1,708 matches
-
câini mai bărbați), nu procedează de loc rațional, nici pe varianta morală: să negocieze asocierea, să dorească să învețe metodele de a ajunge la astfel de rezultate, să cumpere cai, oi și câini, nici pe varianta rațional-imorală să-i fure avutul. În schimb, cei doi ciobani reacționează pentru stingerea conflictului (care era de fapt o stare de tensiune derivată din reușita celui de-al treilea și nereușita lor), într-un mod care ar stupefia orice etică a modernității, anume: stârpesc termenul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
general, cu educație mai puțină. Cu ocazia inundațiilor noastre „în direct”, persoanele mai subțiri și prin excelență urbane iau notă de la televizor că există semeni cărora l-i se topește casa din chirpici ca nesul în apă. Oameni al căror avut pentru care își riscă viața este format dintr-un porc, patru găini, plus câteva oale și un frigider Fram din prima generație. Oameni care nu fug sau nu au cu ce fugi din calea potopului, deși autoritățile îi avertizează. Oameni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
ajutor. În istoria exilului nostru, chestiunea pachetelor va ocupa un loc important. Un nou mod de viață se născuse pentru unii oameni în lumea, fără clase, a comuniștilor. O răsturnare totală aruncase România în sclavie. Oamenii erau deposedați de tot avutul, nu mai era nici o casă românească care să nu fi fost prădată, nu mai era nici o familie, unde cel puțin un membru să nu fi cunoscut teroarea și nemaipomenita mizerie a închisorilor sovieto-comuniste, nici una unde doliul să nu fi făcut
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
a mai rămas aproape nimeni din clasa intelectuală și conducătoare a țării. Aproape toți membrii ei au pierit în iadul închisorilor comuniștilor-sovietici. Numeroși sînt acei cărora nu li s-a făcut nici grația unui mormînt, fiind aruncați la groapa comună. Avuturile românilor sînt confiscate fără milă, despuierea este totală: pămînturile țăranilor sînt expropriate, locuințele oamenilor sînt naționalizate, prăvăliile negustorilor, atelierele meseriașilor, fabricile industriașilor, totul este confiscat, totul devine proprietatea Statului comunist-sovietic. Pînă și banii din pungile oamenilor sînt furați într-o
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
septembrie 1765, generalul Siscovits a ales localitatea Tohanul Vechi, vecină cu Zărneștiul, pentru a organiza o unitate de grăniceri. A alungat populația românească, din care unii au plecat la Râșnov, alții la Bran sau Zărnești, dar 119 familii, cu tot avutul lor mobil au format o caravană bătrâni, femei, copii și tot ce au reușit să care pe animale sau în căruțe. S-au oprit la câțiva kilometri, la drumul ce lega Brașovul de Bran și se continua peste Carpați, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
sînt pe cale să ți le descriu, dar garantez că vei fi la fel de uimit și de rezultate. BANII CÎȘTIGAȚI DE TINE NU ÎȚI APARȚIN ÎN EXCLUSIVITATE Dacă vei studia viața oamenilor de succes, vei constata că ei și-au împărțit dintotdeauna avutul cu ceilalți. Acești oameni sînt profund recunoscători pentru ceea ce au, dar au și o conștiință limpede a responsabilităților ce le revin. Aș îndrăzni chiar să spun că cei care manevrează banii în mod responsabil sînt și fericiți deopotrivă. Celui care
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
era interzisă administrarea averii personale a copiilor în timpul căsniciei, iar drepturile ei de tutelă asupra copiilor erau și ele mult limitate. Soțului îi revenea dreptul exclusiv de folosire a dotei și la decesul acestuia, zestrea femeii măritate trecea, cu tot avutul rămas moștenire, în posesia rudelor bărbatului și chiar a copiilor. În caz de divorț, soțul nu era obligat, decât după un an, să restituie zestrea femeii, indiferent dacă ea dispunea sau nu de mijloace de trai. De aceea, se impunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
țară”. Femeile, deci, în fața Constituției se mândresc că au fost în principiu chemate la răspunderile obștești, de unde nu trebuia să lipsească, consideră noul pact fundamental de așezare a țării, ca un factor, care ar asigura, dacă ar fi respectat, libertatea, avutul, liniștea individuală și colectivă, fără de care nu poate fi organizare temeinică, căci forța națiunilor, a spus Auguste Comte, constă nu a reprima, dar a convinge și a disciplina libera cugetare a tuturor categoriilor de cetățeni care împreună constituie cetatea nebiruită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de dictatură, nu au numai însemnătatea obișnuită a votului din timpurile normale. La capătul unei perioade în care țara a fost supusă celor mai triste încercări, sunteți chemați să arătați dacă vreți să trăiți liberi, dacă vreți să vă păstrați avutul și dacă doriți să înfăptuiți marile reforme pe care le impune veacul în liniște internă și în pace externă, sau dacă vreți să vă alegeți alt făgaș. Români și Românce, Dragostea voastră pentru libertate, pentru ordine, pentru pace și pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
