1,607 matches
-
opera, și biografia o argumentează cu prisosință. Cât de credibilă și realistă mai este astăzi imaginea femeii propusă de un scriitor care a trăit în penultimul secol al mileniului trecut? Mai precis, un autor-bărbat care se vede astfel într-un „autoportret” mai puțin cunoscut: „Nu aflu unde capul în lume să mi-l pun / Căci n-am avut tăria de-a fi nici rău, nici bun, / Căci n-am avut metalul demonilor în vine, / Nici pacinica răbdare a omului de bine
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a pattern-ului cultural, apelul la doctrina statului „natural”, reproiectat pe un fundal de morală creștină și constituționalism (modelul acceptat de Europa ultimelor două secole), trimiterea la tema sa obsedantă: „ecuațiunea universală” și „echilibrul” - toate sunt elemente constitutive ale unui „autoportret” de gânditor „militant”, schițat într-o frazare ritmată, cu o plastică verbală inconfundabilă. Cred că pagini de felul editorialului reprodus mai sus fac posibilă descoperirea celuilalt Eminescu, altul decât scriitorul supus mistificării, denigrării ori tratamentului „critic” prezidat de țâfna savantă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
investim în el ce nu ne-a cerut și nu-și dorește să investim. Dar când e vorba de scris mai ales, unde materialul iluziei sunt tot cuvintele, cele cu care se rostesc jurăminte, se iau angajamente, se fac declarații, autoportrete frumoase, se scriu autoficțiuni, egografii, confesiuni și altele, distincția este mai greu de făcut, și deziluzia mai frecventă. Altfel spus, de foarte multe ori scrisul este un fel de autoportret foarte flatant, dacă nu o statuie, și ceea ce percepem cu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
care se rostesc jurăminte, se iau angajamente, se fac declarații, autoportrete frumoase, se scriu autoficțiuni, egografii, confesiuni și altele, distincția este mai greu de făcut, și deziluzia mai frecventă. Altfel spus, de foarte multe ori scrisul este un fel de autoportret foarte flatant, dacă nu o statuie, și ceea ce percepem cu simțurile proprii la autorul lui se situează cu totul la antipozi. Și atunci percepem scrisul ca pe un fel de fraudă, nu din vina noastră, care investim, ci a autorului
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Cabinetul de Stampe al Muzeului Național Brukenthal. Reprezentând în mare parte portrete de copii, realizate în 1936 la Balcic, desenele au fost donate muzeului sibian de o elevă a lui Tonitza, Eugenia Iftodi. „Printre ele este expus și un dublu autoportret al maestrului, unul dintre ultimele autoportrete, deoarece după anul 1936 Tonitza s-a îmbolnăvit și nu a mai pictat până la moartea sa, în 1940“, explică Raluca Teodorescu, reprezentantă a muzeului. Eugenia Iftodi a păstrat desenele în colecția sa particulară, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
Brukenthal. Reprezentând în mare parte portrete de copii, realizate în 1936 la Balcic, desenele au fost donate muzeului sibian de o elevă a lui Tonitza, Eugenia Iftodi. „Printre ele este expus și un dublu autoportret al maestrului, unul dintre ultimele autoportrete, deoarece după anul 1936 Tonitza s-a îmbolnăvit și nu a mai pictat până la moartea sa, în 1940“, explică Raluca Teodorescu, reprezentantă a muzeului. Eugenia Iftodi a păstrat desenele în colecția sa particulară, iar spre finalul vieții a decis să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
și culorile și paleta pe care le primise de la Nicolae Tonitza. „Le-a păstrat până spre finalul vieții, când a hotărât să le doneze unor colecții publice. De aceea, desenele acestea au fost necunoscute.“ Între desene se află și un autoportret dublu al lui Tonitza, singurul desen din toate cele 55 care a mai fost prezentat o singură dată în România, în 1986. Expuse temporar La vernisaj, Maria Ordean, directoarea Galeriei de Artă a Muzeului Brukenthal, a spus că la Cabinetul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
amintiri (cu foarte mici excepții), totul este însăilat din munca altora sau, mai rău, din imaginație. Ca să nu vorbesc despre anumite alăturări care m-au scârbit: în volumul Creatorii, domnul Johnson și-l pune alături pe Durer... e vorba despre autoportretul christic, unde autorul... biografiei nu vede altceva decât rezultatul unor strădanii ce țineau probabil de la vârsta de 3 ani, și al unui talent asemănător, posibil, al acestui mare artist, numit Johnson, de care ați auzit cu toții, cu siguranță. Vorbim totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
altceva decât rezultatul unor strădanii ce țineau probabil de la vârsta de 3 ani, și al unui talent asemănător, posibil, al acestui mare artist, numit Johnson, de care ați auzit cu toții, cu siguranță. Vorbim totuși despre unul dintre cele mai cunoscute autoportrete din istoria picturii și sunt convins că domnul Johnson, cu celebrele sale studii de la Oxford, nu știe asta. Spune Mr. Johnson în prefața Creatorilor că prima sa carte a fost acuzată de meschinărie... drept care a considerat de cale să își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
