2,211 matches
-
neospitalier. După cucerirea romană, Tomisul era un „castellum”, un punct de rezistență militară la granița răsăriteană a provinciei Moesia. „Cu ce ochi va fi privit elegantul cântăreț al voluptăților rafinate din Roma pe hirsuții geți, pe grecii corciți și pe barbarii din Tomis e ușor de imaginat”. Exilatul a văzut că ținutul pustiu și neroditor în care era silit să trăiască de atunci înainte nu diferea prea mult de descrierile poeților. Orgoliul rănit, frica de necunoscut, disperarea din inima sa au
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
scria: „frigurile Sciției se încălzesc de căldura credinței, hunii învață Psaltirea, goții blonzi și roșcați se îmbulzesc în bisericile-corturi”. Lăsând la o parte creațiile poeților cu efectele lor lirice din descrierea reală a mediului fizic neospitalier și prezentarea alegorică a barbarilor, Cuviosul Dionisie se adresează „necunoscătorilor” invitându-i să depășească geografia învățată din versurile mitologiei. Ei trebuie să știe că provincia din care provine și în care s-a „renăscut prin Taina Sfântului Botez”, „a crescut întotdeauna bărbați plini de ardoare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de către cercetători nu s-a putut localiza mănăstirea în care a ucenicit cuviosul Dionisie și în care va fi urmat studiile de nivel mediu, devenind monah râvnitor după desăvârșirea cea duhovnicească. Unii, bazându-se pe argumentul feririi de bântuielile barbarilor năvălitori și pe descoperirea moaștelor martirilor de la Niculițel, situează mănăstirea în partea nordică a Dobrogei. Un toponimic „Mănăstirea” ar pleda în acest sens. Alți teologi presupun că mănăstirea de metanie a Smeritului s-ar fi situat în apropiere de Hârșova
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Alți teologi presupun că mănăstirea de metanie a Smeritului s-ar fi situat în apropiere de Hârșova de astăzi, poate chiar peste Dunăre, în sud-estul Munteniei. Argumentarea lor are la bază ideea conform căreia era necesară ocrotirea populației de circulația barbarilor în spațiu deschis. Tot în favoarea acestei presupuneri înclină și nevoia terenului agricol, necesar unei așezări numeroase. Este știut faptul că drumurile comerciale urmau firul apelor curgătoare. Pe aceste drumuri au circulat, periodic, ciobanii cu turmele lor, călugării cu troițele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Sfântului Chiril al Alexandriei, tradusă în latinește, Dionisie Exiguul aduce un adevărat elogiu oamenilor și meleagurilor din care s-a ridicat: „Poate pare lucru nou celor neștiutori că Scythia, care se arată îngrozitoare prin frig și în același timp prin barbari, a crescut bărbați plini de căldură și minunați prin blândețea purtării. Că lucrul stă așa, eu îl știu nu numai printr-o cunoaștere din naștere, ci mi l-a arătat și experiența. Se cunoaște că acolo (în Scythia Minor), într-
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Cetatea noastră este în ceruri» (Filipeni III, 20). Ei au ținut cu tărie neînfricată totdeauna dogmele credinței ortodoxe, căci deși erau simpli în cuvânt, în știință nu erau nepricepuți.” Pe cei ce-și imaginau că Sciția înseamnă numai frig și barbari, dobrogeanul îi invită să depășească această reprezentare climaterică și istorică. Bogăția factorilor morali și spirituali nu trebuie neglijată. În ciuda condițiilor vitrege amintite, provincia sa natală a crescut bărbați plini de căldură și deosebiți prin blândețea moravurilor lor. Tot aici
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
păgânilor și a evreilor). Să rămână fiecare cu Dumnezeu la ceea ce este chemat, dacă și o tradiție și alta este bună. În Irlanda și în Britania computul dionisian a fost întâmpinat cu aceeași intransigență și spirit regional. În general, anglo-saxonii, barbari convertiți de către călugărul Augustin, au primit de la el ciclul pascal dionisian. Inițiativa va fi apoi ușurată și datorită faptului că pe scaunul de arhiepiscop de Canterbury a ajuns grecul Teodor († 690). Acesta s-a dovedit un om foarte învățat, filosof
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
des Débats: "Barbarii care amenință societățile noastre se găsesc la periferiile orașelor noastre industrializate". În replică, Frédéric Ozanam, care dorea ca statul și asociațiile muncitorești să exercite un anumit control asupra pieții mîinii de lucru, răspundea catolicilor: "Să trecem la barbari!". Chiar din prima jumătate a secolului al XIX-lea se remarcă apariția unor inițiative, adesea modeste, a unor idei și acțiuni "îndreptate spre abolirea situației instituționalizate a mizeriei clasei muncitoare percepută ca o nedreptate"4, după cum spunea Paul Droulers. Problema
