,de trei zeci de Kg.Lupta fără odihnă a medicilor ,asistentelor,a tuturor cadrelor medicale a durat trei zile,dar i-au salvat picul de viață care mai pâlpâia în acel trupușor firav.Și nu numai atât. Acea bătrânică trăia împreună cu soțul ei într-o sărăcie inimaginabilă.Aveau numai 400 de

PROFESIONALISM,DEVOTAMENT,DĂRUIRE ŞI MUNCĂ, PUSE ÎN SLUJBA VIEŢII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368403_a_369732]
posibil cu venitul lor lunar. Domnul doctor Hoară s-a zbătut și a reușit să o poată interna într-un așezământ spital Sf. Luca,unde are asistența de care area nevoie. .Revenirea la viață a ,acelei paciente prin efortul medicilor,asistentelor și infirmierelor,ne-a impresionat profund pe toți. Acestor oameni cu suflete mari și de un profesionalism remarcabil,care zi și noapte neobosiți stau lângă pacienți și le ușurează suferința sau le readuce sănătatea pierdută,eu le aduc un sincer

PROFESIONALISM,DEVOTAMENT,DĂRUIRE ŞI MUNCĂ, PUSE ÎN SLUJBA VIEŢII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368403_a_369732]
doamna asistentă Carmen,doamna asistentă Ana și lista poate continua....... În sfârșit a sosit și ora de vizită.Pe ușa salonului apare domnul profesor doctor Silviu Constantinoiu cu zâmbetul pe buze ,cu fața radiind de bunătate, însoțit de doctori și asistente . Se oprește la patul fiecărui pacient și ascultă atent raportul medicului care are în grije acel pacient . Pentru fiecare dintre noi are un cuvânt de încurajare sau o glumă pentru a ne face suferința mai ușoară. Am văzut în ochii

PROFESIONALISM,DEVOTAMENT,DĂRUIRE ŞI MUNCĂ, PUSE ÎN SLUJBA VIEŢII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368403_a_369732]
ușoară. Am văzut în ochii lui grija atentă pentru fiecare dintre noi și am prins curaj,nu m-am mai temut și am suportat suferința mai ușor. Personal mulțumesc domnului profesor doctor Silviu Constantinoiu,domnului conferențiar doctor Mateș Ioan Nicolae,asistentelor (care m-au ajutat mult cu atenția blândă și caldă,atunci când suferința era mare)pentru tot ce au făcut ca să-mi recapăt sănătatea complect. Considerație,respect și mulțumiri,pentru întregul colectiv de cadre medicale din secția de chirurgie a Spitalului

PROFESIONALISM,DEVOTAMENT,DĂRUIRE ŞI MUNCĂ, PUSE ÎN SLUJBA VIEŢII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368403_a_369732]
Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036

de ani, înaltă și suplă, cu privirea dreaptă și senină, îmbrăcată cu un halat de serviciu subțire, de vară, purtând ecuson pe care se putea citi numele și funcția. I-a salutat și s-a prezentat: - Bine ați venit! Sunt asistenta Mariana Neacșu. Ca însoțitor se permite o singură persoană... Vă rog să stabiliți acum cine va rămâne! - Va rămâne doamna Iuliana Dobrescu, doamnă. Eu sunt doctorul Eugen Tomescu de la Spitalul Județean Craiova și aș dori, dacă se poate, să vorbesc

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
Dobrescu, cum vă simțiți? Aveți nevoie de ceva? Am să vă aduc imediat apă, pahare și, dacă doriți... - Nu, nu am nevoie de nimic, doamna asistentă. Vă mulțumesc mult pentru amabilitate! răspunse Iustin, orientându-se foarte bine cu fața către asistentă. - Ok! Domnule doctor, până la ora 12.00 puteți rămâne aici... Dacă doamna vă primește, voi veni eu să vă conduc. La revedere! Ah, să nu uit...! Voi aduce imediat ținuta de spital pentru domnul Dobrescu... - Nu, nu este nevoie, interveni

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
Are tot ce-i trebuie. Sper că se admite pijamaua personală... - În principiu, da, dar va trebui halat, inclusiv pentru însoțitor, chiar dacă aveți la dumneavoastră. Se impune culoarea prevăzută prin Regulamentul intern de funcționare și ecusonul nostru. Îmi pare rău...! Asistenta se retrase la fel de atent și operativ, precum intrase în salon. Mergea drept, cu ușoare unduiri ale bazinului, care-i scoteau în evidență formele plăcute ale coapselor și ale picioarelor. A intrat direct în cabinetul Laurei Pavelescu, cea despre care spusese

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
în evidență formele plăcute ale coapselor și ale picioarelor. A intrat direct în cabinetul Laurei Pavelescu, cea despre care spusese noilor sosiți că se află la o intervenție chirurgicală. - Gata? Cum este? Spune-mi repede! o îndemnă Laura, până ca asistenta să închidă ușa. - Este bine, doamna doctor. Are o însoțitoare. În salon se află și un domn doctor care dorește să vă vadă... - A, da? Vom vedea... Dă-mi fișa, te rog! Laura aproape că i-a smuls hârtiile din

