1,886 matches
-
bune... E false... Octav: Ia uite! Atunci cu ce vă pot ajuta eu? Toate: Oooo!, om viu, om viu... cu ce te lasă inima ta... vie... Octav: Păi văd că haine aveți... voi nu mîncați... nu beți... Toate: Oooo...! F1: Bîrfe...! Bîrfe, om viu... Cearceafurile astea numai a mantie de fantomă nu mai arată... Putrede, om viu, putrede... Octav: Poate vreți niște blugi... Toate: Daaaa! Om viu, că vine iarna și nu mai putem lucra noaptea... (două dintre "fantome" trec spre
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
E false... Octav: Ia uite! Atunci cu ce vă pot ajuta eu? Toate: Oooo!, om viu, om viu... cu ce te lasă inima ta... vie... Octav: Păi văd că haine aveți... voi nu mîncați... nu beți... Toate: Oooo...! F1: Bîrfe...! Bîrfe, om viu... Cearceafurile astea numai a mantie de fantomă nu mai arată... Putrede, om viu, putrede... Octav: Poate vreți niște blugi... Toate: Daaaa! Om viu, că vine iarna și nu mai putem lucra noaptea... (două dintre "fantome" trec spre laturile
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se mai poate!", pentru că știu de ce de frică și lașitate. Dar te-ntreb de ce nu zici nimic împotriva a ceea ce se-ntîmplă azi! Gh. P. doi: Cum nu zic?! Ba zic mereu! Cum nu zic?! Gh. P. unu: Lasă chestia cu bîrfa zilnică de la coada la farmacie, sau înjurăturile cînd îți aduce poștașul pensia...; că de zis, așa, ziceam și înainte, și înjuram, și făceam bancuri, și la cozi, și la serviciu, și-acasă... Nu, mie să-mi spui ce faci acum
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
acțiune întreprinsă este un cartonaș de 3 × 5 irosit. +++ Gândiți-vă la frustrarea lui Mike când, în doar o oră, a văzut că angajații nu se oferă să ajute clienții să își ducă cumpărăturile la mașină, a observat o mică bârfă între colegi, deși aceștia trebuiausă fie atenți la un client și pe un alt angajat care nu a reușit să spună sloganul cel mai important al companiei: „Dorim să vă întoarceți la noi”. Toate acestea au fost notate pe un
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
asistăm la comoda furtună într-un pahar cu apă, la farandola spumoasă, elegantă, la cadrilul înțepat și cu fasoane, ci urmărim o cumplită întâmplare din mahala, unde oamenii se zbat în măruntaiele politicii, în fustele și în furourile clevetirilor și bârfelor de gang, în noroiul și în maldărul de resturi de ziare aruncate în scenă ziare care seamănă unul cu altul până la exasperare. Totul devine în această lume de margine, cu pretenții de "onorabilitate", cu lustru de centiron și mundir cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
forța de agregare a clientelismului. În România, spune H.-R. P., teoriile noi stârnesc antipatii pe viață, în timp ce, sub raport uman, profesionalismul sucombă în bolgia asfixiantă a pizmei. Onestitatea și adevărul sunt sufocate de dejecțiile defetismului, nepăsării (acedia) și ale bârfei. Reputații indeniabile se surpă sub lucrarea feluritelor conclave care fac jocurile în funcție de comenzi, fie prin omisiune tacită, fie prin negație fățișă, astfel că mersul ideilor, atunci când nu mor în fașă, repauzează într-un cimitir al "ideilor avortate". Din motive lesne
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
tu ai jucat și la Bacău... Da, desigur, e orașul meu natal. Aha! L-ai prins în teatru pe Carol Isac? (cunoscutul secretar literar al instituției). Da! Și v-ați înțeles bine? Da, e un om cumsecade... Aha! De-aici bîrfele despre Carol și Lupeasca!... Întîmplări cu un celebru personaj: Nuni Anestin Deceniul opt. L-am cunoscut pe Nuni Anestin, destul de bine. Încă din Institut. Era un actor bun și un caricaturist de excepție. Ne întîlneam des și prin cîrciumi. Avea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Vali Seciu, Ion Lucian, Petru Vutcărău, Adriana Trandafir...). Tot în memoriile acestea mai încap: decalogul secretarului literar ("să nu se împrietenească prea tare cu nici un actor...", "să uite ce e rău, repede", "să nu se amestece în măruntele și interminabilele bîrfe teatrale" etc.), un studiu amplu cu efect multidisciplinar asupra unei lucrări dramatice care, pesemne, a pasionat-o pe autoare (Occisio Gregorii in Moldavia Vodae), un echilibrat comentariu al jurnalului lui Mircea Zaciu accentul punîndu-se, firește, pe episoadele teatrale, portretele colegilor
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
un băiat, fata își spune în mintea ei: „Vai de mine, a început să se excite!“ De aici rezultă că băiatului îi face plăcere să excite o fată, iar ea suportă cu greu acest tratament. Așa se face că, printre bârfele despre o anumită persoană, se poate auzi: „Se excită cam greu...“ Eu cred că acest lucru se întâmplă pentru că excitația fizică nu este precedată de o excitație corespunzătoare de natură psihică. Excitația e altceva decât plăcerea Excitația sexuală este o
