1,932 matches
-
ceartă interminabilă În care fiecare se adresa tuturor, fără să se facă auzit și Înțeles. Tot ce aș fi putut distinge era că acesta-i doar Începutul, că Timișoara se va ridica din nou, nu ne va lăsa pe mâna bandiților și bestiilor comuniste. De-acolo va Începe o nouă Revoluție, Adevărata Revoluție, deși destui erau cei arătându-se excedați și copleșiți de succesiunea amețitoare a evenimentelor din ultimele trei luni. Îmi țiuiau urechile auzindu-i vorbind despre nevoia lor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
era, cum numeau ei „vechi”. ... Spre sfârșitul lui ’47, se auzea că în munții Făgăraș, Vrancea și Neamțului, se întețiseră luptele de rezistență, între partizani și trupele de miliție și securitate comuniste, care-și înzeciseră forțele... hotărâte să termine cu „bandiții” din munți. După instaurarea guvernului antidemocratic, un guvern sinistru și cinic, și după alegerile din noiembrie... dar, mai ales după abdicarea Regelui și abolirea regimului Constituțional, lucrurile în țară s-au degradat neînchipuit de repede. „Ceasul răfuielilor” bătuse... cine nu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
satele, de pe partea stângă a Bistriței, de la Viișoara, Hangu, Poiana Teiului în sus până la Fărcașa.. Borca, de pe versantul vestic al Stânișoarei, dar și de pe coasta răsăriteană.. Crăcăoani, Bălțătești ș. a. pe unde au fost atacați, torturând țăranii bănuiți de „legături” cu „bandiții lui Baltă”. Comuniștii, turbați de furie că „bandiții” se mișcă în voie, de o parte și alta a Munților Stânișoarei, dar mai ales în Munții Tarcăului până în Hășmașu Mare, pricinuindu-le pierderi... cerură de urgență, întăriri de la Centru. Partizanii reușeau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Hangu, Poiana Teiului în sus până la Fărcașa.. Borca, de pe versantul vestic al Stânișoarei, dar și de pe coasta răsăriteană.. Crăcăoani, Bălțătești ș. a. pe unde au fost atacați, torturând țăranii bănuiți de „legături” cu „bandiții lui Baltă”. Comuniștii, turbați de furie că „bandiții” se mișcă în voie, de o parte și alta a Munților Stânișoarei, dar mai ales în Munții Tarcăului până în Hășmașu Mare, pricinuindu-le pierderi... cerură de urgență, întăriri de la Centru. Partizanii reușeau să-i surprindă de fiecare dată.. Astfel, mânia
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de trei brazi drepți și înalți până la cer, plantați la nașterea lui și a fraților săi, Alexandru și Vlăduț, unde bătrânii lui părinți trebăluiau, „supravegheați”, zi și noapte, de milițieni înțesați prin șură, cotețe și șoproane, poate pun mâna pe „bandit”. Când..un tufar, la marginea pădurii, se mișcă și, un moșneag ca din cărțile de povești cu poze, din copilărie se ivi urcând, cu fereală, în inima pădurii. Era un bătrân venerabil, cu barbă și mustăți albe, lungi, încins peste
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
al Stânișoarei, pe cursul prăpăstios al Fărcașei, și făcu acelaș lucru în Borca și Fărcașa, golind cooperativele de tot ce aveau și, le împărți sătenilor. Autoritățile comuniste, în neputința lor, fierbeau de mânie. Ziarele nu mai conteneau cu știri mincinoase.. „Bandiții lui Baltă au tâlhărit cooperativele din Pipirig, Ghindăoani, Fărcașa, Borca.. ș.a. și toate bunurile le-au dus în ascunzătorile lor din munți... Sătenii nu mai pot îndura, schingiuirile și umilințele de tot felul.. Cer, neîntârziat, ajutorul autorităților..!” .. Trecuseră două săptămâni
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Nică era un flăcău de vreo 14-15 ani, curajos, cu o inimă de om trăit la munte Când îl văzu, Baltă tresări simțind furnicături sub piele, dar nu-l întrebă nimic pe băiat, înțelegând totul. Bătrânul bănuit de „legături” cu „bandiții” din munți, fusese „anchetat” la postul de miliție din Hangu, unde a „încasat” o „mică corecție”.. și, acum zăcea grav la pat. Asta înțelesese de la Nică, spus cu multă grijă. Însă, când află că tatăl său a fost „ridicat”, cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de teamă pentru sora lui. „ - Pre’ multe cozi de topor.. pre’ multe..!” „ - Da’ spune, odată.. moș Angheluță, nu mă mai fierbe.. așa !” „ - Au schingiuit-o, dragu’ moșului, au supus-o la cazne de neînchipuit.. antihriștii, bătuiar Dumnezeu.. „ Spune, unde-i „banditul”, spune !”, urla Bojoagă întruna la dânsa, cu o căutătură înfricoșătoare în ochi... „..Da’ e’, n-o scos o vorbă, dragu’ moșului.. o vorbă măcar pân’ ș-o dat... înțălegi, păn’ ș-o ..!”, și strângând din măsele să crape.. o lacrimă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ochilor îi jucau cadrele-foto, cu orori de nedescris.. care înspăimântau... Totuși, cu glas tremurat, încercă să dea citire titlului cu litere mari și groase.. „ATAC BANDITESC LA POSTUL DE MILIȚIE DIN HANGU”, apoi urma textul... „Baltă cu peste douăzeci de bandiți au atacat, toate autoritățile Statului din Hangu...” Dar, Ichim nu mai putu continua și-l închise brusc, rămânând cu o privire fixă demențială aproape, pe tânărul din fața lui, frumos ca un Adonis... întrebându-se mereu, ca o placă de patefon
