4,354 matches
-
găsi izvorul / celei mai pure / creații ... ” Multă sensibilitate și candoare regăsim în poemele becartiene și, dincolo de tonul nostalgic, o undă ușoară de speranță care dă culoare și spirit, atât creatoarei, cât și beneficiarilor acestor avuții sufletești. Dar și un „abis bântuit ... de-ntunecate căutări ... ” și „cântecul nedeslușit /al pustiului ... Tâlcul, înțelesul pe care-l oferă autoarea unor probleme fundamentale care frământă omul, este de sorginte filosofică și vizează aspecte esențiale ale existenței: nașterea, viața, moartea, iubirea, gândirea, acțiunea, spiritualitatea. Poetul este
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
Acasă > Impact > Scrieri > MINTEA UMANĂ Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 1345 din 06 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului În subteranele minții umane bântuie umbre ... strigoii unor traume sau întâmplări generatoare de suferințe fizice sau psihice. Mintea ... un labirint nesfârșit, întortocheat, plin de capcane și entități nevăzute. Uneori e ca o mlaștină cu nisipuri mișcătoare unde poți fi înghițit fără milă. Nimic nu poate
MINTEA UMANĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365306_a_366635]
-
ninge griji, sădește flori, Mă-ncearcă viața cu de toate, Și zi de zi, și-n sărbători... Îmi plânge viața la ureche, Și-m râde-n suflet uneori... Mă-ncearcă viața cu de toate, În inimă-mi strânge comori. Mă bântuie cu amintiri, Îmi face dulci promisiuni, Se joacă viața cu-al meu suflet, Făcând să creadă în minuni. Și ceas de ceas încerc eu viața, Și- o rog adesea să mai stea, Iar ea mă-ncearcă cu de toate, Îmi
MĂ-NCEARCĂ VIAȚA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365324_a_366653]
-
Articolele Autorului Nu mi-am făcut acum un plan de viață Și am rămas dator cumva iar sorții. Sau că norocu-mi joacă doar în față Și ce să fac să-ntârzii ora morții. Eu sunt îngândurat cumva spre seară Mă bântuie-ndoieli de neputință. Cât să suport durerea să mă doară? Căci sunt și eu acum doar o ființă. Cuvintele nespuse mă îndeamnă Să-ți spun povești cu zmei și cosânzene. Iar sub aripa-ți caldă iau doar seamă Că n-
PLAN PENTRU VIAȚĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365331_a_366660]
-
încă o zi, încă una și încă.... până când i s-a părut că așteaptă de o veșnicie. A hotărât să-i dea de înțeles că nu așteapta decât un simplu gest dacă nu măcar un cuvânt; că altfel o va bântui toată viața... ca o fantomă. I-a trimis alt plic. De această dată cu o hârtie de cinci lei. : „ Cumpără și tu un plic și un timbru. Poți face ce vrei cu ele. De restul îți poți cumpăra bomboane! Și-
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
DESPRE FRATELE CARE S-A UMPLUT DE LEPRĂ DIN PRICINA CĂ A VRUT SĂ CURVEASCĂ Avva Polihronie iarăși ne povestea zicând: în chinovia Pentucla era un frate care se îngrijea foarte mult de mântuirea sulfetului sau și era ascet. Era însă bântuit de patimile curviei și nemaiputând suferi chinul din mănăstire și s-a dus la Ierihon ca sa-si potolească pofta. Dar cum a intrat în casa de desfrâu s-a umplut tot de lepră. Vazandu-se deci pe șine plin de
LIVADA DUHOVNICEASCA (5) de ION UNTARU în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365015_a_366344]
-
Toate Articolele Autorului Nisipul din clepsidră Emilian Oniciuc- 14.08.2016 Timpul leneș se întoarnă În clepsidra de cristal... Nu ne anunță printr-o goarnă Când zdrobiți vom fii de mal... Avem rugăciuni albastre, Și duminici efemere, În chiliile sihastre, Bântuite de himere...! Ne lăsăm purtați de valuri... Ce ne-alintă în furtună Înspumați de arginți și lauri N-auzim goarna, de sună... În nisip se duce totul, În nisipul din clepsidră... Emilian Oniciuc- 14.08.2016 Referință Bibliografică: Nisipul din