de la un capăt la altul al spectacolului, de la fetița jucăușă și visătoare, la femeia prinsă în mrejele poveștilor de dragoste sau implicată politic. Încântătoare este scena când pictează în pat, folosind o oglindă fixată deasupra sa, pentru a-și face autoportretul. Dansatoarea învârte oglinda cu picioarele, îi dă viață și își ia viață, mișcările îngemănate dintre corp și obiect fiind, de altfel, foarte reușite de-a lungul întregului spectacol. Fac parte din dans și scaunul cu rotile, și patul de spital
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
o filosofie. Pozele surprind mărunțișurile vieții de zi cu zi: o pereche de picioare de damă elegant încălțate în pantofi cu toc, nasuri roz de pisicuțe, un bibelou pierdut prin iarbă, un salt în apă, un soldat, o vitrină, un autoportret realizat de deasupra capului, o bancă, un sărut - orice poate fi subiectul unei lomografii. În 1994, proaspăt înființata Societate Lomografică a realizat în paralel două expoziții de lomografii - una în New York, cu instantanee din viața rusească și una în Moscova
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
și soldățească, ci despre una mângâietoare și provocatoare, în același timpă. Era ciudat. Nu fac altceva decât să pictez ceea ce sunt eu și ceea ce este în capul meu, declarase Frida. Ce-i drept, cu excepția lui Vincent van Gogh (ale cărui autoportrete în avalanșă programatică pot fi zărite la muzeul van Gogh din Amsterdamă, nici un alt pictor nu are atâtea autoportrete obsedante (despre Frida dinafară și cea dinăuntru, ori despre ambele Fride, siameze terifianteă precum Frida Kahlo. Părul ei împletit în cozi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
ceea ce sunt eu și ceea ce este în capul meu, declarase Frida. Ce-i drept, cu excepția lui Vincent van Gogh (ale cărui autoportrete în avalanșă programatică pot fi zărite la muzeul van Gogh din Amsterdamă, nici un alt pictor nu are atâtea autoportrete obsedante (despre Frida dinafară și cea dinăuntru, ori despre ambele Fride, siameze terifianteă precum Frida Kahlo. Părul ei împletit în cozi rar s-a desfăcut și atunci doar ca să puncteze o răscolire, o devastare interioară, o traumă, moartea ei trăită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
ei împletit în cozi rar s-a desfăcut și atunci doar ca să puncteze o răscolire, o devastare interioară, o traumă, moartea ei trăită de zeci și zeci de ori, datorită contextului ei femeiesc de invalidă neputincioasă. Există, de pildă, celebrul autoportret impasibil, cu părul lăsat (din 1947Ă, sau pictura intitulată „Patul zburător“ (despre spitalul Henry Fordă sau pictura numită „Rădăcini“, unde din Frida despletită cresc plante jungloide. În tot cazul, părul și mustața apar halucinant și halucinatoriu în pictura Fridei Kahlo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
În tot cazul, părul și mustața apar halucinant și halucinatoriu în pictura Fridei Kahlo, iar lucrul acesta nu este întâmplător: probabil părul era elementul magic al Fridei, era seva ei de putere. Un alt element magic este maimuța. În multe autoportrete, acest animal este aproape lipit de obrazul Fridei sau în orice caz o secondează în psihicul ei contorsionat. Nu este o maimuță înțeleaptă, dar nu este nici maimuța diavolului, simbolismul ei rămâne încifrat, ca și mustața ierboasă a Fridei. Poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
o cronică de expoziție semnată de Aurel Leon, acesta afirma: Universul creației pictorului ni se dezvăluie ca un jurnal al vacanțelor petrecute În zone montane, pe litoral, În Polonia sau Cehoslovacia. A abordat diferite genuri artistice precum: peisajul, natura statică, autoportretul, portretul. In majoritatea lucrărilor reprezintă peisaje. Acestea sunt structurate tematic Într-o serie de cicluri reprezentând atât monumentele istorice ieșene, cât și cele realizate În timpul călătoriilor efectuate În Polonia la Cracovia, Gdansk și În Cehoslovacia la Praga. Concediile le petrecea
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
organizate plastic, peisajele și naturile statice au forță expresivă, așa cum se remarcă În:Chioșcul din grădină, Strada Speranței, Toamna pe Bistrița, Prisaca, Geanta verde cu bureți, Natură statică cu gutui, Bujori și amarilis, Flori roșii. A realizat puține portrete și autoportrete În tehnica de grafică și ulei. Amintim: Autoportretul din 1970, Autoportret mexican, portretele soției, precum și ale unor personalități ca: T. Arghezi, G. Enescu, C. Porumbescu, C. Brâncuși. Multe din lucrări au fost donate de artist și de soția sa muzeelor
