1,431 matches
-
crom VI pot să producă reacții alergice în anumite condiții, dacă vin în contact direct și prelungit cu pielea omului. În toate utilizările cimentului, există riscul de contact direct și prelungit cu pielea omului, cu excepția proceselor controlate închise și complet automatizate. (7) CSTEE confirmă efectele negative ale cromului VI din ciment asupra sănătății. (8) Sunt necesare măsuri de protecție individuală, dar acestea nu sunt suficiente pentru a preîntâmpina contactul pieii cu cimentul. În plus, conform ierarhiei dispozițiilor de protecție stabilite în
jrc6007as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91179_a_91966]
-
la introducerea pe piață și utilizarea cimentului sau preparatelor de ciment care conțin mai mult de 2 ppm crom VI pentru activitățile în care există posibilitatea contactului cu pielea. Acest lucru nu este valabil pentru procesele controlate închise și complet automatizate și, prin urmare, acestea sunt scutite. Agenții reducători trebuie să se utilizeze pe cât posibil în faza cea mai incipientă, adică la punctul de producere a cimentului. (10) Pentru a proteja în plus sănătatea oamenilor, Comisia este invitată să aibă în
jrc6007as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91179_a_91966]
-
asimetrie a politicii are trei aspecte: Mai întîi, prăpastia care separă cele două aspecte ale vieții umane. Gîndirea și practica rațională se cantonează în administrarea lucrurilor și a bogățiilor. Ele inventează unelte și instrumente tot mai impunătoare, mai eficiente, mai automatizate. Guvernarea oamenilor, deci puterea politică, vede, din contra, cum gîndirea și practica de acest fel suferă un recul. În acest domeniu, societatea creează doar credințe și idei-forță. Unele sînt admirabile, propovăduind justiția și emanciparea. Altele, mai crude, predică răzbunarea și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
îndemânări, a unei deprinderi”. Dar exercițiul nu se confundă cu repetarea. El presupune o îmbunătățire continuă a performanței, de la un moment la altul. „Numai acele acțiuni sunt exerciții care se repetă relativ identic și se încheie cu formarea unor componente automatizate ale activității.” 1.1. Condiții ale exercițiului Exercițiul constă în „executarea repetată și conștientă a unei acțiuni în vederea însușirii practice a unui model de acțiune sau a îmbunătățirii unei performanțe”, iar importanța acestei metode, în condițiile învățământului actual, este deosebită
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
exercițiu și să înțeleagă bine modelul acțiunii de învățat. După I. Bontaș, efectuarea conștientă presupune înțelegerea fundamentelor teoretice și aplicative ale acțiunilor repetate. Respectarea acestei cerințe asigură funcționalitatea cunoștințelor dobândite și în situația schimbării variantelor de acțiune. Stereotipurile dinamice (acțiunile automatizate) nu vor deveni simple tehnici de execuție iar elevul nu va acționa mecanic. Nerespectarea cestei condiții duce la desfășurărea la întâmplare a exersării, rezultatele fiind expuse hazardului. - Aplicarea să se facă gradat sub aspectul dificultății și diferențiat, în funcție de deosebirile individuale
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
mers, alergare, sărituri, aruncare), deprinderi motrice aplicative (cățărare, escaladare, târâre) și deprinderi motrice specifice judoului (procedee tehnice). Referindu-se în ceea ce ne privește la ramura noastră, caracteristica deprinderilor complexe este alcătuită din deprinderi elementare și mișcări care nu sunt complet automatizate. Multe din mișcările care constituie structura procedeelor tehnice și tactice din cadrul judo ului nu se reproduc în condiții similare celor studiate în forma kata și nu au totdeauna aceeași succesiune. De exemplu, deplasarea, intrarea în procedeu, dezechilibrarea, proiectarea etc., sunt
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
bazate pe recompense și pedepse, experimente comportamentale (vezi 10.1. și 10.4). Nu e greu de înțeles din cele mai sus menționate că terapia comportamentalistă se poate combina eficient cu cea cognitivă, care face apel la schema de gândire automatizată, la false atribuiri, la raționamente și judecăți despre ceilalți (vezi 9.3.4.). Așa încât de mai multă vreme s-a încetățenit formula de terapie comportamental-cognitivă (vezi și Goldenberg, Goldenberg, 1996). 9.3.1.4. Terapia familială psihoeducațională tc "9.3
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
concentrată (vezi "Aptitudinile și măsurarea lor" , Bontilă, Ministerul Muncii, 1978). 4) Distributivitatea este acea însușire a atenției care permite persoanei ce o posedă posibilitatea de a desfășura concomitent mai multe activități, cu condiția ca măcar unele dintre ele să fie relativ automatizate (dirijate de regiuni parțial înhibate ale scoarței cerebrale și care nu cer controlul atenției). Simultaneitatea se realizează și în cadrul unui câmp perceptiv mai larg, prin alternanța rapidă a atenției de la o activitate la alta, pe seama extinderii focarului de excitație optimă