NISIPUL DIN CLEPSIDRĂ de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365197_a_366526]
-
copilului „în lumea devenită o jucărie stricată”. Versurile cuprind fantazări aproape moralizatoare și mistere elucidate cu o maturitate poetică percutantă pentru vârsta autoarei. Percepute cu o comprehensiune precoce, tainele omenirii îi sunt iluminate „de felinarele din semnele mirării”. Când o bântuie gustul deznădejdii, Ana Maria „caută rugăciuni pentru aduceri ... Citește mai mult După „Grădina mea”, 2009 (debutul poetic), Ana Maria Gîbu și-a sporit zestrea literară cu volumele de poezie „Cafea cu zâmbet de rebelă”, 2011 și „Regala”, 2012, poeme siameze
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
copilului „în lumea devenită o jucărie stricată”. Versurile cuprind fantazări aproape moralizatoare și mistere elucidate cu o maturitate poetică percutantă pentru vârsta autoarei. Percepute cu o comprehensiune precoce, tainele omenirii îi sunt iluminate „de felinarele din semnele mirării”. Când o bântuie gustul deznădejdii, Ana Maria „caută rugăciuni pentru aduceri ... XXI. NOUL COD DIN DOUĂ CUVINTE, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 830 din 09 aprilie 2013. noul cod din două cuvinte hărțile ascunse sub insule otrăvite miroseau a vechi
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
umeri, Aș izbuti dincolo de lumina cerului. Nu mă ascund că sunt copil! Ci mă ascund c-am devenit mare. Cred într-un tremur de sunete fără cuvinte Sunet ce nu se-ndură să mă lase Mă suflecă Mă critică Mă bântuie Mă dezleagă Mă hrănește Și e acolo tot timpul *Și mare îmi fu mirarea, să citesc în ochii mării, că-i tristă și singură. Mi-ar fi teamă de-aș fi om. *Înlocuiește-mă mireasmă a zorilor. Înlocuiește-mă...și
COPII NEDORMIŢI (POEME/NOTE) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364875_a_366204]
-
acoperă infernul? Dante doarme pe un catafalc de nisip... Deasupra, moartea scrijelește piatra, topește timpul prin țurțuri, cu aripile căzute pe cruci și statui.. Șuieră prin aer nevrozele nopții, se sting lumânările-n uitare. Resemnarea așează tăceri pe inimă; mă bântuie cântecul deșertăciunii, o nouă zi de singurătate se naște în gol, pe marginea anotimpului, se-aude cum respiră în risipa clipelor, lipsită de culcușul moale unde voi topi întunericul, peste veacuri... Referință Bibliografică: Descântec de plumb / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe
DESCÂNTEC DE PLUMB de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366326_a_367655]
-
se temea din cauza turbulențelor din aer, deoarece a trebuit să străbată cerul și pe senin, dar și în zile tulburi. A instruit mulți colegi mai tineri, știa cât de important este pentru ei să scape de temerile ce poate îi bântuiau, să le insufle curajul și să le împărtășească pasiunea ce i se citea în priviri. Le vorbea cu răbdare și pasiune despre elicoptere, favoritele sale, despre cer, zbor, aerodrom, aterizare sau decolare. Curiozitatea unora îi răscoleau amintirile sale de la aceeași
AVIATORUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366331_a_367660]
-
se risipește, iar firul șanselor dezleagă nodurile ce nu te lăsau să înaintezi. Speranțele îți sunt ancorate spre orizonturi înalte, iar degetele infinitului deschid larg poarta succesului pentru tine, bineînțeles dacă ai stăruit pe cărarea lui. Umbrele dorului ce te bântuiau ca nălucile sunt acum risipite, iar pânza vieții tale capătă culori feerice. Trupul ți se încarcă de-o energie fără margini, pentru că te simți ocrotit și protejat de întâlnirea persoanelor potrivite, care ți-au întretăiat calea. Îi numești oameni înger
