1,822 matches
-
reflectă modul în care societatea conceptualizează virtutea în raport cu adevărul. Pe baza acestei dimensiuni de variație se distinge între societăți cu orientare pe termen lung și societăți cu orientare pe termen scurt. În culturile cu orientare pe termen lung sunt valorizate austeritatea, parcimonia, perseverența. Aceste societăți sunt orientate spre viitor. Sunt societăți monocronice, în care oamenii își planifică atent activitățile și se angajează într-o singură activitatea la un moment dat; nivelul de concentrare în ândeplinirea activităților este ridicat. În culturile cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
stăm la coadă. Din punctul meu de vedere, era o realizare suficientă pentru a justifica o revoluție... Bucuria norocoasei mele vecine era, în același timp, un ecou al trecutului și o profeție. Era un tip de bucurie pe care numai austeritatea economică a unei dictaturi o putea explica și care, în scurt timp, urma să dispară. Atingem, astfel, o primă treaptă a distincției dintre Estul comunist și Vestul liber în materie de bucurie: esticul resimțea achiziția măslinelor ca pe o bucurie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din efectele paradoxale ale penuriei era monumentalizarea bucuriilor minimale. Bucuria achiziției clandestine, a mobilizării supraomenești pentru obținerea unei mese bune ajunsese un adevărat sport național. Una din formele rezistenței la dictatură era „rezistența prin mâncare”. Am sabotat furor-ul comunist al austerității printr-un efort uriaș, organizat și solidar, al cărui rezultat a fost constituirea unei ample și eficiente burse negre a hranei. A procura, laborios, cele necesare, a pândi momentul (și locul) distribuției fulgurante a mărfii (a măslinelor, de pildă), a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sunt sărace și reduse. În plus, prin cele patru puncte cardinale, spațiul stabilește o ordine sacră în modul de organizare a lumii și instituie universalitatea legilor naturale. În simbolistica direcțiilor cardinale: - nordul este asociat cu frigul, deci cu rigoarea și austeritatea; - sudul evocă soarele, destinderea, căldura umană; - estul exprimă ideile de trezire, de naștere, de lumină, soarele care răsare (etimologic: «orientă = a trăi); - vestul reprezintă materializarea, dezvoltarea tehnologică, soarele care apune (etimologic: «occidentă = a muri). Busola este instrumentul orientării. Deși sugerează
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
viituri, convertește totul în combustie, uneori atât de densă încât ridică realul prin dilatare în zonele halucinației, ale oniricului. Ambele nivele se întrepătrund. Fac același corp în perimetrii unei viziuni unitare, a unor modalități și mijloace de limbaj de o austeritate extremă. Dacă mă gândesc retrospectiv la spectacolele mari ale lui Alexa Visarion, Unchiul Vanea, Woyzeck, O noapte furtunoasă, Năpasta, Meșterul Manole, O pasăre dintr-o altă zi, Procurorul, Pasărea Shakespeare, Echipa de zgomote sau Vinovatul, nu am nicio îndoială că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o secure înfiptă amenințător în scândura podelei, câteva ulcele din pământ ars, un opaiț. Raporturile spațiale, proporțiile panourilor, albul văruielii, podelele de scândură, mobilierul simplu, din același lemn crud, câteva obiecte, puține, creau un univers al strictei necesități, de o austeritate deosebită, dusă până la asceză, oferind un mediu propice pentru desfășurarea temei tragice. Costumele în aceeași cheie, de o simplitate extremă, realizate din materiale autentic-țărănești, în care doar albul, negrul, brunul făceau jocul cromatic, contribuiau la expresia de sobrietate și concentrare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Visarion. "Spectacolul Năpasta a străbătut Europa", spune la întoarcere regizorul "ca mesager al culturii românești. În Elveția și R. F. Germania, în Austria și R. P. Ungaria, în Portugalia și, acum, în Italia, drama lui Caragiale a impresionat publicul cu austeritatea sa tragică. Dorina Lazăr Anca, Florin Zamfirescu Ion și Corneliu Dumitraș Dragomir Pentru prima oară, spectacolul participa la un festival competitiv de asemenea valoare și pentru prima oară ne-a fost frică... La Arezzo nu mai eram o trupă, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Cu DA sau NU de Alexandru Ghelman, Alexa Visarion a făcut un spectacol strălucit, de o tensiune aproape dureroasă, cu caracterizări nete ale eroilor și o desfășurare scenică exemplară. [...] Alexa Visarion, al cărui stil personal e caracterizat de vigoare și austeritate a despovărat textul de unele amănunte localizante și a organizat atât de stringent lucrările acestei neobișnuite ședințe [...] spectacol omogen de o autenticitate robustă, impunând un joc interpretativ, laconic și substanțial. Un spectacol de idei importante și de frumusețe modernă cuceritoare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
