2,631 matches
-
ideii că lupul este rodul sfintei și supremei puteri a naturii, care a format și a diversificat de-a lungul vremii tot ce a apărut ca ființă pe pământ. Toate speciile de animale sălbatice apărute Într-un anumit biotop, sub bagheta magică a naturii, au evoluat și s-au transformat fenotipic și nu numai, față de starea și Înfățișarea inițială. Desigur că schimbarea fenotipică a mamiferelor s-a realizat Într-un timp ce Însumează milioane de ani, printre care și cea privitoare
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
tot mai evidente la noii produși, legate de caracterul și conformația exterioară a acestora. Sub aspectul evoluției și istoriei de formare, trebuie să spunem astăzi că, câinele-lup a părăsit de multă vreme neamul străbunilor săi lupi, după ce a intrat sub „bagheta” oierilor și păstorilor de vite, pe care i-a deservit dintotdeauna cu credință, ca un prieten adevărat, Începând cu epoca de piatră până În zilele noastre, mulțumindu-se cu resturile de mâncare și cu firimiturile de pâine pe care le primeau
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
primăvară”. Primăvara e cu soare în priviri, cu flori în păr, cu pieptul plin de flori cu părul negru ca și pământul, liniștită și fericită. Ea, zână a naturii cu suflet cald și plin de vise, împarte numai fericire. Cu bagheta ei fermecată atinge pământul reavăn mustind de apă, și ghioceii, copiii primăverii, își scot căpușoarele albe spre soare și mulțumesc ocrotitorilor lor. Soarele se fâstâcește în fața acestor copilași firavi și pentru că nu știe ce să facă, le trimite-n dar
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
expresivitate aparte care onorează deopotrivă atât pe gravor, cât și pe cel ce a gândit proiectul. Impresionează în mod deosebit capul dirijorului, cu figură puternic marcată de ani si bărbia sprijinită în mâna stângă, de pe avers, precum și mâinile cu baghetă dirijorala, care ies din ramul de laur și care domină întreg reversul. PERSONALITĂȚI DIN DOMENIUL ȘTIINȚELOR AGRICOLE ION IONESCU DE LA BRAD În lucrarea monografica din anul 2002, dedicată învățământului superior agronomic ieșean, profesorul universitar consultant Constantin Vasilica, unul dintre autorii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Flesch în “Arta violinei” volumul I, pag.35-38, indică caracterele distinctive ale modurilor de apucare a arcușului. Modul de apucare franco-belgian “O ușoară rotație spre înăuntru (pronație) a antebrațului din articulația cotului de circa 25 grade - degetul arătător apasă pe baghetă lateral, la capătul de sus al falangei mijlocii care prin aceasta este împinsă mai departe cu o porțiune considerabilă spațiul intermediar între degetul arătător și cel mijlociu - degetul mare stă față în față cu degetul mijlociu, degetul mic se ridică
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
departe cu o porțiune considerabilă spațiul intermediar între degetul arătător și cel mijlociu - degetul mare stă față în față cu degetul mijlociu, degetul mic se ridică în timpul cântatului la vârful arcușului, pentru ca să nu slăbească apăsarea degetului arătător, arcușul tare întins, baghetă ținută înclinat.” Modul de apucare rusesc ( a lui Auer) “Rotire puternică a antebrațului spre înăuntru cu circa 45 de grade - degetul arătător apasă lateral pe locul de legătură dintre falanga mijlocie și cea a rădăcinii, pe baghetă și o cuprinde
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
arcușul tare întins, baghetă ținută înclinat.” Modul de apucare rusesc ( a lui Auer) “Rotire puternică a antebrațului spre înăuntru cu circa 45 de grade - degetul arătător apasă lateral pe locul de legătură dintre falanga mijlocie și cea a rădăcinii, pe baghetă și o cuprinde cu falanga unghiei - conducerea o preia degetul arătător, în timp ce degetul mic (ca urmare a rotației puternice a antebrațului) atinge bagheta, numai în timpul trasului la talon și anume cu vârful său extrem — spațiu intermediar foarte mic
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
arătător apasă lateral pe locul de legătură dintre falanga mijlocie și cea a rădăcinii, pe baghetă și o cuprinde cu falanga unghiei - conducerea o preia degetul arătător, în timp ce degetul mic (ca urmare a rotației puternice a antebrațului) atinge bagheta, numai în timpul trasului la talon și anume cu vârful său extrem — spațiu intermediar foarte mic între degetul arătător și mijlociu - degetul mare stă exact față în față cu acest spațiu intermediar - el se sprijină cu vârful său extrem jumătate pe
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
talon și anume cu vârful său extrem — spațiu intermediar foarte mic între degetul arătător și mijlociu - degetul mare stă exact față în față cu acest spațiu intermediar - el se sprijină cu vârful său extrem jumătate pe muchia caprei, jumătate pe baghetă - arcuș slab întins și înclinat întinderea să fie atât de redusă încât bagheta să poată fi apăsată fără mare efort până peste păr, totuși suficient de tare, ca să mai posede suficiente oscilații proprii la mijloc, pentru a sălta de la sine