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
expresivă, așa cum se remarcă În:Chioșcul din grădină, Strada Speranței, Toamna pe Bistrița, Prisaca, Geanta verde cu bureți, Natură statică cu gutui, Bujori și amarilis, Flori roșii. A realizat puține portrete și autoportrete În tehnica de grafică și ulei. Amintim: Autoportretul din 1970, Autoportret mexican, portretele soției, precum și ale unor personalități ca: T. Arghezi, G. Enescu, C. Porumbescu, C. Brâncuși. Multe din lucrări au fost donate de artist și de soția sa muzeelor, dar o parte dintre ele se regăsesc și
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
remarcă În:Chioșcul din grădină, Strada Speranței, Toamna pe Bistrița, Prisaca, Geanta verde cu bureți, Natură statică cu gutui, Bujori și amarilis, Flori roșii. A realizat puține portrete și autoportrete În tehnica de grafică și ulei. Amintim: Autoportretul din 1970, Autoportret mexican, portretele soției, precum și ale unor personalități ca: T. Arghezi, G. Enescu, C. Porumbescu, C. Brâncuși. Multe din lucrări au fost donate de artist și de soția sa muzeelor, dar o parte dintre ele se regăsesc și În colecții particulare
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
E. b. sumară; a. de tip tablou; c. doar creionată (sugerată);etc. b. de tip portret. Tipologie a. portretul; c. paralela; b. tabloul; d. antiteza. PORTRETUL - descrierea unui personaj sub aspect fizic sau / și moral; - o variantă a portretului este autoportretul; - cuprinde cât mai multe însușiri, pentru a se crea o imagine clară, completă;de regulă, este surprins într-un anumit moment (alteori, evolutiv). Feluri: 1. a. în versuri; b. în proză; 2. a. fizic; b. moral (psihic, spiritual, sufletesc); c
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
ca un pătrunzător analist al fizionomiilor, reținând pe pânză numai acele trăsături ale chipului uman asupra cărora și- a pus mai pregnant amprenta viața interioară a modelului. În Portretul mamei, Fata pădurarului și Portretul unui bătrâni, în Moș Androne și Autoportret, personajele apar interiorizate, adâncite într-o lume de gânduri care ni se dezvăluie prin dinamica luminii, prin expresiile spiritualizate ale chipurilor. De altfel, Călin Alupi a lăsat în muzee o galerie de portrete de certă valoare: Mihail Sadoveanu, Otilia Cazimir
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
personalități au cunoscut cezurile și rătăcirile unor rupturi pe măsură. În cele din urmă, un Vulcănescu temperamental, al bunei relativități, cu îndoială și măsură, un salahor al proiectelor "orientat spre Nord, singurul punct cardinal fix", cum însuși mărturisea într-un autoportret "serios și neserios"53, un Vulcănescu înainte-mergător, pe care-l auzind uneori spunînd, cu înțelepciune și împăcare de sine, dar pentru îndîrjirea celor care-l urmează: "Dincolo de Dumnezeu, totul e rămas provizoriu în neamul ăsta!". Un filosof care a murit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mulțumit cu anonimatul său", este lovit pe neașteptate de macranthropie, metaforă a "chemării profetice". Mesajul lui Cucoaneș, decriptat cu greu de povestitor, "vox clamantis in deserto" se referă la inutilitatea profețiilor sale. Posibila identificare cu Eliade "într-o încercare de autoportret simbolic (...) ar aproxima alegoric o cotitură interioară, urmare a unei conversiuni mistice sau a unei puternice epifanii în vara anului 1933. În astfel de condiții, eroul s-ar fi retras în el însuși, în munții din suflet, în sinele sau
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vedere, ea arată și spune ceva: pune în lumină. Trimitem la interpretarea acestui poem în cartea noastră Înțelegerea albă. Cinci studii de hermeneutică fenomenologică, Editura Paralela 45, Pitești, 2012, pp. 184-187. 16 Mi-aștept amurgul, în vol. Poemele luminii. 17 Autoportret, în vol. Nebănuitele trepte. 18 Risipei se dedă florarul, ciclul Corăbii cu cenușă; Nu sunt singur, ciclul Vârsta de fier, în vol. Poezii, ed. cit. 19 Facere ce exprimă "năzuința formativă" (nisus formativus) la modul ei stihial (elementarizant), tendința de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și lipsa ostentației, În contrast cu „reședințele” sau palatele bogaților de astăzi. Iar colecția te copleșește prin calitatea pieselor, o istorie În mic a picturii românești, de la maeștrii din secolului al xIx-lea la modernii pe care i-a depistat și Încurajat: Autoportret de Aman, trei Grigorescu (Intrare În pădurea Fontainbleau, Peisaj din Bretagne, Portret de femeie), Andreescu (Iarna la Barbizon), Luchian (Lăutul, Scară cu flori, Tufănele În ulcică), tonitza (Katiușa lipoveanca, Nina În verde), Pallady (Natură statică cu mănușă neagră), Petrașcu (Autoportret
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]