7,201 matches
-
o asemenea dezvăluire s-ar putea să o dezechilibreze pe viață. După câte înțeleg îmi sugerezi în mod direct să nu-i spun nimic Antoniei. Firește că-ți sugerez asta. Îți dai seama că nu e ca dezvăluirea unei infidelități banale. Aici avem de-a face cu ceva care poate zdruncina din temelii mintea cuiva. Antonia este la un pas de începutul unei vieți noi, unei fericiri noi. Fie merge înainte către aceasta, fie cade într-o prăpastie din care, având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
sub nivelul destinului tău, Martin, zise el. Ca psihanalist nu-mi imaginez că libertatea se obține prin luptă, prin convulsiile voinței. Totuși, vine un moment când trebuie luate decizii. Tu nu ești un om ce poate fi îngrădit de principii banale. Dă voie imaginației tale să cuprindă ceea ce inima ta își dorește în ascuns. Spune-ți: nimic nu este imposibil. Am râs și m-am ridicat din nou în picioare. — Ești nebun, am spus. Chiar crezi că aș putea continua să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
a iubi sau când te doresc? am întrebat și m-am îngrozit la gândul că poate am făcut o gafă. — Nu mă cunoști, zise ea. — Îngăduie-mi să te cunosc. Te percep într-un mod care trece dincolo de o cunoaștere banală. De lucrul ăsta îți dai seama și tu, altminteri n-ai sta de vorbă cu mine acum. Nu ești genul de femeie care să-și piardă timpul. Și eu tremuram și, în chip irațional și aproape cu exasperare, simțeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
puțin în intensitate din pricina oboselii extreme, gândurile mele s-au întors la Honor și la cuvintele despre capul retezat. Cu o zi înainte mă bucurasm că nu-i trimisesem scrisoarea inițială în care îmi explicam comportamentul în termeni atât de banali. Nu o iubeam ca pe un înlocuitor al lui Palmer, pe care îl iubeam pentru că o sedusese pe soția mea: de lucrul acesta eram sigur; și nu eram dispus să accept nici explicația ei. Nu o iubeam pentru că incestul inspiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
un detaliu arbitrar dar privilegiat. Obiectul sexual În sine este neinteresant; de fapt, s-ar putea chiar să-i provoace scârbă. Astfel, este obligat să dezvolte strategii pentru a preveni pierderea puterii de acelui obiect. În cazul În care contextul banal este dezvăluit, riscă să devină impotent. Acesta este motivul pentru care fetișistul preferă spațiile Întunecate, circumstanțele voalate, demarcațiile neclare. Seamănă un pic cu un roman polițist: tensiunea se menține pînă când luminile se aprind și soluția e dezvăluită. — Vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
se mai Întâmple niciodată, știam prea bine. Și nu cred că există ceva mai amar, ceva mai dulce decât Înțepătura specială care Îți amintește de Încă una dintre minunile lumii care sunt pe cale de a dispărea - fiecare În parte, la fel de banală, fiecare În parte, la fel de divină. Poți să o iei razna pentru mai puțin de atât. Douăzeci de minute mai târziu, am ieșit din gara din partea vestică a orașului. Mă simțeam ciudat să mă aflu iar În cartierul acesta. Pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mai importante. El personal credea că cerințele estetice referitoare la asemenea filme erau la fel de mari ca la celelalte, dacă nu mai mari. Până la urmă, trebuia să creeze tensiune și să mențină atenția trează fără a recurge la ceva atât de banal, cum ar fi atmosfera. — Publicul e probabil sedus de acțiune, știi. Criticii susțineau că scenele astfel create nu mai putea fi distinse unele de altele, și că acțiunea, În cazul În care exista una, cunoștea o singură direcție previzibilă. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
am Întâlnit la Crama Albastră, jucându-se cu halba aia și fumând cu aerul ăla obosit, chiar adormind la un moment dat? Atunci am zis c-o fi din cauza conversației. Pentru urechile lui experimentate, povestea mea a părut cu siguranță banală. Reflectând Însă mai bine, mi-am dat seama că poate atitudinea lui se datora tocmai faptului că știa ce se Întâmplase. Caz În care... Caz În care, Întrebarea care se punea era de ce acest Anton o vizitase pe Dora! Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cont, aveam doar patru ani. Cât despre țipete, sperieturi, plânsete, până și astea își aveau strălucirea și farmecul lor; mai mult, faptul că niciodată nimic nu era, pur și simplu, nimic, ci întotdeauna CEVA, faptul că până și cele mai banale întâmplări se puteau preschimba, fără veste, într-o CRIZĂ TERIBILĂ devenise, pentru mine, viața așa cum trebuie să fie ea. Romancierul ăla, cum îi zice, Markfield, a scris undeva, într-o povestire, că până la vârsta de paisprezece ani a fost ferm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
