1,481 matches
-
britanice de specialitate; în 1992, înainte să fi lansat vreun material de studio, formația a apărut pe coperta revistei "Melody Maker", care i-a prezentat cu titlul de „Suede: Cea mai bună trupă debutantă din Marea Britanie” („Suede: The Best New Band in Britain”). Un an mai târziu, revista "Q" i-a denumit „trupa anului 1993”. Anul de dinaintea lansării albumului a fost unul în care formația a dominat presa muzicală, primind laude considerabile din partea criticilor. "Suede" a fost înregistrat la studiourile Master
Suede (album) () [Corola-website/Science/315114_a_316443]
-
contract de lungă durată. Suede au început să fie priviți cu un interes crescând, formația apărând pe coperta revistei "Melody Maker" care i-a prezentat cu titlul de „Suede: Cea mai bună trupă debutantă din Marea Britanie” („Suede: The Best New Band in Britain”), în ciuda faptului că la momentul respectiv nu lansaseră niciun extras pe single. Primul extras pe single, „The Drowners”, a atras atenția prin contrastul puternic cu curentul Madchester, care deja începea să se stingă, și cu scena americană de
Suede () [Corola-website/Science/315093_a_316422]
-
stiluri muzicale s-au întrepătruns, combinând stilul country cu stilurile muzicale black de la momentul respectiv. Bob Wills împreună cu Texas Playboys au fost principalii susținători ai stilului western swing. Ei au combinat vocea „country” cu metoda „steel guitar” împreună cu influențe „Big Band” de jazz. Prin stilul adoptat, Wills s-a bucurat și el de o mare popularitate. După declanșarea nebuniei la nivel național, în 1938, datorată artiștilor de muzică blues că Meade Lux Lewis și Pete Johnson, muzicienii country că Luna Mullican
Rockabilly () [Corola-website/Science/315103_a_316432]
-
speră să înregistreze muzică gospel, insă Phillips nu a fost de acord, respingând imediat ideea lui Cash. Acest lucru i-a adus lui Cash amânarea afirmării sale ca muzician până în 1955. În octombrie 1955 Carl Perkins și The Perkins Brothers Band și-au făcut apariția la studiourile Sun, iar Șam Phillips a înregistrat piesă originală a lui Perkins „Movie Magg”, care a fost lansată la începutul lui martie 1955, folosind marca Phillip’s Flip, marca în întregime atribuită muzicii country. Carl
Rockabilly () [Corola-website/Science/315103_a_316432]
-
multe single hit-uri și câțiva dintre artiștii veterani cu orientări similare în muzică și versuri s-au bucurat la mijlocul anilor ’80 de o reînoire a popularității, artiști precum: Bob Seger, John Cougar Mellencamp, John Cafferty și the Beaver Brown Band. În 1983, artistul country rock Neil Young a înregistrat un album rockabilly intitulat „Everybody’s Rockin’”. Albumul nu a reprezentat un succes comercial, iar Young a fost implicat într-un proces mult mediatizat cu casa de discuri Geffen, care l-
Rockabilly () [Corola-website/Science/315103_a_316432]
-
materiale discografice, printre cele mai bine vândute în anii `80 de un grup rock autohton: LP-urile „Holograf 2” (1987), „Holograf III” (1988) și EP-ul „Holograf IV” (1989). La începutul anilor `90 emigrează în Suedia și fondează Ioan Olteanu Band, cu care revine în România pentru a concerta la festivalul Rock '92 (septembrie 1992).Apare alături de grupul LedBoots (Suedia). Pe 17 octombrie 1997 este prezent la Sala Polivalenta, la concertul aniversar Iris - 20 de ani, pe scena fiind refăcuta prima
Ion Olteanu () [Corola-website/Science/315148_a_316477]
-
în Anglia albumul „World Full of Lies”. Este momentul în care Nuțu Olteanu părăsește Holograf și se stabilește în Suedia, fiind înlocuit cu Florin Ochescu. După perioada de acomodare în noua să țară, Nuțu își formează propria trupa, Ion Olteanu Band, cu care va reveni în România pentru un recital în cadrul festivalului „Rock '92”. Din trupa să mai făceau parte Petus Kukulski (pian, voce), Kjell Allinger (orgă), Ken Sundberg (baș, voce) și Christer Karlsson (tobe). În anii '90, Nuțu Olteanu cântă
Ion Olteanu () [Corola-website/Science/315148_a_316477]
-
cântece au o tematică socială. Este cunoscută în special pentru hitul "Diamonds and Rust" și pentru numeroasele preluări cum ar fi "There but for Fortune" al lui Phil Ochs și "The Night They Drove Old Dixie Down" al trupei The Band. Într-o măsură mai mică, lumea o cunoaște pentru "Farewell, Angelina" și "Love Is Just a Four-Letter Word". În 1969 ia parte la festivalul Woodstock alături de artiști ca Jimi Hendrix, Santana, Jefferson Airplane unde cântă trei cântece, Sweet Sir Galahad
