1,935 matches
-
hipertiroidie (Hashitoxicoze), tratamentul logic este cu antitiroidiene de sinteză. Tratamentul chirurgical poate fi recomandat în caz de nediminuare a volumului gușii, în cazurile cu fenomene compresive sau în caz de dubii diagnostice (cu limfomul sau carcinomul tiroidian). Variante ale tiroiditei autoimune Tiroidita copilului și adolescentului reprezintă o cauză majoră de gușă la această vârstă. Diagnosticul se bazează pe aspectul clinic, ecografic și mai ales imunologic. Terapia cu L-T4 se impune. Tiroidita atrofică reprezintă cauza comună a mixedemului zis idiopatic. Evoluția este
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
hipotiroidia subclinică întâlnită de obicei, pot implica o terapie cu L-T4, pentru a se evita riscul aterogen. Tiroidita de post-partum: afectează 2-7% dintre femeile gravide, la 2-12 luni după naștere. Sunt predispuse grupele HLA DR 3, 4, 5. Activarea procesului autoimun este consecința activității imunologice rebound, ce apare după naștere, după un status relativ și parțial de imunosupresie, caracteristic perioadei de sarcină. Faza hipotiroidiană urmează unei faze de hipertiroidie și se manifestă la 5-7 luni în post-partum. Se poate traduce printr-
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
solitar, apariția recentă a semnelor de compresiune, adenopatia jugulo-carotidiană sunt factori de suspiciune. Regresia nodului sub terapia cu T4 indică natura benignă. Explorările paraclinice sunt cele ce vor permite diagnosticul de siguranță. Titrurile mari ale anticorpilor antitiroidieni pledează pentru natura autoimună tiroidită focală nodulară. Valorile mari ale calcitoninei indică existența unui cancer medular tiroidian. Ecografia nu are elemente patognomonice pentru neoplazia malignă. Este totuși un element util de diagnostic. Caracterul anechoic, cu întărire de ecouri posterioare indică natura chistică. Elementele ecografice
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
cu adrenarhă precoce și, eventual, hipostatură prin fuziune prematură a cartilajelor de creștere. Insuficiența corticosuprarenală secundară survine în următoarele circumstanțe: corticoterapie prelungită post-adrenalectomie pentru tumori suprarenale secretante de glucocorticoizi responsabile de inhibiția ACTH-ului endogen adenomectomie sau hipofizectomie leziuni hipofizare: autoimune, tumorale, infiltrative sau traumatice. Insuficiența suprarenală terțiară survine în leziuni hipotalamice. în insuficiențele suprarenale secundară și terțiară nu apare deficit de mineralocorticoizi. Insuficiența suprarenală acută poate surveni prin infarctizarea bilaterală a suprarenalelor în cursul hemoragiilor prin tratament cu anticoagulante, embolie
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
a suprarenalelor în cursul hemoragiilor prin tratament cu anticoagulante, embolie, tromboza venei suprarenale prin traumantisme ale zonei dorsale, sau în cursul septicemiilor cu meningococ. Anatomie patologică Suprarenalita bacilară produce distrugerea și înlocuirea cu cazeum și fibroză a corticoși medulosuprarenalei. Suprarenalita autoimună se caracterizează prin afectare exclusivă a corticalei cu conservarea medularei. Fiziopatologie Când 90% din volumul glandelor suprarenale este distrus, se declanșează manifestările clinice. Deficitul de glucocorticoizi și mineralocorticoizi antrenează o serie de perturbări metabolice și o impresionantă creștere compensatorie a
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
se accentuează cu înaintarea în vârstă. Caracteristicile psihologice marcante sunt deficitul intelectual moderat și comportamentul antisocial, care nu poate fi explicat numai prin sentimentele de frustrare create de dezvoltarea sexuală inadecvată și infertilitate. Subiecții au tendința de a dezvolta tiroidită autoimună, intoleranță la glucoză, boli pulmonare cronice, varice. Pe fondul ginecomastiei, cancerul mamar înregistrează o mare frecvență. Datele de laborator relevă FSH foarte crescut, LH crescut sau normal, T la limita inferioară a normalului, azoospermie. Investigațiile citogenetice stabilesc etiologia prin prezența
