8,644 matches
-
reprezentarea politică, ci și bunăstarea etnicilor români, inclusiv din punctul de vedere al sănătății. Cu toate acestea, resursele fiind foarte limitate, cele mai Însemnate eforturi se Îndreptau către școli și asociații culturale. O astfel de imagine contrastează puternic cu peisajul asociativ mult mai bine dezvoltat din Europa de Vest, unde, prin intermediul canalelor oficiale ale diferitelor culte protestante și ale Bisericii Catolice, se organizaseră numeroase asociații voluntare. Către sfârșitul secolului al XIX-lea, aceste organizații reușiseră să construiască o rețea foarte importantă pentru impunerea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai marcat de angajarea politică sau sindicală. Din acest punct de vedere, compoziția cabinetelor ministeriale este edificatoare. Continuăm să găsim aici mulți funcționari proveniți din Marile Școli, dar și membri ai profesiunilor liberale și persoane venind din lumea sindicală și asociativă. Aceasta înseamnă că reprezentanții mediilor rămase până acum „la marginea puterii politice” au pătruns până la „un nivel foarte înalt, dacă nu chiar la cel mai important, al puterii” (ibidem, p. 308). Totuși, dacă amploarea anumitor schimbări este reală, permanența logicii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
persoanelor”, dar nu îi dă naștere (ibidem, p. 61). În acest context nou, asistăm la un fenomen de „unificare a elitelor” ce rezultă nu dintr-o apropiere a puterii, ci din prăbușirea structurilor intermediare oferite de sindicalism și de viața asociativă sub toate formele ei. Rezultă un declin al elitelor specializate legate de aceste corpuri intermediare. La aceasta se adaugă faptul că, din punct de vedere istoric, întreg sistemul francez a contribuit la existența unei elite unice” (ibidem, p. 62). Odată cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe care le cunosc este mai important decât numărul lor. Din acest punct de vedere, notează Merton, „localiștii sunt cantitativiști” în vreme ce cosmopoliții sunt calitativiști, (ibidem, p. 451). Cele două categorii de lideri (localiștii și cosmopoliții) sunt mai angajați în viața asociativă decât media concetățenilor lor. Spre deosebire de localiști, cosmopoliții pun un mai mare preț pe canalele organizaționale decât pe contactele personale în exercitarea influenței lor. Localiștii și cosmopoliții nu aderă la aceleași tipuri de asocieri. Localiștii aderă mai degrabă la asocieri a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
predilecție spre participarea la comisii specializate, în cadrul cărora trebuie să facă dovada calităților cerute de o expertiză specifică: organisme care gestionează probleme legate de sănătate, de locuințe, de educație etc. Astfel, pentru Merton, este clar faptul că participarea la viața asociativă are o funcție diferită pentru cele două categorii de elite: pentru localiști, diversele asociații și organizații sunt, înainte de toate, suporturi ale unor relații sociale; pentru cosmopoliți, ele oferă, în principal, ocazia de a-și pune în valoare cunoștințele și competențele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Structure (1953). Unor personalități locale li s-a cerut să numească persoanele care, în opinia lor, aveau cea mai mare putere în oraș. A rezultat o listă în care figurau oameni politici, oameni de afaceri, comercianți, precum și lideri ai sectorului asociativ. După cum era de așteptat, cei chestionați au adoptat criterii de apreciere disparate; ei și-au întemeiat alegerile pe reputație, pe o experiență sau alta sau, mai banal, pe poziția instituțională sau organizațională a persoanelor selectate. S-a extras un eșantion
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sau subsistemul economic) este concretizată aici de întreprinderi și bănci; funcția de elaborare a finalităților G (sau subsistemul politic) de instituțiile municipale și de justiția locală; funcția de integrare I (sau subsistemul social strictosensu) de partide, sindicate și de sectorul asociativ; funcția de menținere a sistemului de valori L (sau subsistemul cultural) de Biserici, de sistemul școlar și de instituțiile din sectorul sănătății. Astfel, a putut fi alcătuită o listă a instituțiilor și a organizațiilor-cheie, iar conducătorii lor au fost supuși
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Dar transmigrarea sufletelor? De fapt, teoria materialistă recuză această posibilitate. Amintirea unei existențe anterioare rămâne imposibilă de vreme ce fiecare configurație atomică este proprie unui individ și numai lui. înainte de el și după el, nimic nu există, în afara părților descompuse ale regimului asociativ care, în ceea ce-l privește, se supune legilor particularităților subiective: nu există suflet fără subiectul care-l poartă - și nici individ fără această identitate particulară care-l constituie. Nu e posibilă nici o amintire plecând de la un suflet nou. De asemenea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ar fi promovarea celor mai înalte standarde de viață, condiții economice și sociale care asigură dezvoltarea și progresul națiunilor. Agențiile specializate ale ONU asigură practic asistența tehnică, umanitară și de altă natură pentru toate țările. În cooperare cu Guvernele, sectorul asociativ și donatori bilaterali, agențiile ONU asigură elaborarea politicilor, standardelor, cadrului normativ și mobilizează fondurile necesare . Fiecare organizație enumerată mai jos contribuie la dezvoltarea economică și socială în conformitate cu mandatul și statutul său. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Obiectivul principal al