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mult și nu primește în schimb suficient de mult. Cum e văzut „armăsarul“ Un băiat poate avea performanțe incontestabile la pat, ge nerând totuși două tipuri de interpretări: e bun sau e obsedat sexual. Eu însumi am auzit odată o bârfă prin spitalul în care lucram: o asistentă medicală îi spunea unei colege că soțul ei este obsedat sexual, vrea prea mult sex și are atâta imaginație, încât a extenuat-o. La câteva zile după aceea am auzit o altă bârfă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
bârfă prin spitalul în care lucram: o asistentă medicală îi spunea unei colege că soțul ei este obsedat sexual, vrea prea mult sex și are atâta imaginație, încât a extenuat-o. La câteva zile după aceea am auzit o altă bârfă emisă de o altă colegă, despre soțul aceleiași doamne, care - spunea bârfa - ar fi foarte bun la pat. Și era vorba de unul și același bărbat... Unii consideră că, pentru a fi bun la pat, contează în primul rând să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
colege că soțul ei este obsedat sexual, vrea prea mult sex și are atâta imaginație, încât a extenuat-o. La câteva zile după aceea am auzit o altă bârfă emisă de o altă colegă, despre soțul aceleiași doamne, care - spunea bârfa - ar fi foarte bun la pat. Și era vorba de unul și același bărbat... Unii consideră că, pentru a fi bun la pat, contează în primul rând să arăți feroce. Dar există oameni care sunt feroce abia când sunt descoperiți
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
despre lesbiene. Pe insula Lesbos Cum majoritatea denumirilor ciudate își au originea în Antichitate, și lesbienele trebuiau să aibă un corespondent în vremurile acelea. Sapho era o poetă care trăia pe insula Lesbos. Pentru că atât poeziile poetei Sapho, cât și bârfele despre ea vorbesc despre relația erotică dintre femei, această practică a fost denumită lesbianism sau safism. Freud și dis ci polii săi credeau că o fată are toate șansele de a ajunge lesbiană dacă nu va reuși să se identifice
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
pe cineva, nu va ascunde nimic din ceea ce știe. Această misiune vine să confirme prestigiul de care se bucură atât printre enoriași, cât și în viziunea puterii. Onoarea este un lucru greu de menținut într-o societate „întemeiată pe rumoare, bârfă, intrigă și schim bul de daruri“ și ea trebuie administrată cu mari precauții. Ca și ceilalți membrii ai comunității și preotul trebuie să lupte pentru câștigarea și menținerea onoarei. Preoteasa are nevoie de aceeași bună prețuire și repu tație. Virtutea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
daruri“ și ea trebuie administrată cu mari precauții. Ca și ceilalți membrii ai comunității și preotul trebuie să lupte pentru câștigarea și menținerea onoarei. Preoteasa are nevoie de aceeași bună prețuire și repu tație. Virtutea ei constituie aproape întotdeauna ținta bârfe lordin parohie. Alături de soț, preoteasa joacă un rol im portant, iar conduita sa este mai expusă și mai suprave ghea tă decât a celorlalte femei din comunitate. Câteva zvonuri, lansate pe uliță despre caracterul ei, sunt suficiente pentru a distruge
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
inima (este vorba de preotul Pashalie) a ne fi preot și ne făgăduim înaintea lui Dumnezeu și a Prea Sfinții Sale că-l vom avea tot într-aceiași evlavie ca și mai nainte“. Dar atunci când aceste zvonuri numai sunt simple bârfe rău voitoare, ci fapte notorii, întreaga comunitate se aliază îm potriva unui asemenea comportament. Fie nu-l susține pe preot în demersul său de a-și relua slujba, fie pune la cale înlăturarea și pedepsirea lui. Deși popa Nica este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
transformând dezavantajele în avantaje. Construcția masculină despre femeie înglobează o serie de elemente negative. Din lectura documentelor vremii se des prinde o imagine sterotip: femeia este proastă, limbută, slabă și păcătoasă. Astfel, femeia merită bătută, căci ea este mai aproape de bârfă și clevetire decât bărbatul, și asta din cauza naturii ei, adică „iute dă fire din dihonie fămăiască“, ea răspândește zvonuri și bârfe „după bănuiala și răutatea firii fămeiască“ sau din „proastă firea fămeiască“. Totodată, primește deseori următoarele calificative „muerea rea, limbută