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de a se adapta în stil eficient la situațiile-problemă ale realului, prin mobilizarea tuturor resurselor achiziționate. De aici apar două probleme practice în clasă (Rey, 2007, pp. 13-14): precizarea explicită a procedurilor pe care educații să le execute clasic, standard, automatizat și îndrumarea, sprijinirea acestora în a deveni capabili de a răspunde situațiilor inedite. Acestea se justifică prin complexitatea competențelor, elementul lor esențial fiind rezolvarea eficace a unei sarcini, ca un fapt de cunoaștere utilizat eficient, eficace pentru o acțiune cu
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
succesul sau eșecul afacerii este mai greu de prevăzut. Într-o franciză de tip McDonald's, însă, nu există teama de eșec. Produsele nu sunt "fabricate" de un bucătar în sensul clasic al cuvântului, ci de un sistem de producție automatizat și robotizat. Chiflele ajung la McDonald's gata tăiate, iar hamburgerii gata pregătiți, urmând doar să fie prăjiți în mașini speciale și ambalați. Automatele de băuturi sunt și ele prevăzute cu senzori care asigură oprirea în momentul în care paharul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
relevă imediat sensul literal al locuțiunilor atît de convenționalizate și disjuncția context/expresie idiomatică. Dacă de obicei disjunctorul (elementul capabil să genereze două izotopii de lectură: cuvînt polisemantic, secvență pragmatică cu dublă funcționalitate etc.) este un element lexical sau secvență automatizată, de această dată el este chiar contextul. Distincția dintre sensul literal inițial și cel convenționalizat, prin uzaj se apropie de opoziția utilizare/mențiune discutată de Sperber & Wilson ŕ propos de funcționarea ironiei; ironia poate fi pertinent descrisă ca un fapt
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
din modurile de bază ale combinării secvențelor narative. ¶ Bal 1981b; Berendsen 1981; Bremond 1973 [1981]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Prince 1973, 1982; Todorov 1966 [1972a], 1981. Vezi și NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. insolitare [defamiliarization/ostranenie]. Înstrăinarea familiarului prin respingerea modurilor de percepere automatizate, ținînd de obișnuință. Pentru Șklovski și formaliștii ruși, insolitarea (ostranenie) surprinde scopul artei (literare): promovarea conștiinței de sine. ¶Lemon, Reis 1965; Shklovsky 1965a [1972] [1983].Vezi și ALGEBRIZARE. instanță povestitoare [narrating instance]. Actul de a relata o serie de situații
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
conduce la apariția unor engrame sau secvențe ale actului motor. Acestea vor fi memorate și refolosite la comanda corticală. Mișcările unui adult pot fi recompuse în grupaje sau scheme de mișcare. Aceste scheme se repetă și devin treptat precise și automatizate. Acțiunea motrică este un ansamblu de acte motrice astfel structurate încât realizează un tot unitar în scopul rezolvării unor sarcini imediate care pot fi izolate sau înglobate în cadrul unei activități motrice (Cârstea, 1993, p. 18). Acțiunile motrice se „clădesc” pe
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
ansamblu de acte motrice astfel structurate încât realizează un tot unitar în scopul rezolvării unor sarcini imediate care pot fi izolate sau înglobate în cadrul unei activități motrice (Cârstea, 1993, p. 18). Acțiunile motrice se „clădesc” pe acte motrice precise și automatizate. Combinarea actelor motrice, exersarea și coordonarea lor în condiții standard, apoi și în condiții schimbătoare, vor conduce la dezvoltarea acțiunilor motrice. Ca proces de organizare și de reglare a acțiunilor motrice, vom lua în considerare faptul că se dezvoltă: capacitatea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și analizatorul chinestezic și cel vizual, dar și cel de-al doilea sistem de semnalizare (limbajul). Caracteristicile deprinderilor motrice Sintetizând opiniilor specialiștilor (Cârstea, 1993, p. 53; Dragnea și Bota, 1999, p. 15), deprinderile motrice prezintă următoarele caracteristici principale: sunt componente automatizate sau parțial automatizate ale activității voluntare a omului; sunt rezultate ale repetării acțiunilor în scopul îmbunătățirii execuției, pentru obținerea de rezultate mai bune calitativ și cantitativ; fiecare mișcare este dependentă de cea precedentă și o condiționează pe cea care urmează
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și cel vizual, dar și cel de-al doilea sistem de semnalizare (limbajul). Caracteristicile deprinderilor motrice Sintetizând opiniilor specialiștilor (Cârstea, 1993, p. 53; Dragnea și Bota, 1999, p. 15), deprinderile motrice prezintă următoarele caracteristici principale: sunt componente automatizate sau parțial automatizate ale activității voluntare a omului; sunt rezultate ale repetării acțiunilor în scopul îmbunătățirii execuției, pentru obținerea de rezultate mai bune calitativ și cantitativ; fiecare mișcare este dependentă de cea precedentă și o condiționează pe cea care urmează; se perfecționează treptat
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