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
arătător și mijlociu - degetul mare stă exact față în față cu acest spațiu intermediar - el se sprijină cu vârful său extrem jumătate pe muchia caprei, jumătate pe baghetă - arcuș slab întins și înclinat întinderea să fie atât de redusă încât bagheta să poată fi apăsată fără mare efort până peste păr, totuși suficient de tare, ca să mai posede suficiente oscilații proprii la mijloc, pentru a sălta de la sine”. Modul de apucare german Plasează punctul de contact al degetului arătător cu bagheta
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
bagheta să poată fi apăsată fără mare efort până peste păr, totuși suficient de tare, ca să mai posede suficiente oscilații proprii la mijloc, pentru a sălta de la sine”. Modul de apucare german Plasează punctul de contact al degetului arătător cu bagheta arcușului, în articulația dintre falangele 2 și 3. H.Seling arată că acest mod de apucare a arcușului, modul vechi german, nu mai este luat azi în considerație de către pedagogii moderni ai viorii. Brațul pozat în mod invariabil jos, este
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
recomandă exerciții zilnice de rotunjire și întindere a degetelor (apucare și destindere). Arcușul nu se ține imobil între degete. El trebuie să se miște și în sens lateral. Fiecare deget al măinii drepte are un anumit punct de contact cu bagheta. Este bine deci ca înainte de a apuca arcușul, elevul să facă o serie de pregătiri ale mâinii drepte constând în mișcări de diferențiere a diferitelor senzații; încordare relaxare, etc. Înainte de a lua arcușul în mână, elevul trebuie să lase mâna
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
condusă spre talon având aceeași formă ca atunci când apucase creionul. Se face apoi o ușoară rotire a antebrațului spre înainte (pronație), Degetele apucă arcușul urmărind ca partea din dreapta a degetului mare să adere parte la lemnul caprei parte la lemnul baghetei. Degetul mare trebuie să stea față în față cu degetul mijlociu care este ușor încovoiat. Cu această priză, elevul trebuie să ia arcușul de pe masă și să-1 mențină în această stare. Poate face aceleași exerciții ample, relaxate, pe care le-
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
face aceleași exerciții ample, relaxate, pe care le-a făcut și cu creionul. Se urmărește ca toate degetele să rămână rotunjite în poziția lor naturală. Odată fixat degetul mare în fața degetului mijlociu arătătorul va avea o poziție mai avansată pe baghetă. Punctul de contact va fi falanga mijlocie către articulația dintre ea și falanga rădăcinii. Rădăcina trebuie menținută în stare normală, ușor boltită, nu prelugită. Degetul inelar așezat rotund, sprijinit pe baghetă cu partea inferioară a articulației falangei unghiei, Degetul mijlociu
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
mijlociu arătătorul va avea o poziție mai avansată pe baghetă. Punctul de contact va fi falanga mijlocie către articulația dintre ea și falanga rădăcinii. Rădăcina trebuie menținută în stare normală, ușor boltită, nu prelugită. Degetul inelar așezat rotund, sprijinit pe baghetă cu partea inferioară a articulației falangei unghiei, Degetul mijlociu și inelar trebuie să simtă mereu contactul cu bagheta și să fie aproape de peretele caprei. Degetul mic, rotund, se așează în vârf, pe bagheta, spre șurub (dar nu "pe" ). Deosebit de important
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
articulația dintre ea și falanga rădăcinii. Rădăcina trebuie menținută în stare normală, ușor boltită, nu prelugită. Degetul inelar așezat rotund, sprijinit pe baghetă cu partea inferioară a articulației falangei unghiei, Degetul mijlociu și inelar trebuie să simtă mereu contactul cu bagheta și să fie aproape de peretele caprei. Degetul mic, rotund, se așează în vârf, pe bagheta, spre șurub (dar nu "pe" ). Deosebit de important este complexul deget mare - mijlociu — arătător. El realizează fermitatea dar și suplețea viitoarei trăsături de arcuș. Exercițiile de
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
prelugită. Degetul inelar așezat rotund, sprijinit pe baghetă cu partea inferioară a articulației falangei unghiei, Degetul mijlociu și inelar trebuie să simtă mereu contactul cu bagheta și să fie aproape de peretele caprei. Degetul mic, rotund, se așează în vârf, pe bagheta, spre șurub (dar nu "pe" ). Deosebit de important este complexul deget mare - mijlociu — arătător. El realizează fermitatea dar și suplețea viitoarei trăsături de arcuș. Exercițiile de apucare mai pot fi făcute și cu arcușul sprijinit oblic sau orizontal pe o suprafață
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