are o conștiință a misiunii regizorului care seamănă cu aceea a poeților, de la Hesiod și până la Holderlin, de la Blaga la americanul Bukovschi. Între cele două mari direcții ale teatrului din ultimul secol, care și-au disputat adevărul artei dramatice, între austeritate și carnavalesc, total neîncrezător în ideologii, în vreme ce se lasă fermecat de mitologie și de simboluri, Alexa Visarion pune în valoare, mai mult decât adevărul și neadevărul textului, muzica acestuia, lăsându-ne să-i ascultam vocile, melosul și stridențele. Ambiguitatea, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pe care le-am propus ("Meșterul Manole", "Farurile", "Vinovatul"), mă apropii, pentru a fi prezent cu temele mele în filmul românesc, de viața lui Timotei Cipariu. Încerc să o cuprind în vârtejul epocii pe care a trăit-o și în austeritatea lăcașului de cultură de la Blaj. În perspectiva școlii de teatru pe care o construiesc doar în minte, țin cursuri de regia la I.A.T.C., continând în același timp alte programe universitare. Nu fac altceva decât să mă aștept, disperat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
păliți", din București, spre Herculane. Acolo, pe peronul gării, urma să ne aștepte Mircea Cavadia, cu staffu-i celebru, pentru activitățile din prima zi ale festivalului "V. Silvestru". Distinsul director al festivalului cărășan ne prevenise că manifestarea are un buget de austeritate și, în consecință, nu participă decît cei care au primit invitație nominală la acțiune. Trenul pleca cam devreme, unii moțăiau, ca de-obicei (Pim), alții discutau doct (Șt. Cazimir și A. Poch), Gagniuc se simțea rău (i se aplecase de la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
dragostea maternă idolatră". Sosirea tatălui, după doi ani, provoacă prima spaimă memorabilă copilului sfielnic. Pentru el, este un "străin venit anume să-l terorizeze", "ceasurile de bucurie" rămînînd a fi găsite exclusiv în preajma mamei. Iosif Bologa impune un tratament de austeritate, din care religia (domeniu în care mama și fiul se întîlnesc în fervoare) este expulzată. În viziunea părintelui, exercițiul mistic apare acceptabil doar ca "mijloc pentru dezvoltarea fanteziei". Tema "datoriei" răsună timpuriu în viața lui Bologa. Exprimată de tată, în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
devenit cel mai mare revoluționar moral creștin, dornic de un reviriment spiritual profund în viața credincioșilor săi, pentru aceasta folosindu-se de forța invincibilă a iubirii și a argumentelor scripturistice. Însăși viața sa petrecută în sărăcie, smerenie și în toată austeritatea, era un exemplu grăitor. Ducând o astfel de viață, a avut curajul de a mustra păcatul, chiar când era săvârșit de împărat, conducător al Imperiului. Și totuși era blând și mângâietor cu oamenii sărmani, cu cei suferinzi și nedreptățiți, căci
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
pentru a nu intriga aripa dreaptă a partidului democrat-creștin, care încearcă să-l împiedice pe Aldo Moro, în încercarea sa de a-i aduce pe comuniști la guvernare. Conducerea italiană se vede astfel obligată să recurgă la măsuri economice de austeritate, care nu satisfac cu nimic speranțele populației. În timpul acestor ani grei pentru Italia, PCI ia, în orice caz, parte în mod decisiv la modernizarea societății și la apărarea instituțiilor democratice.Dezvăluirile anchetelor asupra lojei P2 din 1983 și rețeaua Gladio
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
reforme doar socialiștilor. Aceștia, de partea lor, ușurează negocierile, preferînd să aibă PCF-ul și mai ales CGT-ul de partea lor. Cînd în 1982 guvernul este constrîns să opereze o abatere de la rigoare și să practice o politică de austeritate, PCF aprobă mai întîi schimbarea politică. Totuși, încetul cu încetul, criticile comuniste se înăspresc. Rezultatele electorale sînt catastrofale pentru ansamblul stîngii, dar îndeosebi pentru PCF, al cărui electorat obișnuit plătește din greu prețul unei politici la care s-a asociat
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
la reunificarea parțială a familiei, ce intervine cu ocazia unui congres, în ianuarie 1989. PCE și o mare parte a PCPE, avîndu-l pe I. Gallego în fruntea sa, fuzionează și semnează un text de compromis destul de timid. În ceea ce privește politica de austeritate a PSOE, ea provoacă, în 1988, o amplă mișcare de protest și de mobilizare în toată țara, susținute de cele două mari sindicate. UGT, centrala socialistă, intră cu această ocazie în conflict cu guvernul Gonzales. La alegerile legislative din 29
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
devenit cel mai mare revoluționar moral creștin, dornic de un reviriment spiritual profund în viața credincioșilor săi, pentru aceasta folosindu-se de forța invincibilă a iubirii și a argumentelor scripturistice. Însăși viața sa petrecută în sărăcie, smerenie și în toată austeritatea, era un exemplu grăitor. Ducând o astfel de viață, a avut curajul de a mustra păcatul, chiar când era săvârșit de împărat, conducător al Imperiului. Și totuși era blând și mângâietor cu oamenii sărmani, cu cei suferinzi și nedreptățiți, căci