aceea, considerăm mai potrivită clasificarea în deprinderi aplicative primare (mers, alergare și săritură) și secundare (târâre, cățărare, aruncare și prindere etc.), respectiv deprinderi specifice diferitelor ramuri de sport. * după aria de automatizare (Cârstea, 1993, p. 55): deprinderi motrice elementare (total automatizate), deprinderi motrice complexe (parțial automatizate). * după nivelul participării sistemului nervos la formarea și valorificarea lor (Epuran citat Cârstea, 1993, p. 55): deprinderi motrice propriu-zise (care presupun execuții stereotipe - de exemplu în sporturile tehnico-combinative) deprinderi motrice perceptiv-motrice (în care învățarea este
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
în deprinderi aplicative primare (mers, alergare și săritură) și secundare (târâre, cățărare, aruncare și prindere etc.), respectiv deprinderi specifice diferitelor ramuri de sport. * după aria de automatizare (Cârstea, 1993, p. 55): deprinderi motrice elementare (total automatizate), deprinderi motrice complexe (parțial automatizate). * după nivelul participării sistemului nervos la formarea și valorificarea lor (Epuran citat Cârstea, 1993, p. 55): deprinderi motrice propriu-zise (care presupun execuții stereotipe - de exemplu în sporturile tehnico-combinative) deprinderi motrice perceptiv-motrice (în care învățarea este influențată de ambianță - oină, talere
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
scopului său instructiv, pe lucrul în mod continuu și în condiții variate, pe gradarea corespunzătoare a volumului, intensității și complexității efortului depus. Repetiția constituie, de asemenea, factorul hotărâtor în automatizarea reacțiilor. De remarcat este faptul că actele motrice, chiar cele automatizate, nu se repetă identic din punct de vedere al conținutului și formei. Așadar fiecare manifestare a unui act motor este unică, însă, prin exersare, diferențele dintre repetări vor deveni treptat tot mai mici. 2. Motivarea Motivarea presupune formarea și evoluția
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fazice ale sistemului efector, realizată de către sistemul reglator. 6. Realizarea mișcării voluntare de către aparatul efector, în conformitate cu planul elaborat și transmis de cortex și prelucrat de subcortex. Mișcările unui subiect sunt formate din scheme de mișcare ce devin treptat precise și automatizate. Intr-o schemă de mișcare intră în acțiune anumite grupe musculare. Pentru realizarea coordonării schemei de mișcare se utilizează învățarea din greșeli, pornind de la “încercări și erori”, pe care individul le corectează prin repetări. Schema de mișcare va fi memorată
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Și încă o observație. Niciodată nu se întâmplă ca efortul inconștient să ne livreze de-a gata rezultatul unui calcul mai lung, în care nu mai trebuie decât să aplicăm reguli fixe. Am putea crede că eul subliminal, în întregime automatizat, este apt în mod special pentru acest gen de efort, care este oarecum exclusiv mecanic. Se pare că, dacă te gândești seara la factorii unei înmulțiri, poți spera să găsești produsul de îndată ce te trezești, sau, și mai evident, că un
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
si regulilor. Această metodă presupune construirea din timp a materialelor, învățarea de către profesor a protocolului și explicațiilor, renunțarea uneori la anumite jocuri pentru a artificializa învățarea. “*” Metoda exercițiului: executarea conștientă și repetată a unor operații cu scopul dobândirii unor deprinderi automatizate sau semiautomatizate. Din cele descrise mai sus și din ceea ce cunoaștem, putem ajunge la concluzia că există multe modalități de dinamizare a procesului de învățământ și de înlăturare a impresiei de “prăfuit” a acestuia. În școlile noastre, metodele de predare
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
Legea 544/2001 privind liberul acces la informația de interes public; • Legea 677/2001 privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date; • Legea 682/2001 privind ratificarea Convenției pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981; • Ordinul Avocatului Poporului 52/2002 privind aprobarea cerințelor minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal; • Ordinul Avocatului Poporului 75/2002 privind stabilirea unor măsuri și
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
oricărei alte forme de prelucrare ilegală. Pe lângă asigurarea confidențialității și securității prelucrărilor, legea stabilește condițiile și categoriile de date cu caracter personal care pot fi transferate peste granițele țării. Legea 682/2001 privind ratificarea Convenției pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal Prin această lege, se ratifică Convenția pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, semnată de România la 18 martie 1997. Scopul Convenției este de
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de date cu caracter personal care pot fi transferate peste granițele țării. Legea 682/2001 privind ratificarea Convenției pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal Prin această lege, se ratifică Convenția pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981, semnată de România la 18 martie 1997. Scopul Convenției este de a garanta pe teritoriul fiecărui stat parte, fiecărei persoane fizice, oricare ar fi cetățenia sau reședința sa
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]