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ca incompletă și nesustenabilă fără atributele cetățeniei sociale și politice (Marshall, 1950), ceea ce presupune incluziune socială și participare (cetățenie activă), obiectivul la nivel macro fiind coeziunea socială. Reevaluarea operei lui Tocqueville, mai ales a intuițiilor sale privitoare la rolul comportamentului asociativ și participativ în funcționarea democrației americane și curentul „capitalului social”, care a teoretizat, inițial, relația dintre participarea civică și dezvoltarea economică (Putnam, Leonardi, Nanetti, 1993) au fost doar două dintre elementele importante ale acestui curent. În funcție de aria căreia i se
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
contactării oficialilor, organizării sau susținerii de petiții, participării la demonstrații. Adler și Goggin (2005) identifică, în uzajul conceptului de „angajament civic”, pe care îl putem asimila celui de participare civică, două dimensiuni fundamentale: participarea în structuri formale sau informale (participare asociativă vs participare comunitară) și participarea în activități comunitare sau politice. Baum (2001, p. 1840) identifică participarea cetățenească cu „implicarea cetățenilor în procesul decizional public”. Același autor operează distincția dintre participarea cetățenească și participarea comunitară: în timp ce subiectul primului - cetățeanul - este o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cuvinte, problema constă în a motiva un număr suficient de mare de indivizi să contribuie la bunul comun, în ciuda interesului lor de a nu participa. Definiția acoperă problema participării în diversele contexte disciplinare în care este abordată - participarea politică, participarea asociativă, participarea socială. Abordarea din perspectivă economică a furnizării de bunuri publice - aprofundată prin contribuții exemplare, printre alții, de către Garrett Hardin (cu a lui celebră metaforă a „tragediei bunurilor comune”) a stimulat gânditorii din diverse domenii ale științelor sociale să caute
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unei mase critice de participanți sau de norme culturale care stimulează participarea. În cele ce urmează, vom detalia câțiva factori ai participării individuale în instanțe de acțiune colectivă, așa cum au reieșit din studii din domenii variate, precum participarea politică, participarea asociativă sau dezvoltarea comunitară participativă. Putem clasifica teoriile referențiale în modele ale cererii și ale ofertei de participare. Modelele cererii pun accentul pe factorii de context sau structurali, în timp ce modelele ofertei se axează, în primul rând, pe caracteristicile individuale care sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintre cetățeni fac parte din cel puțin o asociație de voluntari, în fostele țări comuniste acest indicator se ridică abia la 18,3% (Bădescu, 1999). Potrivit tuturor măsurătorilor efectuate, România este printre țările cu cele mai scăzute rate de participare asociativă. În noiembrie 2005, 13% dintre subiecții unui Barometru de Opinie Publică erau membri activi ai unei organizații voluntare (BOP, noiembrie 2005), ceea ce, la o abordare lucidă, este o estimare foarte optimistă. Datele din Barometrele de Opinie Publică atestă că segmentul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
încredere în actorii politici și mai ales cu mai multe cunoștințe politice. Participarea politică În cadrul acestui capitol ne interesează descrierea participării „politice” în România Urbană în principal pe trei dimensiuni: participarea politică propriu-zisă (în general și în campaniile electorale), participarea asociativă (în general și în partide) și participarea protestatară (potențială și efectivă) (o altă formă importantă, participarea la vot, va fi discutată în capitolul următor). Înainte de aceasta însă, este necesară definirea conceptului de participare politică, prezentarea unor forme de participare, a
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de participare crește dacă alegătorul se consideră relativ mai competent, este mai interesat de politică, are mai multe cunoștințe politice, consideră că votul (prin extensie, implicarea politică) contează, consideră că oamenii pot influența deciziile politice, este mai integrat social. Participarea asociativă Prin participare asociativă putem înțelege lucruri foarte diferite în funcție de sensul pe care îl dăm termenilor de participare respectiv asociație, dar și de unitatea temporală avută în vedere. Astfel, participarea asociativă se poate referi la calitatea de membru într-o asociație