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
survine menopauza nu pare dependentă de vârsta menarhăi, paritate, greutate, înălțime sau condiții socio-economice. Fumatul se asociază constant cu reducerea vârstei de apariție a menopauzei. Menopauza precoce apare sub 40 de ani și este determinată de condiții patologice: ovarectomie, iradiere, autoimună, capital folicular redus. Menopauza este întotdeauna precedată de o perioadă variabilă premenopauza, în care survine un declin progresiv al răspunsului ovarian la gonadotrofine, cu fiziopatologie și traducere clinică specifică. Ovarul din perioada menopauzală se caracterizează prin reducere drastică a volumului
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
asociată tumorilor de trunchi este expresia obstrucționării apeductului sau ventriculului IV de către expansiunea dorsală, tracționării meningelui din jur sau arterei bazilare [7,8]. Diagnosticul diferențial al leziunilor infiltrative de trunchi cerebral se limitează la câteva afecțiuni: histiocitoza, granulomul TB, encefalitele autoimune postvirale, cisticercoza. Scleroza multiplă este dificil de diferențiat de glioamele de trunchi datorită modalității de debut și manifestare clinică, similare cu a acestora, în elucidarea diagnosticului o pondere importantă constituind-o studiul potențialelor evocate somatosenzorial sau vizual, examenul MRI și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pentru evoluția sarcinii (evaluări clinice rapide): 1.Factori generali: vârsta <20 și >35 ani; primipare sau multipare >4 nașteri în antecedente; înalțimea sub 1,55 m; greutatea < 45 kg.; hipotrofie genitală; volum cardiac mic; izoimunizare de sub/grup ori Rh; boli autoimune sau iatrogene. Antecedente obstetricale: cicatrice uterine; cezariană corporeală în antecedente; miomectomie; histeroplastie; malformații uterine; tumori uterine maligne ori benigne (fibrom); tratamente pentru infertilitate; chirurgie plastică genitala sau rectală; prolaps genital; fistule perineale; malformații OGE și OGI (organe genitale externe/interne
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
în antecedentele heredocolaterale; 3. evaluarea cauzelor de hidrops fetal; 4. aritmii fetale; 5. sarcinile unde s-a evidențiat ecografic prezența altei malformații; 6. boli materne asociate cu aritmii cardiace fetale, în special blocurile de ramură (din lupus și alte boli autoimune). Diagnosticul stării fătului (al produsului de concepție): malformații cardiace congenitale; aritmii cardiace fetale. Controlul ecografic în tehnicile invazive: 1. localizarea placentei; 2. amniocenteza; 3. cordocenteza; 4. biopsia de vilozități coriale. Radiografia abdominală maternă 1. prezentația fetală; 2. sarcina multiplă; 3
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
2, 5, 53, 55, 58). Pentru pacienții cu vârste peste 30 ani se impune o dozare a peptidului C pentru încadrarea diagnostică a diabetului zaharat. O valoare à jeun sub 0,17 mmol/l orientează diagnosticul spre diabetul de tip autoimun; o valoare cuprinsă între 0,17-0,32 mmol/l necesită o dozare suplimentară a anticorpilor GAD (glutamic acid decarboxilaza). Dacă aceștia sunt prezenți diagnosticul va fi de diabet zaharat tip 1, iar dacă sunt absenți diagnosticul va fi de diabet
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
diferențiază mai bine cele două tipuri de diabet, comparativ cu valoarea à jeun. Astfel o cifră medie de 0,74 mmol/l este specifică pentru diabetul tip 2 (non-autoimun) în timp ce o medie de 0,30 mmol/l caracterizează diabetul zaharat autoimun. Pentru diabetul de tip 2 insulinotratat s-au obținut valori bazale și post stimulare cu glucagon ale peptidului C mai mici comparativ cu diabetul de tip 2 netratat cu insulină (45). Determinarea peptidului C în laborator este deci utilă clinicianului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