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
garanta demnitatea. Frédéric Ozanam, care a pus bazele, în 1833, Conferințelor de la Saint Vincent de Paul, structură care promitea o mare dezvoltare și care trebuia să joace un rol de neînlocuit în lupta împotriva sărăciei, înțelegea să treacă de partea "barbarilor", arătînd astfel foarte clar că își alesese tabăra. Mai înclinat spre teorie, Lacordaire afirma la Notre-Dame de Paris: "Între cel puternic și cel slab, între cel bogat și cel sărac, între stăpîn și servitor, libertatea este cea care oprimă și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Și cine a smuls așa de desăvârșit patimile sufletești din oameni, încât desfrânații s-au făcut feciorelnici, ucigașii n-au mai ținut sulițele în mână, iar cei stăpâniți de frică s-au îmbărbătat? Și peste tot, cine a înduplecat pe barbari și pe cei ce locuiau în țări păgâne să lepede furia și să cugete cele pașnice, dacă nu credința în Hristos și semnul crucii? Cine a încredințat pe oameni așa de mult despre înviere, ca crucea lui Hristos și însăși
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
i-a și înduplecat în cugetul lor să lepede sălbăticia purtărilor și să nu se mai închine zeilor părinților lor, ci să-L recunoască pe El și prin El să creadă în Tatăl. Odinioară închinându-se la idoli, elinii și barbarii se războiau între ei și erau cruzi cu cei de un neam și nu se afla cineva care să umble pe pământ, sau să străbată marea, fără să-și înarmeze mâna cu sulița, din pricina luptei neîmpăcate între ei. Toată viața
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și sulițele lor în seceri și nu va mai ridica sabia un neam asupra altui neam și nu vor mai fi învățați să se lupte (Is. 2, 4). Și nu e de crezut (ce s-a scris). Căci și acum barbarii care au sălbăticia purtărilor sădită în ei, cât timp jertfesc idolilor ce-i au, se înfurie unii împotriva altora și nu rămân nici un ceas fără suliță; când aud de învățătura lui Hristos, îndată se întorc de la războaie la lucrarea pământului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
s. 2153, p. 1139) 65 Notă Prof. Nicolae Chițescu: Cf. Matei 12, 40. (n. s. 157, p. 853) 65 „... Mântuitorul a lucrat atâtea între oameni în fiecare zi, încât convinge în chip nevăzut în toate părțile, între elini și între barbari, atâta mulțime să treacă la credința în El și să asculte de învățătura Lui. Iar dacă e așa, cine se va mai îndoi acum în cugetul său că a avut loc învierea lui Hristos și că e viu Hristos, mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în favoarea creștinilor, XV, în PSB, vol. 2, p. 509) „Cum poți să te iubești pe tine însuți, dacă nu iubești viața cea veșnică?” (Clement Alexandrinul, Pedagogul, Cartea III, cap. XI, 78.1., în PSB, vol. 4, p. 347-348) „Nu numai barbarii, care s-au ocupat cu filozofia, știu că după moarte oamenii, care au făcut fapte bune, au bună nădejde, iar cei care au făcut fapte rele dimpotrivă, dar și pitagorienii; că și ei spun că filosofii au nădejde de un
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a părut ambelor părți ca nealtele, vorba lui Eminescu, de un conservatorism enigmatic, care a făcut-o să răzbată în istorie chiar într-un anonimat straniu, neștiindu-se mai nimic despre ea timp de vreun mileniu, rămasă neînghițită de trecerile barbarilor. Fenomenul l-a determinat pe un mare istoric de stirpe eminesciană, Gheorghe I. Brătianu, să scrie binecunoscuta carte O enigmă și un miracol istoric: poporul român, carte publicată în anul de cumpănă 1940. Și e grăitor că moartea, în închisorile
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
generalul Gábor Faragho. În schimb, armata română nu a fost trimisă să elibereze Ardealul de Nord, în convingerea că "Transilvania nu va fi românească" (declarația lui Bányai). Propaganda nu înceta de a deplânge că maghiarii din Ardeal sunt victime ale barbarilor de români: În maniera deja cunoscută, Moscova trata România "aliată" ca pe inamic și stabilea o coordonare "prietenească" împreună cu "inamicul" maghiar din Axă, împotriva ei."236 Împotriva tuturor acestor demersuri, a părut o enigmă de ce, totuși, Transilvania n-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de engleză de la o școală oarecare este în relații amoroase cu proful de muzică și multe altele. Nici unul dintre călătorii aflați în tramvai și, deranjați de gălăgia grupului respectiv, nu a avut curajul să ia atitudine față de manifestările acelor mici barbari, pentru că ar fi riscat să se expună ieșirilor imprevizibile ale acestora. Trebuie să mărturisesc, nu fără părere de rău, că adeseori plimbările mele s-au încheiat cu năduf, în locul liniștii și relaxării pe care le căutam. Și aceasta datorită faptului