ÎNTÂLNIRILE DESTINULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366332_a_367661]
-
de fiecare dată când este atribuit, pentru bunul motiv că el a lăsat doar cinci domenii care să fie premiate: medicină, chimie, fizică, literatură și pace. De altfel, economia nu este nici știință - a se vedea crizele financiare care, periodic, bântuie lumea - și nici artă (literatură). Arareori se întâlnesc economiști bogați și vrăjitoare bogate ca urmare a practicării cinstite a "meseriei" lor, de obicei înșelătoria și furtul sunt mijloacele lor de îmbogățire. 50. Calea cea mai sigură pentru a ajunge la
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
la taclale, chiar și în biserică după slujbă, Mărian Frântu îndemna lumea să nu se înscrie în colectiv, să aibă curaj și să înfrunte comisia de colectivi- zare condusă de unul de la raion - Udeci, omul partidului, căruia lumea, văzându-l bântuind zi și noapte prin sat, îi striga de departe: - Huo de-ciii! Paradoxal, într-o vreme în care alți oa- meni erau anchetați - se-nțelege, în urma unor turnă¬torii ordinare -, că au ascultat „Europa Liberă” sau „Vocea Americii”, că au înjurat
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
public mai jos un articol al d-lui Cornel Galben , referitor la cartea mea "Strajă cuvintelor" , căruia îi adresez mulțumiri pentru acest gest. . Barcagiul iubirii „Rostogol, / tot rostogol, / vieții /dăm mereu obol“, pare a fi deviza lui Leonid Iacob, poetul bântuit de furtuni și obligat, „Azi, ca și ieri“ să facă slalom printre „porțile-capcană /întinse de nu știm cine și de ce“. Trăitor lâng-o margine de lume, nu departe de albia Trotușului și de Palatul Ghica, singurele repere mai acătării ale orașului
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
asta! Dar de aceea cred că în poezie nu poate fi redată doar o lume ideală, împăcată și unită. Lumea poeziei este nemărginită, atât în conflicte, durere și mizerie, cât și în înțelegere, compasiune și fericire. Și aceste sentimente îl bântuie atât pe poet cât și pe cititor. Eternitatea și Moartea, reprezintă pentru mine, cei mai buni sfătuitori. O poezie în care magia instantaneului este șlefuită prea tare, nu mai este poezie! Emilia ȚUȚUIANU: Într-un articol intitulat Omul, mașina și
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
public mai jos un articol al d-lui Cornel Galben, referitor la cartea mea "Strajă cuvintelor", căruia îi adresez mulțumiri pentru acest gest. Barcagiul iubirii „Rostogol, / tot rostogol, / vieții /dăm mereu obol“, pare a fi deviza lui Leonid Iacob, poetul bântuit de furtuni și obligat, „Azi, ca și ieri“ să facă slalom printre „porțile-capcană /întinse de nu știm cine și de ce“. Trăitor lâng-o margine de lume, nu departe de albia Trotușului și de Palatul Ghica, singurele repere mai acătării ale orașului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
public mai jos un articol al d-lui Cornel Galben, referitor la cartea mea "Strajă cuvintelor", căruia îi adresez mulțumiri pentru acest gest.Barcagiul iubirii„Rostogol, / tot rostogol, / vieții /dăm mereu obol“, pare a fi deviza lui Leonid Iacob, poetul bântuit de furtuni și obligat, „Azi, ca și ieri“ să facă slalom printre „porțile-capcană /întinse de nu știm cine și de ce“.Trăitor lâng-o margine de lume, nu departe de albia Trotușului și de Palatul Ghica, singurele repere mai acătării ale orașului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