duce la eliberarea unor semnale care induc apoptoza limfocitelor T respective. În acest fel, populația de limfocite T medulare aflate pe cale de maturare este „curățată” de majoritatea celulelor potențial autoreactive, celule care ar putea în periferie să inițieze o reacție autoimună. Acest proces a primit numele de selecție negativă (Goldrath et al., 1999). Celulele care „supraviețuiesc” atât procesului de selecție pozitivă cât și de selecție negativă își termină maturarea și părăsesc timusul. Dintre toate celulele progenitoare care au pătruns în timus
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
moleculelor din sistemul HLA. Există situații în care sistemul HLA practic nu funcționează, ducând la unele sindroame de imunodeficiență. În alte situații, sistemul HLA nu funcționează corespunzător, ducând la susceptibilitate crescută față de anumite boli infecțioase, față de unele cancere, față de procese autoimune. În sfârșit, există situații în care sistemul HLA funcționează „prea bine”, ducând la respingerea prematură a unor organe/țesuturi transplantate. 6.6.1. Deficiența moleculelor HLA Cel mai dramatic exemplu în care sistemul HLA nu funcționează este reprezentat de situațiile
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
a II-a. Există și alte exemple de boli infecțioase în care anumite alele HLA pot conferi rezistență sau susceptibilitate, dintre acestea făcând parte și infecția cu virusul HIV (Carrington et al., 1999). 6.6.3. Genele HLA și bolile autoimune Mai multe afecțiuni cu patogenie autoimună sunt asociate cu unele antigene din grupul HLA. O enumerare deloc exhaustivă a acestora este redată în tabelul 6.3. Trebuie menționat de la început că semnificativitatea asocierii cu HLA pentru diferitele afecțiuni autoimune variază
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
exemple de boli infecțioase în care anumite alele HLA pot conferi rezistență sau susceptibilitate, dintre acestea făcând parte și infecția cu virusul HIV (Carrington et al., 1999). 6.6.3. Genele HLA și bolile autoimune Mai multe afecțiuni cu patogenie autoimună sunt asociate cu unele antigene din grupul HLA. O enumerare deloc exhaustivă a acestora este redată în tabelul 6.3. Trebuie menționat de la început că semnificativitatea asocierii cu HLA pentru diferitele afecțiuni autoimune variază destul de mult, existând tipuri HLA predispozante
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
bolile autoimune Mai multe afecțiuni cu patogenie autoimună sunt asociate cu unele antigene din grupul HLA. O enumerare deloc exhaustivă a acestora este redată în tabelul 6.3. Trebuie menționat de la început că semnificativitatea asocierii cu HLA pentru diferitele afecțiuni autoimune variază destul de mult, existând tipuri HLA predispozante, dar și tipuri HLA protectoare. Explicația exactă a asocierii anumitor alele HLA cu bolile autoimune nu a fost complet elucidată. Au fost emise mai mult ipoteze pentru a explica aceste asocieri boală/HLA
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
este redată în tabelul 6.3. Trebuie menționat de la început că semnificativitatea asocierii cu HLA pentru diferitele afecțiuni autoimune variază destul de mult, existând tipuri HLA predispozante, dar și tipuri HLA protectoare. Explicația exactă a asocierii anumitor alele HLA cu bolile autoimune nu a fost complet elucidată. Au fost emise mai mult ipoteze pentru a explica aceste asocieri boală/HLA (Cucca și Todd, 1996). Prima se referă la modul în care „punga” de legare a antigenului a moleculei de HLA poate lega
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
antigenului a moleculei de HLA poate lega antigene fie exogene, fie endogene (autoantigene). Când aceste autoantigene sunt procesate și apoi prezentate limfocitelor T de către celulele prezentatoare de antigen, sistemul imun va răspunde prin inițierea unui răspuns imun împotriva autoantigenului (răspuns autoimun). A doua ipoteză sugerează că de fapt nu genele HLA sunt factorii de susceptibilitate ci genele care codifică lanțurile ? și ? ale receptorilor limfocitelor T (TCR - T Cell Receptors). Conform acestei ipoteze, unele molecule străine puternic stimulatore ale celulelor