vorba de adevăratul gând și voință a noastră a locuitorilor din Bogata apoi să fie toți cei 220 capi de familie întrebați dacă voiesc să plece sau nu și nu 2-3 ori 6 care pot fi stăpâni pe voința și avutul lor, dar care nu pot lua hotărâri pentru un sat întreg și nici n-au această putere dată de sat în nici un chip, ori pot fi niște putregaiuri ale satului nostru. Cum că noi stăm aici de mult este și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
demon¬strează „nu numai vitejia, ci și abilitatea «magică»”. Motivul transformării feciorului în cerb mândru este comun colindelor și basmelor. Colinda tip III, 69, Vânători preschimbați în cerbi, conține numeroase indicii inițiatice: „Cel uncheș bătrân/ El că și-o d-avut/ Nouă fiușori./ El nu i-onvățat/ Nice văcărași,/ Făr’ el i-o-nvățat/ Munții la vânat./ Punte și-au d-aflat,/ Urmă de cerb mare./ Atât au urmărit,/ Pân’ s-au rătăcit/ Și s-au neftinat/ Nouă cerbi de munte” (Urisiu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ordonatoare, „salvatoare”. Salvatoare... de la ce?! Dincolo de frazeologia cam prăfuită a ciracilor oportuniști sau bolnavi de putere și resentiment ai Stăpânului, salvarea trebuia acționată mereu contra „bolilor” vechi, burgheze; de fapt, contra „bolilor omului” de veacuri - respectul familiei, al persoanei, al avutului, al credinței, al trecutului. Al „celuilalt” trecut, care trebuia rupt de „noul” trecut descoperit, inventat și impus de noua și de absoluta putere. Da, Ceaușescu, mai ales În ultima sa fază, lunecase aproape decisiv În această Formă de sorginte asiatică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
frontului de la Iași! În seara de 23 august 1944 se difuzează comunicatul privind ieșirea României din războiul contra puterilor aliate. Axa faimoasă plesnise din toate încheieturile și se zvârcolea mergând spre înfrângere! În această situație, nașii încarcă o parte din avutul lor într-o căruță și astfel plecăm, eu și soția, spre refugiul din munții Buzăului. În primele ore ale dimineții de 24 august treceam peste Siret pe podul de la Cozmești, mergem spre Nișcov-Buzău și așteptăm cu îngrijorare desfășurarea evenimentelor. Falnica
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
bine, de rău, aveam asigurat un adăpost în familia numeroasă a socrului meu. Întreaga țară este la cheremul învingătorilor! Cum mă purtasem eu cu ei în timpul războiului și ce purtare aveau ei față de noi!?! Plătim cu vieți omenești și cu avutul întregii țări, de parcă noi am fi stârnit războiul și noi am fi săvârșit toate ororile războiului! Rusia ne urăște și urmărește desființarea noastră ca popor și ca stat! Prin noiembrie 1944 revin pentru câteva zile la Priponești. Atunci mi-a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Se poartă“ dezin hibiția, lejeritatea ofensivă, egalitarismul plebeu. Bărbații trebuie să vorbească birjărește, femeile, băiețește, copiii, golănește. Îmbrăcămintea trebuie să fie vag deșelată, limbajul - deocheat, coafura - rebelă. În plus, orașul s-a umplut de mahalagii bogați, care își savurează, perplecși, avutul. Jeep-ul, care, la obârșie, era o mașină de teren, a ajuns să domine orașul ca un simbol al luxului. Au apărut și niște vehicule insectiforme - nu știu cum le spune -, amestec de motocicletă și tractor, care n au nici un sens pe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
că se așază în Bucovina, ni se dă voie să ieșim din țara împăratului, cu voința și prin știrea cinstitei administrații"101. Ca urmare, cereau permisiunea de a emigra împreună cu toți călugării, cu obiectele prețioase și veșmintele bisericești, împreună cu tot avutul lor mobil, fixând ca dată a emigrării ziua de 10 mai calendar vechi 102. Această opoziție a călugărilor față de măsurile de deposedare a mănăstirilor de bunurile lor și de reducere a numărului de mănăstiri era sprijinită, după cum raporta Administrația Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
