5,096 matches
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > BALADA BRÂNDUȘEI - INSPIRATĂ DIN FOTOGRAFIA CAMELIEI VĂSUIANCA Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Abandonată și pierdută într-un decor de uscături Și-a-ntins ușor machiajul fin peste petale și nervuri; Era
INSPIRATĂ DIN FOTOGRAFIA CAMELIEI VĂSUIANCA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341270_a_342599]
-
normal și nici de bun augur, măcar Că toamna asta n-o să țină o veșnicie și habar N-aveți ce violetă mândră și veselă va înflori Doar peste-o vreme, nu prea multă și-atunci...cine va chicoti? Referință Bibliografică: Balada brândușei - inspirată din fotografia Cameliei Văsuianca / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
INSPIRATĂ DIN FOTOGRAFIA CAMELIEI VĂSUIANCA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341270_a_342599]
-
minte haotică, devin urme pe nisip. Când slujești Creației, cuvintele se dăltuiesc armonios înălțându-se ca o grandioasă statuie. Dacă primești harul de Sus pentru a slăvi Cuvântul și Neamul, cuvintele capătă sens, devin inspirate, împodobindu-se în Ode, în Balade, în Doine, în Imne sau Psalmi. O parte din Mărturisitorii credinței și ai jertfei îmbrățișează și misiunea scrisului, zugrăvindu-le în alese scripturi, iar cei ce închină cuvintele numai lui Dumnezeu, le întrupează în Poeme ale iubirii. În raport de
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
Internat „Costache Negruzzi”, Iași, Facultatea de Industrie Ușoară, Iași. Inginer, profesor. Locuiește din 2009 în București. Debut publicistic în 1964 în revista „Tribuna” din Cluj și cu poezie în decembrie 1965, în revista „Familia” din Oradea. 42 de cărți publicate: Balade - 1993, Semne de hotar -1994, Brazde și sigilii- 1994, Tansa, oameni și locuri - 1996, Aproape mire- 1996, Balada popii din Cicârlău- 1998, La judecata florilor -1998,Zece păstrăvi argintii- 1998, Lecții de haiku - 1999, Rugăciuni și psalmi- 1999, Norii se
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
în 1964 în revista „Tribuna” din Cluj și cu poezie în decembrie 1965, în revista „Familia” din Oradea. 42 de cărți publicate: Balade - 1993, Semne de hotar -1994, Brazde și sigilii- 1994, Tansa, oameni și locuri - 1996, Aproape mire- 1996, Balada popii din Cicârlău- 1998, La judecata florilor -1998,Zece păstrăvi argintii- 1998, Lecții de haiku - 1999, Rugăciuni și psalmi- 1999, Norii se golesc, traducere a cărții doamnei Winona Baker din Vancouver-Canada- 1999, Gardul vechi - 2000, Întrebările- 2001, Cântec pentru mama-
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
cuvântului, antologie - 2006,Abecedarul isteților -2007, Țărmuri sfinte românești- 2 vol. 2008, Miliarele - 2008, Carte pentru Smărăndița-2008, Autoare de haiku din România, coautor cu Adina Enăchescu- 2008, Cartea copiilor năzdrăvani, în colaborare cu Laura Vega-2008, 366 lecții de haiku- 2009, Balade florilor eterne- 2009, Dor Mărunt, monografie, coautori Vasile C. Isac și George Zamfir- 2010, Vulturul - 2008, Medalioane - 2010, Poezii pentru clasa a IV-a- 2011, Carte pentru tata- 2011, Florar-2011, Povești rotunde - 2011, Poemele din Țara Iubirii- 2011. Este cuprins în
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
Atâta doar că timpul râde de-ale politicului mofturi, văzând în ele nostimada cu broasca și-ale ei avânturi, ce pusu-s-a să bea la apă până cât leul va ajunge, dar a crăpat mai înainte ca brotăceii s-o alunge. BALADA DISPERAȚILOR Ni se părea în comunism că rău mai mare-i peste poate - azi, după douăzeci de ani, speranțele ni-s toate moarte. Visam după Decembriadă la lapte îndulcit cu miere și prea puțin ne sinchiseam că bunăstarea-i doar
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
-l zic / rădăcină-l ține-n înălțime / pe copacul de nimic. / Fi-voi eu, la urma urmei / behăit de piatră ce ridic / un păstor de punct asupra turmei / pietrelor lucrate doar de robi, de sclavi, de javre / desmuțind cuvântul din balade / și păduchiul unui substantiv, / verbului i se făcuse frig / iară de mișcarea din silabe / mi-au rămas orbite oarbe. («Homer» - AmNS, 126). XXI. Treapta înfrângerii zeilor-chirurgi: Tu departea, tu departea mea... (1984). Ciclul conține versuri erotice, elogiind marea împlinire a
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