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dacă alegătorul se consideră relativ mai competent, este mai interesat de politică, are mai multe cunoștințe politice, consideră că votul (prin extensie, implicarea politică) contează, consideră că oamenii pot influența deciziile politice, este mai integrat social. Participarea asociativă Prin participare asociativă putem înțelege lucruri foarte diferite în funcție de sensul pe care îl dăm termenilor de participare respectiv asociație, dar și de unitatea temporală avută în vedere. Astfel, participarea asociativă se poate referi la calitatea de membru într-o asociație (de la simplu cotizant
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
oamenii pot influența deciziile politice, este mai integrat social. Participarea asociativă Prin participare asociativă putem înțelege lucruri foarte diferite în funcție de sensul pe care îl dăm termenilor de participare respectiv asociație, dar și de unitatea temporală avută în vedere. Astfel, participarea asociativă se poate referi la calitatea de membru într-o asociație (de la simplu cotizant până la membru cu funcție de conducere) sau la cea de voluntar. Dat fiind faptul că adesea criteriul participării voluntare nu este clar respectat în cazul anumitor tipuri de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
la cea de voluntar. Dat fiind faptul că adesea criteriul participării voluntare nu este clar respectat în cazul anumitor tipuri de asociații (sindicat, asociație de locatari), apartenența la acestea nu este luată în considerare cel mai adesea. Mai mult, apartenența asociativă poate fi calculată în funcție de perioade diferite de timp: prezent, trecut, anumite intervale de timp sau chiar viitor (intenții viitoare). Măsurarea participării asociative poate fi realizată prin combinarea celor trei dimensiuni rezultând o serie largă de indicatori ai participării asociative, de unde
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sindicat, asociație de locatari), apartenența la acestea nu este luată în considerare cel mai adesea. Mai mult, apartenența asociativă poate fi calculată în funcție de perioade diferite de timp: prezent, trecut, anumite intervale de timp sau chiar viitor (intenții viitoare). Măsurarea participării asociative poate fi realizată prin combinarea celor trei dimensiuni rezultând o serie largă de indicatori ai participării asociative, de unde și posibilitatea unor concluzii diferite. De exemplu, dacă avem în vedere și calitatea de membru de sindicat sau în comitetul asociației de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
apartenența asociativă poate fi calculată în funcție de perioade diferite de timp: prezent, trecut, anumite intervale de timp sau chiar viitor (intenții viitoare). Măsurarea participării asociative poate fi realizată prin combinarea celor trei dimensiuni rezultând o serie largă de indicatori ai participării asociative, de unde și posibilitatea unor concluzii diferite. De exemplu, dacă avem în vedere și calitatea de membru de sindicat sau în comitetul asociației de proprietari/locatari, rezultă o participare asociativă de 36% a populației urbane adulte, iar dacă excludem acest tip
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
celor trei dimensiuni rezultând o serie largă de indicatori ai participării asociative, de unde și posibilitatea unor concluzii diferite. De exemplu, dacă avem în vedere și calitatea de membru de sindicat sau în comitetul asociației de proprietari/locatari, rezultă o participare asociativă de 36% a populației urbane adulte, iar dacă excludem acest tip de asociații ponderea participării scade la 16%. În analizele ce urmează vom exclude de pe lista asociațiilor sindicatul și asociația de locatari. Indiferent de perioada de apartenență la o asociație
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
a populației urbane adulte, iar dacă excludem acest tip de asociații ponderea participării scade la 16%. În analizele ce urmează vom exclude de pe lista asociațiilor sindicatul și asociația de locatari. Indiferent de perioada de apartenență la o asociație, situația apartenenței asociative în urban se prezintă astfel: 13% din totalul populației a fost sau este membră într-o singură asociație, 2% în două asociații și un procent în trei sau mai multe ( REF Ref508775060 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 15). Dacă ne raportăm doar
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
astfel: 13% din totalul populației a fost sau este membră într-o singură asociație, 2% în două asociații și un procent în trei sau mai multe ( REF Ref508775060 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 15). Dacă ne raportăm doar la apartenența actuală, apartenența asociativă scade la 11% (9% într-o singură asociație și 2% în două). Participarea actuală efectivă la acțiunile unei asociații relevă valori și mai scăzute ale participării: 9% în total (8% activi într-o singură asociație și 1% în două). Apartenența
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
scade la 11% (9% într-o singură asociație și 2% în două). Participarea actuală efectivă la acțiunile unei asociații relevă valori și mai scăzute ale participării: 9% în total (8% activi într-o singură asociație și 1% în două). Apartenența asociativă (% da) oricând în prezent A participat la acțiuni ale asociației după 1990 Asociații religioase 2,5 1,8 1,4 Asociații profesionale 3,8 2,9 1,8 Grupuri sportive 3,7 2,2 1,8 Coruri bisericești 2,1
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]