visezi femeile care vor veni la rând. În iunie m-am întors în New Jersey, încrezător în „tăria“ mea, minunându-mă cum de am putut să mă las captivat, fie și numai pentru o clipă, de o făptură atât de banală și grasă. O altă inimă creștină pe care am zdrobit-o a fost aceea a Pelerinului, Sarah Abbott Maulsby - originară din New Canaan, Foxcroft, și absolventă a colegiului Vassar (unde, în grajdul din Poughkeepsie, își ținea frumosul ei cal bălan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
care se Întinsese pe banchetă, atingându-i cu picioarele cealaltă mână. Myatt se opri o clipă și-și aprinse o țigară. Îi plăcea figura subțiratică a fetei și fața ei, cu buzele rujate doar atât cât să facă acel chip banal ceva mai atrăgător. Nu era Însă Întru totul banală; trăsăturile ei mignone, capul, nasul și urechile Îi dădea un fel de fals rafinament, cumva destul de atrăgător, ca vitrina de Crăciun a unui magazin provincial, plină de lumini mici, beteală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cealaltă mână. Myatt se opri o clipă și-și aprinse o țigară. Îi plăcea figura subțiratică a fetei și fața ei, cu buzele rujate doar atât cât să facă acel chip banal ceva mai atrăgător. Nu era Însă Întru totul banală; trăsăturile ei mignone, capul, nasul și urechile Îi dădea un fel de fals rafinament, cumva destul de atrăgător, ca vitrina de Crăciun a unui magazin provincial, plină de lumini mici, beteală și cadouri de rând. Myatt Își aminti ce privire Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
În smoching stând În rândul din față al teatrelor de provincie, după pupitrele birourilor agenților, În penumbră, la repetiții, În fața ieșirii de pe scenă la miezul nopții. Lumea teatrului vibra de vocea lui umilă și imperativă. Era meschin, cu o meschinărie banală și de rând, generos pe apucate, niciodată demn de Încredere. Laudele Îngăduitoare de la repetiții nu Însemnau nimic. După aceea, În birou, urma să spună la un pahar de whisky „Fătuca aceea din rândul din față... n-are rost s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nu o contrazise În nici un fel. Explicația lui era aproape insultătoare În simplitatea ei: — Mi-e atât de ușor să vorbesc cu dumneata. Am senzația că te cunosc. Ea știa ce Însemna asta. — Da, spuse ea, cu durerea seacă și banală a dezamăgirii, și eu am impresia că te cunosc. Și se referea la scările lungi, așteptatul la ușa agentului și evreul tânăr și prietenos, explicând cu blândețe și fără interes că nu avea nimic pentru ea, absolut nimic. Da, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
la realitatea imediată, la cafeaua vălurind În ceașcă, la masa care se clătina ușor și la Janet Pardoe. Janet Pardoe făcuse botișor, protestase și se necăjise, dar acum trăgea cu ochiul la un evreu care Împărțea masa cu o fată banală - În opinia domnișoarei Warren - dar având ceva luminos și plăcut. Cât despre bărbat, singurele lui calități erau tinerețea și banii, dar era suficient ca să atragă privirile lui Janet, se gândi Mabel Warren cu amară pricepere. — Știi că acesta-i adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
stai timp de o oră urmărind fiecare mișcare a trupului lui Janet: Janet pieptănându-se, Janet schimbându-și rochia, Janet trăgându-și ciorapii, Janet amestecând În pahare. Însă probabil că avea o minte de două ori mai bună, chiar așa banală și vicleană cum pare să fie. — Dragă, Întrebă Janet Pardoe cu amuzament, ți-a căzut cumva cu tronc micuța aia? Trenul se balansă și se repezi mugind Într-un tunel, apoi iarăși afară, ștergând răspunsul lui Mabel Warren, luându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Nu-s un bigot. Ca exemplu de bună organizare... — Și? — Îmi stă gândul la prostii chiar acum. — Suculentă. Nu, nu, asta nu-i suculentă. Am spus ce nu trebuie? — Asta-i din cele vândute de Stein. O stafidă ieftină și banală. Podgoriile nu sunt pe partea potrivită a dealurilor. Asta le face seci. Nu-ți dai seama de diferență? — Da, asta-i seacă. E cu totul altceva. Dar cealaltă a fost suculentă. Nu mă crezi, dar așa a fost. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