Joan Baez () [Corola-website/Science/315176_a_316505]
-
albumele din anii 60. Ultimul album la această casă de discuri, "Blessed Are..." (1971), a fost un succes absolut, mai ales prin hitul, "The Night They Drove Old Dixie Down", un cover după melodia cea mai cunoscută a trupei The Band. Cu albumul "Come from the Shadows" (1972), Baez se mută la A&M Records, unde rămâne pentru patru ani și șase albume. În această perioadă, la sfârșitul anului 1971, se reunește cu Schickele pentru a înregistra două piese ("Rejoice in
Joan Baez () [Corola-website/Science/315176_a_316505]
-
muzica cu oricine este interesat și se înțelege pe sine ca fiind o organizație caritabilă. Festivalul internațional de muzică Beigang este sponsorizat de către orașul Beigang, regiunea Yunlin, și Departamentul cultural guvernamental din Taipei. În plus, companii precum Kawai și "Jupiter Band Instruments", templul Chaotian și sponsori privați finanțează festivalul. În anul 2009, festivalul este susținut și de Academia Sibelius din Helsinki. Mai multe ziare locale și naționale au transmis știri despre Festivalul internațional de muzică Beigang. De asemenea „Lippische Landes-Zeitung” din
Festivalul internațional de muzică Beigang () [Corola-website/Science/315194_a_316523]
-
și Butler colaborează din nou excelent pe acest album (de altfel, acesta a fost unul dintre motivele pentru care plecarea lui Butler a fost atât de regretată de către fani). Ca tematică, albumul este rezumat de piesa din deschidere, „Introducing the Band”, cu versurile ei aparent ciudate ("Dog man star took a suck on a pill"; "I want the style of a woman, the kiss of a man"; "Oh let the century dieto violent hands"). Decadență, fragilitate, iubire, dependență, sau, după cum scria
Dog Man Star () [Corola-website/Science/315232_a_316561]
-
, din localitatea omonimă, comuna Band, județul Mureș a fost construită în anul 1741. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice înregistrată sub codul și are hramul ""Sfinții Apostoli"". Biserică de lemn din Petea este, peste veacuri, solul pădurilor ce îmbrăcau, odinioară, dealurile Mureșului
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
de chitară în București. Cyfer a început să cânte la chitară la 15 ani și în adolescență a evoluat în diverse trupe de death metal. Ulterior, s-a orientat spre blues rock și a devenit chitarist în trupa Fernet Blues Band din Brașov. În 2003 și 2004, a colaborat cu muzicianul american Terry Lee Burns. Cyfer este din 2006 gazda unui eveniment săptămânal, numit Open Microphone cu Cyfer sau 'Ia-ți chitara și vino să cânți cu... Cyfer', în care scena
Cyfer () [Corola-website/Science/316017_a_317346]
-
afirme. La vârsta de 6 ani, Cyfer a fost impresionat de Elvis Presley. În adolescență, trupele sale preferate erau Led Zeppelin, Fleetwood Mac, Jimmy Hendrix, The Groundhogs, formații puternic influențate de blues-ul american. Când cânta în trupa Fernet Blues Band, în repertoriul alcătuit de Cyfer dominau compozițiile standard de blues, scrise de Muddy Waters, John Lee Hoker sau Howlin Wolf. În concertele cu Cyfer's Sin se pot auzi în special influențe blues și funk, dar acestea pot merge până la
Cyfer () [Corola-website/Science/316017_a_317346]
-
cel mai cunoscut pentru activitatea cu Black Sabbath în perioada 1987 - 1990 și 1993 - 1997. Martin a fost cel mai longeviv vocalist al trupei după Ozzy Osbourne. Martin a fost implicat și în alte proiecte cum ar fi Tony Martin Band, M3, The Alliance, Misha Calvin, The Cage, Giuntini Project ÎI sau pe albumul "Psychofantasy" al formației Phenomena, cu toate că a rămas cel mai cunoscut pentru perioada din Sabbath. Cu toate că este recunoscut, în primul rând că și vocalist, Martin este de fapt
Tony Martin (cântăreț britanic) () [Corola-website/Science/316043_a_317372]
-
cântând într-un concert, a fost impresionat și l-a introdus producătorului american Joe Boyd, proprietarul companiei de management "Witchseason Productions". Joe Boyd, care descoperise formația Fairport Convention, și care îi introdusese pe John Martyn și duoul The Incredible String Band publicului larg, era o autoritate în promovarea muzicii folk în Marea Britanie. Când Boyd a auzit o bandă cu niște înregistrări făcute de Drake acasă, i-a propus imediat să facă un disc, lucru acceptat pe loc de Drake, care totodată
Nick Drake () [Corola-website/Science/316100_a_317429]
-