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
adică elitist, izolarea o pândește. Revenind la câmpul mitico-semantic în care Eminescu și Camil Petrescu reușesc, poate surprinzător, să se apropie, ne justificăm suplimentar insistența prin faptul că, atunci când am comentat jurnalul lui Camil Petrescu, ne-am referit și la austeritatea financiară pe care scriitorul o invocă la tot pasul. Altceva e de nuanțat în contextul acestui mit: odaia în care locuiește Ladima este parcă o prelungire în spațiu a interiorului eminescian. Nu e nici o diferență între dezordinea, sărăcia și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și aici relațiile încordate dintre tată și copiii săi, mai cu seamă Mihai, viitorul poet. Harnic și întreprinzător, cu o remarcabilă intuiție în a dezvolta afaceri rentabile, menite să asigure bunăstarea familiei, el încearcă să imprime aceeași conduită băieților săi. Austeritatea, intransigența mergând până la violență în relația cu fiii declanșează revolta tacită (în cazul lui Șerban și Niculae) sau vehementă, în cazul lui Mihai. Sunt amănunte accesibile oricui a aprofundat monografia călinesciană, iar scrisoarea pe care o reproducem dezvăluie printre rânduri
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de adăpost pentru bătrâni și săraci ...<footnote Introducere, în P.S.B..., vol. 21, p. 13. footnote> Nectarie, patriarhul anterior, fusese un mare senior, și fastul clerului înalt ajunsese la concurență cu cel al aristocrației civile. Ei au fost foarte nemulțumiți de austeritatea și frugalitatea noului patriarh, care cerea să fie vândute obiectele de lux din Patriarhie, care refuza mesele copioase, totdeauna mânca singur și ducea, după spusa lui Paladie, o viață de ciclop. În privința cheltuielilor pentru episcop a considerat că se face
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
J. Gabalda, Editeur, 1927, pp. 264-266, John Heston Willey, Chrysostom: The Orator (Men of Kingdom), Unknown Rinding, New York, 1906, p. 169, Bruno H. Vandenberghe, op. cit., p. 63. footnote>. Gusturile sale erau dintre cele mai simple, iar viața sa, de o austeritate continuă. Era o natură delicată, simțind cu putere lucrurile și traducându-și impresiile într-un mod tranșant. Grațios, bun, afectuos și vesel cu cei apropiați, rămânea, în relațiile sale exterioare, tot timpul rezervat și puțin rece. I-a cam lipsit
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
Răsfoind acele tipărituri, în cea mai mare parte a lor infestate de propaganda lictorică, Yambo le recitește cu ochi de colecționar și totodată de semiolog. Întârzie cu precădere asupra unor benzi desenate sosite de peste Ocean (arătând moravuri mai libere în comparație cu austeritatea italiană impusă prin decret), cărți de călătorie și aventuri sau chiar cântece italienești exprimând vise modeste de fericire și bunăstare, având puterea de alternativă la cultul festivist al eroilor atât de drag propagandei fasciste. Oricum marcat, Yambo își redescoperă feluritele
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
aflat despre viața lui Wittgenstein. Existența altor oameni i-a putut atrage atenția lui Noica îndeosebi prin ceea ce i s-a părut exemplar din punctul de vedere al propriilor sale opțiuni: dezinteresul pentru bunuri materiale, pentru succes vizibil, cultivarea acelei austerități care favorizează deplina concentrare asupra lumii ideilor.1 Dacă ceea ce a provocat admirația lui Noica a fost puterea lui Wittgenstein de a renunța la tot ceea ce nu servește unei înfăptuiri majore pe tărâmul gândirii, atunci ar fi fost poate mai
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
sensibilității față de valorile morale elementare care se exprima printr-o revărsare nestăvilită de afectare, artificialitate și ipocrizie. Toate acestea subminează comunicarea, relațiile simple și firești dintre oameni. Pentru Kraus, cultura autentică și onestitatea erau de nedespărțit. În sinceritate, simplitate și austeritate, vedea nu numai valori morale, ci, în egală măsură, și atribute ale creației autentice. La Weininger, radicalitatea morală a lui Kraus era însoțită de o pledoarie pentru creație drept singurul țel al vieții unei ființe omenești pe deplin dezvoltate. Un
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Trattenbach, care străbătea poteci abrupte prin pădure, avea o lungime de 20 km! În Austria de atunci, era greu de găsit un colț de lume mai izolat și mai sărac. Sărăcia locuitorilor a fost accentuată de situația economică de după război. Austeritatea impusă oricum de condițiile locului a fost sporită prin deciziile noului învățător, care nu putea să apară locuitorilor altfel decât drept un om ciudat. A locuit în încăperi mai mult decât modeste și primea masa de prânz de la cea mai
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]