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o imagine sterotip: femeia este proastă, limbută, slabă și păcătoasă. Astfel, femeia merită bătută, căci ea este mai aproape de bârfă și clevetire decât bărbatul, și asta din cauza naturii ei, adică „iute dă fire din dihonie fămăiască“, ea răspândește zvonuri și bârfe „după bănuiala și răutatea firii fămeiască“ sau din „proastă firea fămeiască“. Totodată, primește deseori următoarele calificative „muerea rea, limbută și gâlcevitoare, spornică la vorbe fără de rușinare“. Și pentru că este mai înclinată spre păcat decât bărbatul, ea trebuie supravegheată și pedepsită
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
confuziei în rândul martorilor. Un proces se învârte în jurul valorilor morale ale unei comunități, asupra a „ceea ce este permis“ și a „ceea ce nu este permis“. Alte petiții pun în lumină conflictele colective izbucnite în parohie din cauza neînțelegerilordintre membrii aceleiași comunități. Bârfa și zvonul purtate prin sat sau mahala îi pot nemulțumi pe unii. Înjurăturile și calomniile devin subiect pentru o jalbă. Suspiciunile se concretizează uneori în rumoare, apoi în păruială în uliță și chiar în bătăi în toată regula. Problemele economice
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dreptății îi împinge pe acești actori să facă apel la justiție. Astfel, un fapt cotidian care ar fi murit cu trecerea vremii capătă importanță odată cu transformarea lui într-un litigiu. Vorbele spuse la mânie, bătăile din uliță, înju răturile și bârfele numai pot fi trecute sub tăcere, căci cartea de blestem amenință cu excomunicarea pe cel care nu vrea să mărturisească, să povestească. Devenit eveniment, conflic tul se mută în instanță și reaprinde din nou comunitatea. Certurile dintre soți, violul sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se teamă de ce va veni după moarte. Acest tip de document constrângător surprinde modul de funcționare al unei societăți. Prin cartea de blestem, sătenii și mahalagiii sunt obligați să spună ceea ce au văzut, ceea ce au auzit, ceea ce au aflat din bârfa cotidiană, cu alte cuvinte, ea îi invită pe enoriași să se supravegheze, să intervină, să denunțe. Dar nu întotdeauna o carte de blestem duce la finalizarea faptelor și la aflarea adevărului, uneori ea nu este decât un început pentru alte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
implicat în dispută. Chiar în cărțile de blestem, mitropolitul cere detalii asupra zvonurilor care circulă pe seama jeluitorilor. Mărturia indirectă prezintă mai multe nuanțe și se plasează între două extreme: cunoașterea indirectă a subiectului aflat în dispută și simpla preluare a bârfei din uliță, din „auzirea oamenilor“, cum spune un oarecare. Unii subiecți nu cunosc faptele, n-au fost implicați și uneori nu cunosc nici măcar persoanele aflate în litigiu. Odată la un pahar, într-o cârciumă au auzit discutându-se aprins despre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un comesean în peregrinările lui prin lumea musulmană și, dacă se mai povestește cum acela și-a schimbat religia, informația rămâne întipărită în minte fără prea mari eforturi; ea va fi transmisă mai departe cu prima ocazie ca o simplă bârfă cotidiană. Costan din bărbierul din mahalaua Sfântul Nicolae nu o cunoaște pe Stanca din mahalaua Stelei și nici nu știe ce conflict are aceasta cu soțul ei, dar atunci când a aflat că se culeg mărturii împotriva acestuia din urmă vine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Cuplurile tinere sunt obligate să migreze din casă în casă și din ma ha la în mahala, pe la prieteni, pe la cunoscuți, pe la rude. Aceștia devin buni cunoscători ai mo du lui de viață al tinerei familii, expusă privirilor, observației, criticii, bârfei. Gaura cheii, fereastra, curtea, gardurile sunt alte locuri de supraveghere folosi te. Pereții sunt subțiri, iar țipetele sau numai simpla ridicare a tonului pot răzbate „dincolo“, acolo unde pri viri și urechi curioase așteaptă cu nerăbdare să prin dă din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
apartenenței la o comunitate care să recunoască calitatea de membru. Mărturia feminină La originea ma jo ri tă ții zvonurilor care se nasc într-o mahala sau într-un sat se află mai totdeauna femeile. Spațiul public le aparține, iar bârfa din mijlocul uliței le ocupă probabil o mare parte din timp. Cum migrează mai puțin decât bărbații în căutarea unui loc de muncă, femeile așteaptă, supraveghează și comentează. Viața cotidiană implică o multitudine de „alianțe, conflicte, lupte simbolice și reale
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]