Hunolt (ex-Exodus), Phil Kettner de la Lääz Rockit, Geoff Tyson de la T-Ride, Charlie Hunter și David Turin. Satriani își începe cariera muzicală în Sân Francisco într-o trupa numită The Squares. Mai apoi este invitat să cânte în trupa Greg Kihn Band care se află într-un moment critic al carierei, însă a cărei generozitate l-a ajutat pe Satriani să își plătească imensă datorie de la realizarea primului album. În 1987 cel de-al doilea album intitulat "Surfing With The Alien" aduce
Joe Satriani () [Corola-website/Science/316118_a_317447]
-
să urmeze "formatul" acelui hit popular. "Of Thee I Sing" (Cânt despre tine) (1931), o satiră politică pe muzica lui George Gershwin, iar versuri de Ira Gershwin și Morrie Ryskind, a fost primul muzical care a primit Premiul Pulitzer. "The Band Wagon" (Vagonul formației) (1931), a avut ca protagoniști pe cei doi parteneri de dans Fred Astaire și sora lui, Adele. Piesa lui Porter "Anything Goes" (Orice e acceptat) (1934) a fundamentat poziția actriței Ethel Merman ca prima doamnă a teatrului
Teatru muzical () [Corola-website/Science/316098_a_317427]
-
în listele celor mai bune albume ale tuturor timpurilor. În 2003, albumul a fost clasat pe primul loc în "Lista celor mai bune 500 de albume ale tuturor timpurilor stabilită de revista Rolling Stone". "Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band" este unul din cele mai bine vândute albume ale tuturor timpurilor cu 32 de milioane de copii vândute.
Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band () [Corola-website/Science/320060_a_321389]
-
când va începe perioadă Famous Studios (1942 - 1957). Este și episodul primei apariții a cântecului "I'm Popeye the Sailor mân", compus special pentru acest desen animat. Primele două episoade au avut ca tematica de deschidere melodia " Strike up the band, for Popeye the Sailor ", apoi ajungându-se la cântecul "I'm Popeye the Sailor mân" ca temă de deschidere. De-a lungul Perioadei Fleischer Studios s-au realizat 108 desene animate, 105 dintre ele fiind alb-negru (refăcute color pentru micul
Popeye Marinarul () [Corola-website/Science/320128_a_321457]
-
puțin în cele opt măsuri din mijlocul melodiei, în special în partea de conectare spre soloul de chitară a lui Harrison. Părțile nefolosite ale lui Lennon au format ulterior baza melodiei lui Lennon "Remember" de pe albumul "John Lennon/Plastic Ono Band" din 1970. Videoul pentru "Something" a fost filmat cu puțin înainte ca Beatleșii să se destrame. Dat fiind faptul că existau fricțiuni între ei, filmările au avut loc separat, fiecare fiind filmat umblând în apropierea casei proprii, acompaniat de soție
Something () [Corola-website/Science/321590_a_322919]
-
de băieți din istorie și una din cele mai bine vândute formații din toate timpurile. Ei sunt primul grup de dupa Sade, care a reușit performanța de a avea primele 9 albume ajungând în top 10 "Billboard" 200, si unicul boy band care a reușit asta. Formația a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame, în data de 22 aprilie 2013.
Backstreet Boys () [Corola-website/Science/317284_a_318613]
-
de al A&A Records, în 2001, apare și primul album Comă - „Somn”, cu piese că „Nu vreau fetițo casă”, “În mine în șoaptă”, “Stai”, “Bruce Lee vs Vandam”. Pentru ultima piesă trupa a fost nominalizată la categoria Best Alternative Band la Gala Premiilor Industriei Muzicale Românești, în anul 2002. În noiembrie 2006, după câțiva ani de absență trupa revine cu cel de-al doilea album al lor: “Nerostitele”, produs 100% independent, videoclipul ce susține albumul fiind “Coboară-mă-n răi
Coma (formație) () [Corola-website/Science/317500_a_318829]
-
s-a concertat cu membrii trupei sale (Rhys Clark la tobe, Al Hertzberg la chitară, si Larry Russell pe baș), până la sfârșitul lunii iunie 1972 pe întreg teritoriul Statelor Unite și Puerto Rico, si pentru deschidere headliner, cum ar fi J. Geils Band, The Beach Boys și Taj Mahal. La festival Sol y Măr în Puerto Rico, el a electrizat publicul și a primit un mare impuls pentru cariera sa. În Philadelphia la postul de radio WMMR-FM a început să cânte un cântec nou
Billy Joel () [Corola-website/Science/321958_a_323287]
-
este o melodie a formației The Beatles, ultima de pe albumul Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band din 1967. Compoziție creditată cuplului Lennon/McCartney, melodia are segmente clar definite, compuse separat de către John Lennon și Paul McCartney, cu adiții orchestrale. Melodia a fost selectată de revista de specialitate Rolling Stone ca fiind cea mai bună melodie a
A Day in the Life () [Corola-website/Science/321398_a_322727]