KorAP: Find »[drukola/base=atacat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...51 52 53 ...365 >

9,111 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

și la materialul din depozite. Simptome. În culturile destinate bulbilor pentru păstrare, atacul bacteriei apare spre sfârșitul vegetației când, dacă se secționează bulbul se observă că unele foi cărnoase își schimbă culoarea, par umede și se înmoaie. La bulbii puternic atacați, la presare, discul bazal se scufundă. Bulbii parțial atacați pot putrezi în întregime dacă sunt păstrați în depozite mai umede sau, se usucă (din bulbi rămânând numai foile exterioare), dacă depozitele sunt cu atmosferă uscată (fig. 128). Din bulbii atacați

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
bulbilor pentru păstrare, atacul bacteriei apare spre sfârșitul vegetației când, dacă se secționează bulbul se observă că unele foi cărnoase își schimbă culoarea, par umede și se înmoaie. La bulbii puternic atacați, la presare, discul bazal se scufundă. Bulbii parțial atacați pot putrezi în întregime dacă sunt păstrați în depozite mai umede sau, se usucă (din bulbi rămânând numai foile exterioare), dacă depozitele sunt cu atmosferă uscată (fig. 128). Din bulbii atacați se degajă un miros pătrunzător, neplăcut. La culturile semincere

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
atacați, la presare, discul bazal se scufundă. Bulbii parțial atacați pot putrezi în întregime dacă sunt păstrați în depozite mai umede sau, se usucă (din bulbi rămânând numai foile exterioare), dacă depozitele sunt cu atmosferă uscată (fig. 128). Din bulbii atacați se degajă un miros pătrunzător, neplăcut. La culturile semincere de ceapă și praz, simptomele sunt vizibile și pe parcursul vegetației. Tulpinile se dezvoltă slab, iar pe vreme umedă pe o zonă de 20-30 cm la bază, apare putregaiul umed. Tulpinile afectate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
patogen produce în fiecare an pagube atât în culturile de ceapă și praz de consum cât și în culturile semincere. Simptome. Boala poate fi semnalată pe toate organele cepei și prazului, pe frunze, tije florale, inflorescențe și bulbi. În zonele atacate ale frunzelor apar pete mici, albicioase, cu un inel galben. Zona centrală a petelor devine brunroșiatică, iar pe vreme umedă se acoperă cu un strat catifelat brun-negru Frunzele atacate se usucă înainte de vreme, iar dacă sunt condiții atacul trece pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și prazului, pe frunze, tije florale, inflorescențe și bulbi. În zonele atacate ale frunzelor apar pete mici, albicioase, cu un inel galben. Zona centrală a petelor devine brunroșiatică, iar pe vreme umedă se acoperă cu un strat catifelat brun-negru Frunzele atacate se usucă înainte de vreme, iar dacă sunt condiții atacul trece pe bulbi, pe tunicile de la suprafață sau chiar în interior, dacă acestea sunt rănite și apare o brunificare și putrezire a bulbilor. Inflorescențele atacate, brunificate, vor da naștere la semințe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cu un strat catifelat brun-negru Frunzele atacate se usucă înainte de vreme, iar dacă sunt condiții atacul trece pe bulbi, pe tunicile de la suprafață sau chiar în interior, dacă acestea sunt rănite și apare o brunificare și putrezire a bulbilor. Inflorescențele atacate, brunificate, vor da naștere la semințe fără capacitate germinativă bună. Atacul poate continua și în depozite dacă acestea sunt prost ventilate și au temperatura și umiditatea peste limitele admise(fig. 130). Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin sporii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
câmp dar și în depozite. Simptome. Atacul se observă pe frunze și pe bulbi, prin apariția unor pete albicioase de 1-3 mm în diametru, circulare sau ovale, în dreptul cărora țesuturile se scufundă (fig. 131). Dacă este umiditate ridicată, pe țesuturile atacate apare un puf cenușiu, dens, iar plantele pier. Plantele mature pot prezenta o putrezire la bază, urmată de putrezirea părții superioare a bulbilor. Pe zonele atacate apar scleroți negri, mari de 2-5 mm, de culoare neagră (fig. 132). Transmitere-răspândire. Ciuperca

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ovale, în dreptul cărora țesuturile se scufundă (fig. 131). Dacă este umiditate ridicată, pe țesuturile atacate apare un puf cenușiu, dens, iar plantele pier. Plantele mature pot prezenta o putrezire la bază, urmată de putrezirea părții superioare a bulbilor. Pe zonele atacate apar scleroți negri, mari de 2-5 mm, de culoare neagră (fig. 132). Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime la temperaturi de 22-23șC putând distruge frunzele, bulbii dar și inflorescențele. Semințele pot fi infectate în procente variabile. Transmiterea ciupercii se face