din când în când atât din paharele care se goleau și se înlocuiau cu altele pline și reci, cât și din ce a mai rămas în platourile completate cu alte preparate calde, ascultând muzica plină de temperament a tarafului, sau baladele cântate de solistă. Era un taraf adus de pe plaiurile Bistriței care încânta cu repertoriul lui, auditoriul eterogen sosit la Vama Veche, ce trecea pragul locației. [1]dâră lăsată pe apă de o navă care înaintează. Din fr. sillage. - DEX Referință
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341874_a_343203]
-
e născut poet”. De-a lungul timpurilor, românii și-au topit durerile, oprimările impuse de călcătorii de țară dar și de trădătorii de neam apelând la cântul popular, la doină, fie ea de haiducie, de jale sau de dragoste, la balade pe care culegătorii de folclor le-au adunat cu migală. Aceste nestemate reale și de neprețuit s-au constituit în izvoare de inspirație pentru poeții și scriitorii literaturii culte. Când durerile și nedreptățile au revărsat peste albia sufletelor, în epocile
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
Autorului GLORIE LIMBII ROMÂNE Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un figure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. În
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342378_a_343707]
-
numim „acasă”, împodobită de Dumnezeu ca o mireasă frumoasă... O, Românie, ne-a adus la tine dorul de casă!... Eram într-o mare de oameni ce vorbeau în frumoasa românească și parcă fredonau un imn, o odă, un bocet, o baladă, o doină, o elegie sau un basm... Îi ascultam pe oamenii aceștia: frați și surori de neam cu mine, și-mi simțeam sufletul liniștit, regăsindu-se în poezia graiului străbun... Și mi-am început călătoria în căutarea izvorului, la București
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
Remus Strugar Publicat în: Ediția nr. 1936 din 19 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Dacă iubirea Dacă într-o zi Iubirea va poposi La mine în casa O s-o fac mireasă Să-mi fie aproape Să-mi cânte în șoapte Balade necoapte Din vremuri uitate Să-mi fie lumină În nopți fără luna Să-mi fie chiar muză 'Ntr-o lume confuză Cu ea să mă-nsor De-ar fi chiar să mor Cu ea să trăiesc Să simt că iubesc Referință
DACĂ IUBIREA de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342693_a_344022]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1294 din 17 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Tabel nominal cu rezultatele jurizării creațiilor literare la Concursul: „Dor de Dor”, tema săteasca și „Eminescu”, 2014, ediția a doua I Tema „Eminescu” ( oda, balada, glossă, doina etc) 1.Premiul I. Lucian Mănăilescu 2.Premiul I. Venera Stoicescu 3.Premiul ÎI. Popescu Veronica 4.Premiul ÎI. Florica Gh. Ceapoiu 5.Premiul ÎI. Nicolae Sarbu *Llelu 6. Premiul III. Constantin Toma 7.Premiul III. Costel Cristea
TABEL NOMINAL CU REZULTATELE JURIZĂRII CREAŢIILOR LITERARE LA CONCURSUL DOR DE DOR, EDIŢIA A DOUA. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341698_a_343027]
-
cuvântul durere, răni, boală și moarte, noroi, întuneric, cuvinte udate în lacrimi din veșnica teamă. Treptat cuvintele s-au stins prin gări, în spitale, pe fronturi, războaie... Au mai rămas amintiri și umbrele lor în inimi, în cânturi, în povești, balade și doine, mici felinare în zboruri de fluturi, petale de lotus, priviri de copil, gânduri-poeme în muguri de floare, în raze de soare... Referință Bibliografică: La Început - Cuvântul / Irina Lucia Mihalca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 392, Anul II
CUVÂNTUL de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340596_a_341925]
-
și autori îndrăgiți, niciodată uitați, precum Basmele românilor, 1001 de nopți, Legendele Olimpului, Mahabharata, Cântecul Nibelungilor, cărțile lui Jules Renard, Mark Twain, Charles Perrault, Frații Grimm, Carl Sandburg, Ion Creangă, Erich Kástner, Ioan Borgovan, Ioan Florea Marian, Iliada și Odiseea, baladele românești, Cavalerii Mesei Rotunde, Saint-Exupery, Al.Mitru, Ana Blandiana, Gellu Naum etc.etc., zeci, sute de volume, în iubirea cărora mă refugiam, om în toată firea fiind, în serile reci ale obsedantului deceniu, luminate doar de splendoarea și Binele pe care
VIAŢA CA JOC, JOCUL CA VIAŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340722_a_342051]
-