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
self. A treia ipoteză susține că o proteină codificată de gena TAP, care în mod normal transportă peptide antigenice din citoplasmă către reticulul endoplasmatic și apoi către membrana celulară, ar funcționa defectuos și astfel ar fi predispozantă pentru diferite boli autoimune. Datorită afectării mecanismului de procesare a antigenelor prin alterarea funcției proteinei TAP, puține peptide ajung la suprafața celulelor pentru a fi prezentate de moleculele HLA de clasa I, ceea ce duce la reducerea densității de complexe antigen-HLA și creșterea densității de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
cum ar fi diferite proteine virale sau bacteriene) poate prezenta similarități de secvență aminoacidică cu unele molecule proprii (self). Datorită acestei similitudini, răspunsul imun îndreptat inițial împotriva antigenului străin va fi deturnat împotriva antigenelor tisulare proprii cu declanșarea unui proces autoimun. 6.6.4. Genele HLA și bolile oncologice Implicarea genelor sistemului HLA în patogenia anumitor forme de cancer este binecunoscută, dar încă incomplet elucidată ca mecanism (Klein și Sato, 2000b). Se știe că celulele canceroase exprimă unele gene care nu
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
Insulin-Dependent Diabetes Mellitus) și Diabetul Zaharat de tip 2 (Type 2 Diabetes Mellitus -T2DM) sau non-insulinodependent (NIDDM - Non Insulin-Dependent Diabetes Mellitus). 1.2. DATE ETIOPATOGENICE Diabetul Zaharat de tip 1 (DZ tip 1) este o afecțiune cronică frecventă, cu etiopatogenie autoimună. El apare în urma distrugerii, printr-un proces autoimun mediat de limfocite T a celulelor ?-pancreatice secretante de insulină. Distrugerea este progresivă, afectând în final întreaga populație ?-pancreatică și ducând la apariția unui deficit absolut de insulină. Procesul autoimun apare la
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
2 (Type 2 Diabetes Mellitus -T2DM) sau non-insulinodependent (NIDDM - Non Insulin-Dependent Diabetes Mellitus). 1.2. DATE ETIOPATOGENICE Diabetul Zaharat de tip 1 (DZ tip 1) este o afecțiune cronică frecventă, cu etiopatogenie autoimună. El apare în urma distrugerii, printr-un proces autoimun mediat de limfocite T a celulelor ?-pancreatice secretante de insulină. Distrugerea este progresivă, afectând în final întreaga populație ?-pancreatică și ducând la apariția unui deficit absolut de insulină. Procesul autoimun apare la subiecți cu predispoziție genetică și este inițiat probabil
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
cu etiopatogenie autoimună. El apare în urma distrugerii, printr-un proces autoimun mediat de limfocite T a celulelor ?-pancreatice secretante de insulină. Distrugerea este progresivă, afectând în final întreaga populație ?-pancreatică și ducând la apariția unui deficit absolut de insulină. Procesul autoimun apare la subiecți cu predispoziție genetică și este inițiat probabil de triggeri din mediul înconjurător. Riscul de apariție a DZ tip 1 pe parcursul întregii vieți este de 0,4% în populația generală, dar de 6% la rudele de gradul 1
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
a altor enzime digestive, ducând În cele din urmă la episoade repetate de pancreatită. În pancreatita ereditară puseele debutează la vârste tinere. Diabetul zaharat și steatoreea nu sunt obișnuite. Carcinomul pancreatic este mai frecvent la cei cu pancreatită familială. Pancreatita autoimună Frecventă asocierea cu alte boli autoimune - colangita sclerozantă primară, sindrom. Sjogren, ciroza biliară primitivă. Pancreatita postoperatorie (iatrogenă) - după explorarea canalului coledoc, În special dacă s-a realizat sfincterotomia - intervențiile asupra pancreasului, inclusiv biopsiile pancreaticedupă chirurgia gastrică sau după operații la
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]