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
o însoțitoare. În salon se află și un domn doctor care dorește să vă vadă... - A, da? Vom vedea... Dă-mi fișa, te rog! Laura aproape că i-a smuls hârtiile din mână. Era într-o stare de surescitare vădită. Asistenta nu părea să fie surprinsă, semn că discutaseră despre cel internat. Când a citit numele însoțitoarei, a rămas ca încremenită. Se uita pe hârtie, recitea și nu știa cum să interpreteze. „Iuliana Dobrescu! Deci, cât se poate de clar, sunt

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
așteptat cu toată iubirea pe care sunt în stare s-o ofer lui, aproape un necunoscut... și să fiu răsplătită într-un mod care mă distruge?” se întreba ea, derutată, în câteva secunde ce păreau lungi în tăcerea respectată de asistentă. În același timp, foileta cu o ușoară nervozitate filele din dosar pentru a masca starea de încordare ce o încerca, lăsându-și gândurile să zboare nestingherite spre un timp ce aparținea deja trecutului. „Îmi amintesc cu câtă siguranță și sinceritate

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
pe calea ce mi-a fost dată. Mă voi dedica doar copilei mele... Toată viața”. - Doamna doctor, vă simțiți bine? Pot pleca să... - Nu ai plecat încă? Bineînțeles că mă simt bine, îi răspunse Laura, evitând să se întoarcă astfel încât asistenta să nu-i vadă chipul. Era palidă, cu privirea pierdută în neant, privind un punct nedefinit. Se ridică încet și merse în fața oglinzii, la chiuvetă. Se sperie de paloarea ce-o avea și de ochii triști ce o fixau de

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
luciul oglinzii. Își stropi fața cu apă rece adunată în căușul mâinilor ei micuțe și bău un pahar de apă la fel de rece. Simțind că se înviorează, își așeză părul și arboră un zâmbet prietenesc, cuceritor, exact în clipa în care asistenta bătu la ușă și ceru permisiunea să-l prezinte pe Eugen. - Mulțumesc! Nu-i nevoie..., ne cunoaștem de ceva vreme..., nu-i așa, domnule doctor? - Da, da, da! Mulțumesc pentru primire! Sărut mâna, doamna... - Laura, dacă nu ai uitat... - Cum

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
Retrasă în apropierea ușii de acces, încărcată de puternice emoții, Iuliana privea tăcută și sfioasă toate acele aparate și dispozitive pe care nu le văzuse în clinicile la care fusese, cândva, examinat fratele său la Craiova. Sub privirea atentă a asistentei Mariana Neacșu, alte două asistente pregătiseră tot ceea ce era necesar și îl așezaseră pe Iustin pe scaunul din fața unor dispozitive. Era emoționat, gândind că aici este posibil să-și recapete vederea, dar se stăpânea destul de bine, obișnuit fiind cu atmosfera

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
acces, încărcată de puternice emoții, Iuliana privea tăcută și sfioasă toate acele aparate și dispozitive pe care nu le văzuse în clinicile la care fusese, cândva, examinat fratele său la Craiova. Sub privirea atentă a asistentei Mariana Neacșu, alte două asistente pregătiseră tot ceea ce era necesar și îl așezaseră pe Iustin pe scaunul din fața unor dispozitive. Era emoționat, gândind că aici este posibil să-și recapete vederea, dar se stăpânea destul de bine, obișnuit fiind cu atmosfera specifică spitalelor prin care trecuse

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
mai multe ori. Când a intrat, Laura a cuprins dintr-o privire toate aparatele și dispozitivele, urmărind atentă doar prezența și așezarea funcționabilă a celor de care știa că are nevoie în acea situație. Mulțumită, s-a adresat celor trei asistente ce acopereau în acele momente pacientul prin poziția ocupată: - Este bine, fetelor. Vă mulțumesc! Să rămână cu mine doar doamna Neacșu, dar să nu vă îndepărtați prea mult... Doamna Dobrescu, se adresă ea Iulianei aproape fără să o privească, chiar dacă

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
Ce va zice soția lui? Cu ce drept intervin eu între ei? De ce să fiu eu cauza distrugerii căsniciei lui? Doamne, ce să fac?” se întreba Laura în fracțiuni de secundă, nehotărâtă și plină de suferință, sub privirile întrebătoare ale asistentelor și ale Iulianei. - Laura..., Iuliana este sora lui Tinu. Nu este soția lui, interveni Eugen, înțelegând cauza acelui moment de ezitare și intuind drama din sufletul Laurei. - Da, doamna doctor! Este fratele meu, întări Iuliana, ștergându-și lacrimile ce-i