Sibiu; în 2005 primește Diploma de excelență din partea Consiliului Județean Gorj. „Nelipsit de la horele și sărbătorile satului, tatăl său, Constantin Roșoga, unul dintre cântăreții renumiți ai locului i-a transmis fiului, odată cu dragostea pentru cântec și câteva neasemuite doine și balade, dintre care unele, cum ar fi «Motrule, apă grăbită», au devenit prin Roșoga valori de tezaur ale scenelor noastre de concert și ale fonotecii muzicale a Radioteleviziunii Române. Un prim izvor al cântecelor lui Roșoga, încă de pe vremea când începea
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
este cel mai nimerit. Aparține scriitorului și publicistului din Serbia, Slavco Almăjan, autor al unei descrieri elegiace despre artist: „La Craiova, în zilele Festivalului Mondial de Poezie, am cunoscut un om care, într-un moment de dispoziție lirică, interpretase câteva balade extraordinar de interesante, sugestive, cu o voce răsunătoare, calmantă și bine temperată. Baladele vorbeau despre destinul omului singuratic, despre patimă și amor. Interpretul era Gheorghe Roșoga, un autentic știutor de istorii intime, puse în plan existențial și cântate cu bună
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
al unei descrieri elegiace despre artist: „La Craiova, în zilele Festivalului Mondial de Poezie, am cunoscut un om care, într-un moment de dispoziție lirică, interpretase câteva balade extraordinar de interesante, sugestive, cu o voce răsunătoare, calmantă și bine temperată. Baladele vorbeau despre destinul omului singuratic, despre patimă și amor. Interpretul era Gheorghe Roșoga, un autentic știutor de istorii intime, puse în plan existențial și cântate cu bună pricepere și incredibilă simplitate. Cântase artistul cu diferite ocazii și în diferite împrejurări
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
domnia sa nu se adresează numai celor care îl ascultă ci, în același timp și în aceeași măsură, memoriei străbunilor noștri, intențiilor de a ne suprapune în amintiri și în spații de sintetice aduceri aminte. Maestrul Gheorghe Roșoga ne demonstrează că baladele sale ascund sentimente, expresii de admirație și înțelepciuni ce trebuie păstrate pentru viitor, cântecul său fiind în așteptarea acestui viitor cu tot farmecul și cu toată forța de a transmite spațiul ondulator al conceptului de a trăi și exista în
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
diversificate ale oamenilor ascund senzații și intonații de o tulburătoare conștiință artistică care se cer a fi păstrate și transmise pe planuri diferite. Mi-am dat seama, ascultându-l, că melodiile cântate de acest rarisim maestru nu sunt altceva decât baladele eternității, baladele lui Gheorghe Roșoga, cel isteț și măreț, cel căzut din bolta acordurilor astrale și născut pe pământul acurat al muzicii oltenești. (Septembrie, 2014, Craiova; Slavco Almăjan, Novi Sad)”. Referință Bibliografică: Gheorghe Roșoga, Cântec și slovă spoveditoare / Aurel V.
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
oamenilor ascund senzații și intonații de o tulburătoare conștiință artistică care se cer a fi păstrate și transmise pe planuri diferite. Mi-am dat seama, ascultându-l, că melodiile cântate de acest rarisim maestru nu sunt altceva decât baladele eternității, baladele lui Gheorghe Roșoga, cel isteț și măreț, cel căzut din bolta acordurilor astrale și născut pe pământul acurat al muzicii oltenești. (Septembrie, 2014, Craiova; Slavco Almăjan, Novi Sad)”. Referință Bibliografică: Gheorghe Roșoga, Cântec și slovă spoveditoare / Aurel V. Zgheran : Confluențe
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
Lana, ceva. Nu zic că Helen e așa ceva - și foarte bine că nu e, să fie ce și cum vrea ea să fie. Și e ok Helen. E o voce puternică, în stare și de nuanțe subtile, dar și de balade/imnuri în zona Adele, dacă vrei. Are producție ca lumea, profi, în spate - și pe muzică și pe videoclipuri. Dacă nu ești neapărat fan pop glossy, să știi că are pe pagina ei de SoundCloud și un mix mișto după
6 muzici noi de pe la noi () [Corola-blog/BlogPost/337806_a_339135]
-
renumit pentru interpretările live dinamice care captează audiența, care vine la Cluj cu un proiect personal al pianistului artistei Adele. Benjamin Kolloch Quartet abordează swing, cool jazz și hardbop, în timp ce Susan & Martin Weinert vin cu influențe jazz-funk-rock-electric, dar și cu balade emoționante.
Teodora Enache și Benny Rietveld Quintet deschid festivalul Jazz in the Park 2016 cu un concert de excepție [Corola-blog/BlogPost/100339_a_101631]