rămână nesprijinit. Se efectuează apucarea arcușului ca mai înainte supraveghind mereu poziția naturală a degetelor pe un braț ușor înclinat. Exercițiile de apucare și destindere a degetelor trebuiesc făcute și fără arcuș și cu arcușul, ocupâdu-și fiecare poziția inițială pe baghetă. Pentru ca elevul să urmărească în mod conștient punctele de contact ale degetelor cu bagheta, îl vom ajuta să întoarcă arcușul printr-o supinație puternică, cu părul în sus. Executând exerciții de apucare — destindere, elevului i se va explica necesitatea acestora
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
degetelor pe un braț ușor înclinat. Exercițiile de apucare și destindere a degetelor trebuiesc făcute și fără arcuș și cu arcușul, ocupâdu-și fiecare poziția inițială pe baghetă. Pentru ca elevul să urmărească în mod conștient punctele de contact ale degetelor cu bagheta, îl vom ajuta să întoarcă arcușul printr-o supinație puternică, cu părul în sus. Executând exerciții de apucare — destindere, elevului i se va explica necesitatea acestora în timpul trăsăturii de arcuș. Flexibilitatea degetului mare dar și a celorlalte este necesară deoarece
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
trăsătura de arcuș va putea fi dreaptă, paralelă cu scaunul, numai așa vom avea un sunet plăcut. Atenția profesorului trebuie mereu îndreptată spre combaterea unor greșeli cum ar fi: - intrarea degetului mare în scobitura caprei; - rămânerea degetului mare numai pe baghetă; - îndoirea spre înăuntru a degetului mare; - alunecarea arătătorului prea sus pe baghetă, provocând o prăbușire puternică a rădăcinii; - alunecarea baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului; - alunecarea în jos pe baghetă a degetului mic, Cauza alunecării baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului este
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
vom avea un sunet plăcut. Atenția profesorului trebuie mereu îndreptată spre combaterea unor greșeli cum ar fi: - intrarea degetului mare în scobitura caprei; - rămânerea degetului mare numai pe baghetă; - îndoirea spre înăuntru a degetului mare; - alunecarea arătătorului prea sus pe baghetă, provocând o prăbușire puternică a rădăcinii; - alunecarea baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului; - alunecarea în jos pe baghetă a degetului mic, Cauza alunecării baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului este rareori înțeleasă corect. În majoritatea cazurilor ne gândim la degetul arătător, atribuindu
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
mereu îndreptată spre combaterea unor greșeli cum ar fi: - intrarea degetului mare în scobitura caprei; - rămânerea degetului mare numai pe baghetă; - îndoirea spre înăuntru a degetului mare; - alunecarea arătătorului prea sus pe baghetă, provocând o prăbușire puternică a rădăcinii; - alunecarea baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului; - alunecarea în jos pe baghetă a degetului mic, Cauza alunecării baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului este rareori înțeleasă corect. În majoritatea cazurilor ne gândim la degetul arătător, atribuindu-i vina principală. Adevăratul vinovat este în realitate
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
intrarea degetului mare în scobitura caprei; - rămânerea degetului mare numai pe baghetă; - îndoirea spre înăuntru a degetului mare; - alunecarea arătătorului prea sus pe baghetă, provocând o prăbușire puternică a rădăcinii; - alunecarea baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului; - alunecarea în jos pe baghetă a degetului mic, Cauza alunecării baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului este rareori înțeleasă corect. În majoritatea cazurilor ne gândim la degetul arătător, atribuindu-i vina principală. Adevăratul vinovat este în realitate degetul mare. Nu este posibil să se păstreze punctul
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
rămânerea degetului mare numai pe baghetă; - îndoirea spre înăuntru a degetului mare; - alunecarea arătătorului prea sus pe baghetă, provocând o prăbușire puternică a rădăcinii; - alunecarea baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului; - alunecarea în jos pe baghetă a degetului mic, Cauza alunecării baghetei pe falanga rădăcinii arătătorului este rareori înțeleasă corect. În majoritatea cazurilor ne gândim la degetul arătător, atribuindu-i vina principală. Adevăratul vinovat este în realitate degetul mare. Nu este posibil să se păstreze punctul de contact pe falanga mijlocie a
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
-i vina principală. Adevăratul vinovat este în realitate degetul mare. Nu este posibil să se păstreze punctul de contact pe falanga mijlocie a degetului arătător pe întreaga lungime a arcușului, dacă degetul mare nu colaborează prin modificări ale unghiului față de baghetă. Odată ce apucarea arcușului a reușit corect ca aspect exterior, ea trebuie fondată și pe calea simțurilor. Trebuiesc înțelese și simțite cele două momente de rotație principale. 1. Apăsarea (care va fi în direcția coardei) pe care o simțim ca o
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]