reci adastăîn nemurirea lor.Le-am împărțit odatăîn seri de mai frumoase... XXXI. NOAPTE GREA, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1146 din 19 februarie 2014. noapte grea Frâng între degete azima dospită-n covata uitată a sufletului greu bântuit de furtuni și, de pe fruntea sfârtecată a nopților și viselor mele, smulg doruri lascive, nimfele grele ale pierzării ca să le-arunc în hăul umplut de ochii nebuni. Jivine ciudate, năluce pestrițe se-aruncă-nspre mine hulpav și viclean, monahii odăii, cu coate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
arunc în hăul umplut de ochii nebuni. Jivine ciudate, năluce pestrițe se-aruncă-nspre mine hulpav și viclean, monahii odăii, cu coate tocite, citesc iar din pravile runele ronde, ... Citește mai mult noapte greaFrâng între degeteazima dospită-n covata uitatăa sufletului greu bântuit de furtuniși,de pe fruntea sfârtecată a nopțilorși viselor mele,smulg doruri lascive,nimfele grele ale pierzăriica să le-arunc în hăul umplutde ochii nebuni.Jivine ciudate,năluce pestrițese-aruncă-nspre mine hulpav și viclean,monahii odăii, cu coate tocite,citesc iar din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
monahii odăii, cu coate tocite,citesc iar din pravilerunele ronde,... XXXII. IARNĂ ATIPICĂ, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1139 din 12 februarie 2014. Iarnă atipică Peste zidurile îniernate ale orașului stă ghemuit întunericul, iar fruntea sfârtecată a cerului bântuie-n nori de cenușă. Ninge fără noimă peste catapetesmele lumii, iar copacii gem bolnav printre umbre în timp ce vântul hohotind năvălește cu hoardele sale albite de ură. Trec zgribulite ciori printre popoare de cristale-nghețate și-n orgia bolnavă plopii fac
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
în plus. Dar defăimătoare și obținută pe căi prea puțin ortodoxe, tocmai pentru a demola personalități, convingeri și atitudini, a demantela principii și acțiuni care nu convin, din cine știe ce interese. Sau, pur șli simplu, din moftul unui orgoliu nemăsurat, care bântuie aproape prin fiecare. Din limbajul coroziv al publicisticii postdecembriste, nu lipsesc nici noțiunile preluate din lexicul strategiei și tehnicii militare, începând cu armele preistoriei omenirii „țepi,țeapă”(preluate ca „amenințări” de emuli târzii ai artei manipulării!), continuând cu „cârligele” atât
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
lexic, fizic, natural sau artificial, fiecărei secvențe a trăirii existențial-materiale sau spiritual-emoționale și creative, deopotrivă. Din nefericire, omul ca entitate naturală vremelnică, dar cu pretenții transcedentale, nu operează întotdeauna conștient cu cuvântul, oral sau scris. Până și aici, lehamitea îl bântuie, sila îl covârșește și-i dictează (se putea, altfel!?) instrumentarea perplexă a limbajului folosit. Cu înțelesuri de foarte multe ori ambigue, multe din ele, evident, de prisos. Din subconștientul minții, încețoșat de aburul dens al lenei și inapetenței cognitive - parcă
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
totul baltă și i-a condus la o prietenă de-a ei, propietara unei case nelocuită în care, de curând, îi murise mama. * Încântarea de peste zi, când și-au aranjat lucrurile în casa mobilată, a devenit noaptea coșmar. Casa este bântuită. Lemnul învechit al mobilei, obișnuit cu singurătatea de până atunci, pare să se tânguie. Deasupra lor, în pod, totul sună a vraiște intermitentă. Starea de neliniște a sufletului bătrânei a lăsat urme, vizibile a doua zi, pe fețele lor. Încercarea
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]