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
virtualizare? Alvin Toffler ne avertizează asupra hiper-războaielor viitorului (în Guerre et contre-guerre, Fayard, Paris, 1994). Statele nu mai sunt singurii jucători capabili să susțină un război, apărînd noi actori, mișcări și grupuri dotate foarte bine din punct de vedere tehnologic. "Barbarii" noilor tehnologii pot lansa și susține la fel de bine un război. "Pirații" înaltei tehnologii caută și vînd informații, efectuează atacuri cibernetice, iau ostatici, se infiltrează în spatele frontului și distrug obiective importante ș.a. 3.3.6. Un nou război economic? Edward Luttwak
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
opinie, decît poate, parțial, în cazul lui Socrate. În India nici nu avem de-a face cu ceea ce grecii vor numi filosofie, ci cu o formă de spiritualitate esențialmente religioasă. Să fie grecii doar niște sistematizatori ai ideilor culese de la "barbari" ? Așa credea, bunăoară, și Clement Alexandrinul. Sigur că, în și după perioada axială, ideile se cam amestecă, iar Alexandria era un creuzet în care se amalgamau în acea epocă toate culturile. În plus, creștinismul a accentuat și mai mult procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
această sensibilitate permite exploatarea antisemitismului în scopuri politice în locul dorinței de a-l eradica? Un alt exemplu este la fel de semnificativ în această privință. În ianuarie 2006, un tânăr evreu sefard pe nume Ilan Halimi fusese torturat și asasinat de "gașca barbarilor", din care unii membri erau deja cunoscuți serviciilor de poliție. La început, această dramă fusese considerată un fapt divers. Dar, în seara dineului anual de la CRIF, la care participă politicieni de toate culorile, este rostit cuvântul antisemitism în legătură cu el. Tensiunea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
hoți mărunți. Nu pentru a le venera pe ascuns, ci pentru a se împăuna și a-și pavoaza colibele. Această epocă a răposat în cele din urmă, iar peste ea a fost trasă încet lespedea grea de mormânt. Încercuită de barbari, sub loviturile lor, trupul sleit și grav vătămat al Europei antice s-a prăbușit în iarbă. Mișcări haotice și zgomotul ascuțit al tăierii aerului i-au însoțit căderea. Ultimul miros care îi umflase nările a fost cel al fumului înecăcios
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în ore devenite ani și transformate în secole, voia să-și găsească alinarea. Oblojindu-și plăgile supurânde, nu a încetat niciodată să spere și mai ales să viseze. Colapsul părea să se instaleze în organismul Europei, după fiecare incursiune a barbarilor. Pulsul și respirația își încetineau ritmul, iar împietrirea se răspândea cu iuțeală, cuprinzând măruntaiele continentului. Sub această magie neagră, trupul alb al Europei se prefăcea în stană de piatră. Se prăvălea în verdele ierbii, iar pe corpul ei se puneau
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
destrame și vraja împietririi. Sub bătăile inimii, care creșteau în intensitate, Europa a fost resuscitată din acest leșin cumplit. S-a reînnodat de fiecare dată firul vieții pe continent, chiar dacă a fost vorba de o altă Europă renăscută sub loviturile barbarilor (și anume: cea medievală). 3. IPOSTASURILE SINGURĂTĂȚII a. Povara turco fanariotă Decuplați de lume, prin locurile noastre s-au așternut doar drumuri secundare care se conectau la magistrale, asigurând o conexiune între ele pe mai multe direcții de mers. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
petrecut sub înrâurirea lingvistică a Bizanțului. Fiind proclamat cea de a doua Romă, în acest oraș imperial, latina a beneficiat oficial, încă vreo câteva secole, de un statut privilegiat (chiar dacă în Apus, prima Romă se prăbușise între timp sub loviturile barbarilor). Atâta vreme cât basileii adormeau, în Sfântul Palat, cu gândul la restaurarea atotputernicului Imperiu roman, latina era un instrument indispensabil refacerii mărețului proiect. Visul strategic s-a înfiripat pentru o clipă în vremea lui Iustinian I prin cuceririle făcute în Peninsula Italică
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
omului într-o formă de capital. De aceea e bine ca economiștii să nu uite că disciplina lor s-a desprins din filosofia socială și să continue să învețe filosofie, sociologie și antropologie, pentru a nu mai pro-duce astfel de barbarii reducționiste la adresa ființei umane. Există o metodologie și o epistemologie comună științelor sociale și nu e cazul să ne ascundem în spatele unor nume ca J. Mincer, Th. Schultz, G. Becker sau G. Stiegler, pentru a reinventa concepte și noțiuni fără
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]