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Bravo 500 SC 1,5-2 l/h. sau Teldor 500 SC-0,08%(0,8 l/ha). 8.6.9. Helmintosporioza usturoiului Helminthosporium alli Boala a fost descrisă prima dată în 1924 în Italia, iar în România în 1965. Simptome. Plantele atacate prezintă în zona bazală și la suprafața bulbului, un strat negru, prăfost, ceea ce a dus și la numele de "funinginea bulbului". Ciuperca trece de la tecile exterioare și la tecile ce învelesc cățeii producând pete alungite sau circulare de 2-10 mm

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
semnalată în 1991 în America, este astăzi răspândită în toate culturile. În România este descrisă în "Starea fitosanitară" din 1947-1948 ca producând pagube în timpul depozitării legumelor și în câmp. Simptome. În anii cu veri răcoroase și cu precipitații abundente, rădăcinile atacate prezintă pete cu aspect umed, galben-brunii, situate la nivelul solului. Petele se pot uni și atunci, pe zone mai mari din rădăcină, se observă țesuturi înmuiate, mucilaginoase, de culoare brună (fig. 133). Transmitere-răspândire. Bacteriile rezistă peste iarnă în rădăcinile putrezite

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
din zonele calde și secetoase ale țării. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul vegetației prin sporii ce germinează ușor pe frunzele ce transpiră abundent, iar de la un an la altul rezistă prin fructificațiile de rezistență ce iernează pe resturile de plante atacate. Prevenire și combatere. Se recomandă respectarea desimii la semănat, îngrășarea cu doze moderate de azot și igiena culturală, dublată de arături adânci și un asolament de 3-4 ani. În culturile semincere, se recomandă stropiri cu Bayfidan 250 EC0,05 %, sulf

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și în culturile semincere. Simptome. Pe frunze apar pete circulare sau colțuroase, de 1-4 mm în diametru, gălbui-cenușii, înconjurate de o dungă brună. Petele se întind, se unesc și apoi devin albicioase cu puncte mici negre în zona centrală. Frunzele atacate se usucă în 1-2 săptămâni. Transmitere-răspândire. Ciuperca se dezvoltă în condiții optime la temperaturi de peste 22șC și umiditate atmosferică ridicată. Transmiterea de la plantă la plantă se face prin spori, iar de la un an la altul prin sporii prinși de sămânță

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
septorioza țelinei este cunoscută în toată Europa, iar în România a fost descrisă de Tr. Săvulescu în 1928. Este o boală gravă ce poate distruge în totalitate frunzișul și poate reduce considerabil producția de rădăcini și de sămânță. Simptome. Frunzele atacate prezintă inițial pete de decolorare, apoi petele devin galben-brune și sunt mărginite de o dungă roșiatică. Dacă vremea este umedă, petele se extind (1-10 mm în diametru), iar în centrul lor apar puncte mici, negre, fructificațiile cu spori (fig. 135

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
M 45-0,2 %, Captadin 50 PU0,2 %, Merpan 50 WP-0,2 %. 8.7.8. Cercosporioza morcovului Cercospora carotae Boală frecvent întâlnită în culturile de morcov, poate produce desfrunzirea rapidă a plantelor și scăderea producției. Simptome. Frunzele, tulpinile și chiar inflorescențele atacate prezintă pete mici, de 1-3 mm în diametru, circulare, cafenii, înconjurate de o dungă fină, brună (fig. 136-a). Pe vreme umedă petele devin aproape negre, apoi cenușii din cauza fructificațiilor ciupercii. În dreptul petelor de pe cozile frunzelor și tulpini, țesuturile parazitate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cu uscările produse de îngheț sau de tratamente cu substanțe în concentrații mari. La plantele semincere, se observă o veștejire a tulpinilor însoțită de o descompunere negricioasă a rădăcinilor. Pe rădăcini, atacul are loc numai dacă acestea prezintă răni. Zonele atacate devin negre, tari și ușor cufundate. Transmitere-răspândire. Ciuperca produce infecții numai dacă temperatura este peste 12șC cu optim de 20 28șC. În timpul vegetației se răspândește prin spori, iar de la un an la altul se transmite prin sămânța infestată sau prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sau porțiuni de culoare cenușie plumburie, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc și se acoperă cu un miceliu brun-violaceu. Într-o fază mai avansată de atac, în pâsla miceliană, apar scleroții de 3-5 µm, tari, de culoare violet-negricioasă (fig. 138-c). Zonele atacate prezintă țesuturi înmuiate, brune, ce putrezesc. La recoltare, plantele atacate au rădăcinile crăpate, strangulate, deformate. Transmitere-răspândire. Patogenul atacă morcovul cultivat în terenuri acide, cu exces de umiditate, fără scurgere și în condiții de temperaturi situate între 25-30șC. În timpul vegetației, ciuperca