un ziar. Mi s-a făcut o mare nedreptate, așa că a trebuit să fug. Am forțat geamantanul dumneavoastră spre binele cauzei. Lăsă să-i scape cuvântul „cauză“ cu răsuflarea fierbinte și tensionată, desacralizându-l până la nivelul unei parole, al unei emoții banale. — O să chemați conductorul? Omul se propti În podea și degetul lui se strânse pe nasture. — Ce Înțelegi prin cauza dumitale? — Sunt socialist. Brusc dr. Czinner Înțelese că o mișcare nu poate fi judecată după ofițerii ei. Socialismul nu era condamnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ușă și intră În compartiment. Fața palidă și lungă, ochii alburii, impresia culturii moștenite, toate Îl intimidară. Prin solicitarea sa, va recunoaște superioritatea preotului - și deveni iarăși, pentru o clipă, băiețelul cu mâinile murdare care roșea În semiîntunericul confesionalului la banalele sale păcate. Spuse În engleza țeapănă care-l dădea de gol: — Vă rog să mă scuzați. Poate că vă deranjez. Vreți să dormiți? — În nici un caz. Cobor la Buda. Nu trebuie să adorm până când ajung În siguranță, la țărm, râse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ea nu e frumoasa contesă rusoaică, dar Îi place de mine și are un trup frumos. Se așeză, apoi se uită la ceas și se ridică iarăși. Era agitat. Prostule, se gândi el, nu-i ceva deosebit. Drăguță și destul de banală. Poți găsi una ca ea În orice noapte pe Spaniards Road. Și totuși, În ciuda acestor argumente, nu putu să nu simtă că aventura avea un aer de prospețime, de insolit. Probabil erau doar Împrejurările: călătorea cu nouăzeci de kilometri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
să fie și ea aici? M-am Îndreptat către Alixe și i-am șoptit: — Ce are de gând Salome? — Îmi place foarte mult colierul tău, Alixe! interveni Valerie, Înainte ca ea să poată răspunde. —Lanvin. Ceva cât se poate de banal. Deja toată lumea are, zise Alixe, pipăind cu mâna șirul lung de perle negre Înfășurat Într-o plasă delicată. Chestia e că, dacă Îmi cumpăr un colier, trebuie să Îmi iau și inelul, și brățara, și cerceii. Nu sunt În stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Mihai un gest scurt, prinzîndu-i brațul, obligînd-o să se întoarcă spre el. Ce atîta suspiciune, Maria?! o întreabă, întîlnindu-i privirea plină de răutate. E drept, strînge el din umeri, fără să elibereze brațul, ci doar slăbindu-l comparația asta e banală, e prea uzată; pornește din intenția de-a face un compliment unei femei tinere, spunîndu-i că, mai degrabă, poate fi considerată soră cu propria-i fiică... Ia te rog mîna de pe mine! tremură Maria furioasă. În fața tonului aspru, Mihai, dezumflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
intimă a femeii, că de cărțulii cu o descriere anatomică, două citate din lege și trei versuri proaste de dragoste n-au nevoie nici puștoaicele, care știu oricum mai mult, dar nu mai bine! De ce nu se mai găsesc nici măcar banalele prezervative? Ce faceți voi, ginecologii, cînd vă tot reuniunizați și simpozionizați în cele mai pitorești stațiuni din țară?! Mai încet, te rog, că și aici se poate auzi pe sală țipătul tău. Bine că nu se aude țipătul femeilor în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
socială amenințată și minimalizată, mai mult decât era cazul pentru Alun. Atunci, Dan s-a uitat la ea și, dintr-un motiv oarecare, i s-a părut că detectează o doză oarecare de compasiune în grimasa ospitalieră și freza lui banală cu o buclă căzându-i pe frunte. Și-au pus-o pe o saltea subțire de cauciuc. Așa cum era de așteptat, Dan o pătrunsese prea devreme, iar ea era uscată și strâmtă. Și a terminat după trei mișcări ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pe o stradă adiacentă, Naomi, soția lui Alan Margoulies, pregătea micul-dejun al bebelușului. „Pregătea“ înseamnă că turna apă fiartă și răcită din ceainicul electric în grămăjoara de pudră nutritivă cenușie din castronul de plastic. Însă, din cine știe ce motiv, acest gest banal îi vibra în minte ca sunetul metalic al disperării. Fetița era ancorată în scaunul ei înalt cu niște hamuri speciale, profesioniste, o aglomerație de agrafe metalice în formă de U și nailon portocaliu. Uitându-se la fețișoara dolofană, cu obrăjori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]