chiar denumirea și vameșii nu au făcut cunoscută niciodată respectiva ordonanță poporului și nici chiar în prezent acesta nu știe aproape nimic în această privință, așa încât supușii neștiutori au fost pedepsiți, fără ca legea să fi fost publicată și au pierdut avutul lor. Un exemplu trist în această privință s-a petrecut, înainte de plecarea mea, cu câteva familii numeroase, care se refugiaseră din Moldova în Bucovina noaptea cu animalele lor, cu avutul lor obișnuit, cu intenția de a-și stabili pentru vecie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pedepsiți, fără ca legea să fi fost publicată și au pierdut avutul lor. Un exemplu trist în această privință s-a petrecut, înainte de plecarea mea, cu câteva familii numeroase, care se refugiaseră din Moldova în Bucovina noaptea cu animalele lor, cu avutul lor obișnuit, cu intenția de a-și stabili pentru vecie domiciliul sub dulcea guvernare a Majestății Voastre; câteva zile mai târziu au fost deposedați fără multă vorbă de animalele lor, de către vameșul autorizat în astfel de probleme, devenind victime triste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fratelui ei, unde sunt toți la un loc. Eu țin foarte mult la ea și la soțul ei, că am luat parte la toată suferința, dar cel mai frumos lucru, mi se pare, că respectă cu sfințenie dragostea lor și avutul ce le-au lăsat părinții, că alții vindeau tot, se duceau și se plimbau, dar la ei proprietatea e lucru sfânt. Le-am zis odată, dar nu- mi mai permit să repet, ei muncesc ca robii să întrețină tot așa cum
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
părinții. Cu marele lor avut, eu nu i-am pomenit bând sau fumând, decât muncind și studiind. Acum cine mai muncește așa? Își iau lumea în cap și pleacă! Ori această familie lasă cred Bisericii sau știu eu cui, tot avutul, toată munca cu adevărat cinstită. A fost o familie deosebită, o dragoste și un respect față de toată familia, dar cu durere și respect repet, înaintașii au murit în mari dureri. Marcela și George, soțul ei, s-au ocupat de toate
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
celor neputincioși. Situație care îmi reamintesc niște versui scrise de Alexandu Vlahuță pe la 1881, intitulate: Cârmacii Vai, nenorocită țară, rele zile-ai mai ajuns! A lor ghiare-nfipte-n pieptu-ți fără milă l-au străpuns Și-n bucăți împart, infamii carnea ta, avutul tău! Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău, Ăști nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi, Țin a tale zile-n mână, ș-a ta cinste sub călcâi, Și călări pe tine, țară, se cred
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
li s-au făcut oferte ademenitoare de a se alătura uneia sau altei puteri; ce au Însemnat propunerile sau impunerile la asociere nu e greu de Înțeles privind consecințele oblăduirii imperiilor turc, slav sau habsburgic. A urmat spolierea nemiloasă a avutului țării, apăsarea națională, sărăcia și tributul de sânge care au stânjenit multă vreme progresul și au tulburat chiar potențialul biologic. În scurtele perioade de libertate climatul local se revigora și țara distrusă se reclădea diminuând sau Înlăturând decalajul față de alte
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
țărănimii și intelectualității progresiste. Țara se rostea pentru sine și împotriva oligarhiei marilor proprietari, a trustmanilor și a cavalerilor de industrie, protejați de cercurile palatului.“ (Viața românească, decembrie 1972) „Am moștenit o țară frumoasă și bogată Și-i vom spori avutul și faima-i vom spori Prin faptă vitejească, prin muncă încordată, Cu-avântul ce Partidul în suflet ni-l sădi.“ („Am moștenit o țară“, Luceafărul, 13 august 1977) „Zilele când marele forum al Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român își
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
26 ianuarie 1984) „Dacă aș fi întrebat care sunt însemnele distinctive ale personalității tovarășei Elena Ceaușescu, n-aș ezita nici o clipă să afirm că ele se exprimă în devotamentul nemărginit pentru patrie și pentru socialism și în neclintita convingere că avutul țării se întemeiază pe intensificarea și extinderea gândirii științifice, a culturii și a muncii în acte care au un maximum de finalitate practică, oferind facultăților superioare întrebuințarea cea mai productivă și bucuria cea mai deplină.“ (Buchet de purpură și soare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
bătrâneștile cerdace? Nu-ți tresare oare-n sânge, cu acorduri lungi și vii, coarda dorului ce plânge sub arcuș de pribegii? Ai lăsat țara desculță, înglodată-n umilință, cu pestelcă sărăcuță și c-o singură catrință, o găsești împodobită cu avuturi și odoare ca-ntr o neînchipuită, mândră zi de sărbătoare.“ („Chemare“, Glasul Patriei, 10 decembrie 1957) PETRESCU Gh., prof. dr. „UN MOMENT de largă referință în întregul proces al dezvoltării economice și sociale a țării îl reprezintă Congresul al IX
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]