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
adâncesc și se acoperă cu un miceliu brun-violaceu. Într-o fază mai avansată de atac, în pâsla miceliană, apar scleroții de 3-5 µm, tari, de culoare violet-negricioasă (fig. 138-c). Zonele atacate prezintă țesuturi înmuiate, brune, ce putrezesc. La recoltare, plantele atacate au rădăcinile crăpate, strangulate, deformate. Transmitere-răspândire. Patogenul atacă morcovul cultivat în terenuri acide, cu exces de umiditate, fără scurgere și în condiții de temperaturi situate între 25-30șC. În timpul vegetației, ciuperca se transmite prin contactul direct între plante, prin unelte, prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
spanacului Viroze 8.8.1. Virusul mozaicului castraveților la spanac (pătarea galbenă a spanacului) Cucumber mosaic virus in spinach H.S. Smidt et col., 1981, face precizarea că mozaicul castraveților poate afecta culturile de spanac "cu caracter general". Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă inițial pete gălbui de decolorare, de formă neregulată, în dreptul cărora țesuturile cresc neuniform, ceea ce duce la încrețiri și deformări ale frunzei. Într-o fază mai avansată, frunzele se îngălbenesc în totalitate și se brunifică. Chiar dacă nu au pierit în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
nanism însoțit de decolorări. Boli produse de ciuperci 8.8.2. Mana spanacului Peronospora spinaciae Boala este cunoscută de foarte multă vreme putând fi întâlnită în răsadnițe, sere și câmp. Tr. Săvulescu o semnalează pentru România în 1929. Simptome. Frunzele atacate prezintă pete verzi gălbui, difuze, variabile ca dimensiuni, în dreptul cărora, pe fața inferioară, apare un puf cenușiu violaceu. Pe vreme umedă și răcoroasă petele se întind, țesuturile se brunifică și devin sfărămicioase. În culturile semincere atacate se semnalează desfrunzirea plantelor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în 1929. Simptome. Frunzele atacate prezintă pete verzi gălbui, difuze, variabile ca dimensiuni, în dreptul cărora, pe fața inferioară, apare un puf cenușiu violaceu. Pe vreme umedă și răcoroasă petele se întind, țesuturile se brunifică și devin sfărămicioase. În culturile semincere atacate se semnalează desfrunzirea plantelor, oprirea creșterii, iar inflorescențele produc puțină sămânță, de slabă calitate. Transmitere-răspândire. Ciuperca activează în condiții de umiditate mare și temperaturi între 3 24șC, temperatura optimă fiind de 9șC. Boala este gravă în zonele unde există rouă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frecvent în culturi dar, prezintă importanță deosebită pentru culturile semincere. Patogenul a fost semnalat inițial în S.U.A. în 1890, în 1913 apare în Italia și din 1954 E. Docea și V. Severin o citează și în România. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete circulare mari, gălbui sau cenușii-albicioase, de 1,5-6 mm în diametru. În condiții favorabile petele se unesc, acoperă suprafața frunzelor care se îngălbenește și se brunifică. În culturile semincere, pe cozile și tulpinile atacate, apar pete alungite, cenușii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
România. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete circulare mari, gălbui sau cenușii-albicioase, de 1,5-6 mm în diametru. În condiții favorabile petele se unesc, acoperă suprafața frunzelor care se îngălbenește și se brunifică. În culturile semincere, pe cozile și tulpinile atacate, apar pete alungite, cenușii și uneori chiar pe semințe, se observă pete negre. Dacă vremea este umedă și cu temperaturi de peste 20șC, există riscul ca întreaga cultură seminceră să piardă frunzișul (cultura pare arsă). Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pentru antracnoză. 8.8.4. Ascochitoza spanacului Ascochyta spinaciae Ciuperca a fost descris inițial din fosta U.R.S.S. în 1923 dar, acum este semnalat în toată Europa și America iar din 1952 este cunoscut și în România. Simptome. Pe frunzele atacate apar pete circulare de decolorare, ce devin brune, de 2-3 mm în diametru. Petele devin cenușii în zona centrală, cu puncte mici, negre și cu o dungă brună de separare față de țesuturile sănătoase. Pe cozile frunzelor și tulpini petele au

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ciupercii. 8.8.5. Veștejirea fuzariană a spanacului Fusarium oxysporum f.sp. spinaciae Boala a fost descrisă încă din 1919 în S.U.A., însă acum se semnalează în toate țările cultivatoare ca producând pagube în special în culturile semincere. Simptome. Plantele atacate manifestă o îngălbenire progresivă a frunzelor începând cu cele bătrâne. Pe vreme secetoasă și caldă, plantele se ofilesc și pier în scurt timp. La scoaterea plantelor din sol, se observă o brunificare a vaselor conducătoare și înnegrirea rădăcinilor laterale. Dacă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
bacteria are un cerc larg de plante pe care le poate ataca, prevenirea și combaterea este grea. În asolamentul legumicol, andivele nu vor urma după cartof, ceapă, ardei, usturoi. Cultura trebuie menținută curată de buruieni care, pot fi și ele atacate. Îngrășarea se va face echilibrat, deoarece excesul de azot amplifică atacul. Boli produse de ciuperci 8.9.3. Mana salatei și andivei Bremia lactucae Boala este cunoscută din 1843 în culturile de salată din zonele temperate ale Europei, iar la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]