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
e tixit de camioane pline de militari, securiști și milițieni.. o întreagă armată, cu dotări ca pentru război. ...În oraș este o stare de vânzoleală.. de neliniște..și, de așteptare... un fel de alertă neanunțată... Nu se vorbește decât de.. „bandiții” din munți... și, că în curând vor fi capturați...!” „.. Populația dezorientată... pare tot mai îngrijorată !.. parcă așteaptă să se întâmple ceva.. ceva inexplicabil !” Isprăvi „Profesorul”, „Raportul”, spus pe nerăsuflate și-i întinse câteva jurnale. Toți camarazii se priviră cu o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Acum nu mai era singur... stătea de vorbă cu cineva... În zorii zilei de ieri, frații Arnăuțoiu, luptători în munții Făgăraș, au fost capturați de trupele de securitate... Autoritățile comuniste se laudă, că „și munții Neamțului au fost curățați de bandiți... dar, nu avem informații sigure...” Dar, comentatorul nu-și isprăvi știrea, că Baltă cu o lovitură de pumn... făcu țăndări „cutia vorbitoare”... ...În aer continuă să plutească vălurit ecoul... „Frații Arnăuțoiu au fost capturați... Frații Arnăuțoiu au...!”, văile înmulțindu-l
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
îi tăie vorba... „ - Să nu se apropie nimeni de tâlhar !.. foc, fără somație ‚nțăles !.. Dumnezeii și paras..!”. „ - Săru-mâna, tușă Ilinca... săru mâna !”, Baltă, netulburat de grosolănia milițianului, încercă să-i zâmbeasca cu buzele strivite, dar cu ochi strălucitori. „ - Mișcă-te, banditule.. mișcă-te !.. Icoana și parastasu..!”, răcni un milițian și-i împinse câteva paturi de armă în coaste. Un altul o îmbrânci pe bătrânică cu patul armei în șanț, vărsându-i cofița... De astă dată, ochii lui Baltă scăpărară ca fulgerul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ca să o sustragi fără riscuri. L-am trădat pe tatăl meu, am abandonat lașă regatul și patria, am acceptat să te urmez fugară în exil, ca și cum aș fi fost un trofeu oarecare al tău. Fecioria mea a devenit prada unui bandit străin; dincolo de iubita mea mamă, am lăsat-o pe cea mai bună dintre surori. Dar pe tine, o frate naiv, în fuga mea, te-am lăsat fără mine! Doar în acest punct, scrisoarea mea este reticentă: ceea ce-am îndrăznit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Comandantul Batalionului II de la mine, care avea responsabilități de apărare în zonă. Și el a venit și mi-a spus: Dom'le, văd pe unii care cară cărți de-aici. Cară cu sacoșele. C-or fi lucrători, c-or fi bandiți, nu știu". Noi nici nu ne amestecam pentru că noi nu ne-am dus acolo să facem poliție sau să facem anchete, noi nu știam ce e. Sigurul lucru pe care l-am văzut e ce-au mai furat ăia din
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
protestele muncitorilor din Poznań. În cel mai pur vocabular post-revoluționar leninist, Ministerului Român al Afacerilor Externe i se aducea la cunoștință că "până în ziua de 29 iunie a continuat, în diferite puncte a orașului [...] un schimb intens de focuri între bandiții ascunși prin clădiri și unitățile militare" dar că, începând cu ziua următoare, situația a început să se normalizeze. Activitățile în întreprinderile industriale fuseseră "în mare parte" relansate, ca și comerțul, respectiv transportul public (Lungu, Rețegan: 1996, 63-64). În legătură cu sosirea neșteptată
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Gerő va face publică, în termeni cu care ne-am obișnuit deja, cerea guvernului maghiar pentru asistență militară din partea trupelor sovietice. Atenție! Atenție! Condamnabilele atacuri ale bandelor contrarevoluționare din timpul nopții (23-24 octombrie, n.m.) au creat o situație extrem de serioasă. Bandiții au penetrat fabrici și clădiri publice și au asasinat mulți civili, membri ai forțelor naționale de apărare, și luptători ai organelor de securitate a statului. Organele Guvernului nu s-au împăcat cu sângeroasele și condamnabilele atacuri și au solicitat în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acolo, unde