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
Tinule! Stai acolo să te îmbrățișez, cumnate!... O poți cere de acum, te asigur, îl încurajă Eugen, în timp ce-l îmbrățișa. Da, poftiți! ridică el vocea, auzind bătăi ușoare în ușă. Era Laura cu doamna doctor Maria Popa, urmate imediat de asistente. Toate erau o ploaie de zâmbete binevoitoare și de bucurie, de parcă toate trăiau aceeași fericită întâmplare de viață a Laurei. După ce aceasta făcu prezentările, doamna profesor Maria Popa rugă să rămână numai persoanele implicate în executarea controlului medical și a

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
acel moment. Vă mulțumim pentru înțelegere! Eugen a înțeles exact ce trebuia de înțeles și a ieșit primul, după ce a strâns mâna lui Iustin în semn de încurajare și liniștire. Iuliana îl aștepta pe coridor, lângă ușă. Ieșiseră și două asistente medicale, dintre care una era amabila lor cunoștință ce-i întâmpinase la internare și care, acum, se apropie la fel de jovială de ei pentru a le vorbi: - Dacă doriți o cafeluță ori răcoritoare, vă invit în biroul doamnei doctor, vă rog

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
tare îngrijorată, sărăcuța de ea. Îi dai și tu mamei tale? - Că bine zici... Mulțumesc! După convorbirile telefonice, nu a mai trecut prea mult timp. Abia apucaseră să-și mai vorbească puțin și să-și bea cafeaua, când a venit asistenta Mariana Neacșu să-i anunțe că se finalizase controlul medical. - Acum sunt toți în cabinetul doamnei doctor, știți dumneavoastră, domnule... - Da! Se vor pune de acord asupra celei mai bune variante, în funcție de situația concretă, interveni Eugen. - Până atunci puteți veni

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
se apropie de dincolo de ușă. Luminița din spatele retinei lui îl atenționa întotdeauna bine. Acum era mai strălucitoare ca oricând, semn că anunța apropierea persoanei ce emana multă căldură, multă iubire pentru el. Îl „alarmase” și când era el aici cu asistentele și a intrat Laura prima oară, dar atunci a presupus că se semnalează apropierea Iulianei cu Eugen. Era absurd să fi putut intui că este atât de aproape de ea. - Dragii mei, vorbi Laura de cum intră, este bine că ați venit

TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167

demult, o cercetase îngrijorată să vadă dacă nu a pățit ceva. O zguduitură puternică, asemenea undei unui cutremur, a scuturat, preț de câteva secunde, clădirea veche a pavilionului... Pe holul spitalului și-au făcut apariția, țipând alertate, mai multe persoane: asistente, infirmiere, câțiva vizitatori, mame internate cu copiii. Totul se transforma într-un adevărat vacarm. Emanuela începu să-și revină din starea de șoc provocată de sperietura cu geamul spart, iar agitația celorlalți făcea loc, în conștiința ei, altei persoane. Acelei

ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
fi blocat căile respiratorii. Nu găsi nimic de acest gen. Își apropie capul de fața acesteia privind către piept, încercând prin metoda de Privire - Ascultare - Simț să-și dea seama dacă respiră. Între timp, lângă Emanuela, își făcură apariția o asistentă și o infirmieră. - Vă rog! Nu respiră. Trebuie urgent începută procedura de resuscitare. O pătură, vă rog! Infirmiera aduse repede o pătură și o așeză pe jos. Asistenta îi verifică pulsul, anunțându-l a fi foarte slab. Emanuela, care între

ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
dea seama dacă respiră. Între timp, lângă Emanuela, își făcură apariția o asistentă și o infirmieră. - Vă rog! Nu respiră. Trebuie urgent începută procedura de resuscitare. O pătură, vă rog! Infirmiera aduse repede o pătură și o așeză pe jos. Asistenta îi verifică pulsul, anunțându-l a fi foarte slab. Emanuela, care între timp începuse să-i aplice compresiunile cardiace, se opri o clipă. Împreună cu asistenta și infirmiera, au așezat-o pe pătură, unde Emanuela a continuat procedura de aplicare a

ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
resuscitare. O pătură, vă rog! Infirmiera aduse repede o pătură și o așeză pe jos. Asistenta îi verifică pulsul, anunțându-l a fi foarte slab. Emanuela, care între timp începuse să-i aplice compresiunile cardiace, se opri o clipă. Împreună cu asistenta și infirmiera, au așezat-o pe pătură, unde Emanuela a continuat procedura de aplicare a compresiunilor cardiace cu o frecvență de 100/ minut, la o adâncime de 4-5 cm toracic, primul set de 30. Între timp, asistenta era pregătită cu

ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
o clipă. Împreună cu asistenta și infirmiera, au așezat-o pe pătură, unde Emanuela a continuat procedura de aplicare a compresiunilor cardiace cu o frecvență de 100/ minut, la o adâncime de 4-5 cm toracic, primul set de 30. Între timp, asistenta era pregătită cu o mască specială pentru aplicarea respirației artificiale. Așezându-i capul în hiperextensie și ridicându-i mandibula, partea îngustă a măștii acoperindu-i baza nasului, asistenta îi aplică două ventilații. Emanuela își reluă setul de compresiuni cardiace. Cele

ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]