erau cazați nemții, și doi sau trei din oamenii ăștia care ne Însoțeau, ucrainenii, s-au dus acolo. Am stat vreo oră până au venit Înapoi, cu trei-patru nemți. Noi parcă ne-am bucurat că am scăpat de bandiții ăștia de ucraineni. Și am Început să vorbim cu ei În germană. Și ei s-au bucurat că aveau cu cine discuta - au discutat cu noi și au spus: „Unde mergeți?” - „Mergem la Tivliv” - „Da, să vă duceți acolo, că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Nu vă chinuiți tare-tare, mergeți Încet, că eu În viața mea Încă n-am terminat un lucru, și nici asta n-o vom termina, să știți”. Era băiat cumsecade. Dar era unu’, ungur’ unu’, Locotoș: așa un escroc, așa un bandit nu există! Și și-a făcut o poliție a lui, Între evrei - ăștia erau mai răi decât poliția: te spuneau, te băteau... Acolo am lucrat și primeam o dată pe zi de mâncare. Era o pajiște frumoasă, verde, iar În mijlocul pajiștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am izbucnit Într-un plâns isteric și mult timp nu m-am putut liniști. Ne-am culcat pe jos, foarte obosiți după atâtea spaime și tensiune nervoasă, dar nimeni n-a putut să doarmă. Toată noaptea i-am auzit pe bandiții fasciști strigând: „Juden, nach links, nach Palestina!”. La auzul acelor răcnete Îmi Îngheța sângele În vene de groază. Am rămas acolo puțin timp. M-am aventurat În oraș și imediat am simțit că sunt urmărită și, trăgând cu coada ochiului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
din Tropova. Într-o zi a Întârziat cu câteva ore depunerea unor tabele cerute de zbirul din Vindiceni de care depindea Tropova, plutonierul Mocanu. Când a ajuns la Vindiceni, tata a fost dus În beci și bătut bestial din ordinul banditului de plutonier. De atunci tata s-a Îmbolnăvit de inimă. La Tropova, părinții mei stăteau În gazdă la un țăran. Într-o noapte a fost spart geamul camerei unde stăteau ei, au auzit Înjurături și amenințări și, Îngroziți, au fugit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
din Vindiceni, parcă Teuceanu Îi spunea, m-a primit la el. Împreună cu el și buna lui soție am analizat În fel și chip ce-i de făcut, cum să-mi scot părinții de acolo și cum să scap de amenințările banditului de Mocanu. Cum am mai menționat de multe ori, chiar dacă repet la infinit această afirmație, sunt convinsă că În momentele grele, extrem de critice ale vieții mele m-a ocrotit Îngerul meu păzitor - forța divină care m-a ajutat să ies
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
legau de fabrică, nu s-a mai putut gândi la plecări... Iar În 1940-1941 era deja târziu? Evident, nu se mai putea mișca nimeni nicăieri - nici măcar nu se mai putea pleca spre București. Adică lucrurile erau foarte grave: pe trenuri, bandiții aceștia ai partidelor extremiste făceau legea - dacă prindeau un evreu Îl aruncau din mersul trenului. Erau niște lucruri demonstrate, nu povestite... În această perioadă, Înainte de deportare, au Încercat neevreii să-i ajute pe evrei? Nu pot să spun că În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
17 oameni au stat Într-o Încăpere de trei pe doi jumătate... Și dimineața am Început să ne gospodărim pe acolo, am făcut un prici suprapus ca să putem dormi mai mulți, și În noaptea următoare am fost atacați deja de bandiții ucraineni... Am omis să spun că mama era să fie ucisă, tot așa, Între două sate, pe Înserat: unii cu o baionetă au speriat-o și i-au tăiat rucsacul - am rămas fără rucsac, dar a scăpat... Deci În prima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Vasilică Popa mi-a spus că a adunat material pentru niște lucrări. Mata cunoști ce s-a făcut cu acel material?453 I-am dat și eu ceva despre un frate al meu, apoi despre haiducul Florea, Pantelimon, Lucan și banditul Hăbuc din satul meu, coleg de școală. 452 Primul sediu al Școlii Domnești a fost într-adevăr pe strada Gării, dar ulterior - după spusele profesorului Vasile Ciurea - s-a mutat pe Ulița Rădășenilor, păstrându și numele. Aici a fost director
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
abandonată de americani și englezi înțeleși cu rușii, să lupte împotriva regimului comunist? Cei care au făcut armata la trupele de securitate, între anii 1950-1960, știu multe despre luptătorii anticomuniști. E bine să se știe că atunci când îi urmăreau pe bandiți, așa li se spunea, nu aveau voie să-i împuște, trebuia să-i prindă vii. Dacă era de împușcat, erau lichidați de la început, ca să nu se mai laude că au rezistat în munți ani de zile. Multe trebuie știute ca să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]