1,421 matches
-
doar că potrivit unui recensământ al cl</spân><spân>ădirilor din 2013, erau 1200 case permanent goale în oraș (publice și private la un loc). </spân></p> Dragă Violene, îți mulțumesc pentru timpul acordat și îți urez multă tărie pe baricade, vă țin pumnii!</spân></p> Grenoble, 22 septembrie 2015 Interviu realizat de Victor Vozian<a name=" GoBack"></a></strong></p> i</sup> <a href="http://berthoalain.com/2010/07/17/emeute-a-grenoble-apres-la-mort-dun-jeune-juillet-2010/">http://berthoalain.com/2010/07/17/emeute-a-grenoble-apres-la-mort-dun-jeune-juillet-2010/</a></spân
Rasism, evacuări și organizare pentru drepturile locative ale migranților romi în Franța () [Corola-website/Science/296095_a_297424]
-
au răspuns cât de bine au putut. Pe la ora 10 dimineața, luptătorii rezistenței cehe au luat cu asalt clădirea radio, înfrângându-i pe pe soldații germani care o apărau. Un crainic al radioului praghez a cerut cetățenilor orașului să ridice baricade pe străzi. În acest timp, luptătorii rezistenței au ocupat sediile Gestapoului și poliției. Până în dimineața zilei de 6 mai, au fost ridicate peste 1.000 de baricade. Rezistența cehă a reușit să cucerească aproximativ jumate din oraș mai înainte ca
Insurecția din Praga () [Corola-website/Science/306982_a_308311]
-
o apărau. Un crainic al radioului praghez a cerut cetățenilor orașului să ridice baricade pe străzi. În acest timp, luptătorii rezistenței au ocupat sediile Gestapoului și poliției. Până în dimineața zilei de 6 mai, au fost ridicate peste 1.000 de baricade. Rezistența cehă a reușit să cucerească aproximativ jumate din oraș mai înainte ca forțele germane să reacționeze în forță. Unitățile germane din Praga au fost încercuite. Insurgenții au forțat forțele germane să se predea prin tăierea alimentării cu energie electrică
Insurecția din Praga () [Corola-website/Science/306982_a_308311]
-
la SmackDown se intoarce întrerupândul pe Român Reigns spunând că trebuie să își câștige respectul publicului și a celor din backstage. Român îl lovește cu un Superman Punch și îl aruncă din ring iar după asta primește un Spear rupând baricada de protecție. A câștigat un Battle Royal înainte de meciul în memoria lui Andre the Giant de la Wrestlemania 31, eliminândul pe Kane și devenind "face".
Mark Henry () [Corola-website/Science/308547_a_309876]
-
la Clubul Socialist prezenta planul declanșării revoluției: "„Revoluția nu mai poate fi oprită. Un fluier de sirenă numai, un strigăt: La Arme! Și sute de mii de muncitori și muncitoare vom năvăli pe străzi, vom ridica din trăsuri și tramvaie baricade, vom pune în mișcare tunurile, mitralierele, puștile, grenadele, vom ocupa ministerele, polițiile, poștele, telegrafele, gările, cazărmile și vom pune mâna pe conducerea Statului!“" . La procesul intentat muncitorilor arestați, pe banca apărării s-au aflat avocații socialiști Constantin Titel Petrescu, Constantin
Ion C. Frimu () [Corola-website/Science/307985_a_309314]
-
volum personal: "Efect Holografic". Urmează o bogată activitate publicistică. Între 1982 și 2010 i-au apărut 150 de proze, traduceri, eseuri și articole culturale în 18 publicații (printre care "The Historian", "Science et Vie", "Antares-France", "România Literară", "Astra", "Magazin", "Meridian", "Baricada", "Magazin Internațional", "Jurnalul de București", "Tribuna" și "START 2001") și 10 antologii din România, Franța, Anglia, și Italia. În perioada 1986-1990 lucrează ca cercetător științific la MEN-SSCAM București. În perioada 1991-1996 activează ca lector și ulterior ca redactor șef la
Rodica Bretin () [Corola-website/Science/308026_a_309355]
-
2012 a fost ales de Parlamentul României membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), cu rang de ministru secretar de stat, pentru un mandat de 6 ani. Din 1991 lucrează în presa scrisă: „Dreptatea“, „Viitorul românesc”, „Ora”, „Baricada” și „Tinerama”. Din 1997 până în 2009 este angajat al cotidianului „Evenimentul Zilei” ca senior-editor și ulterior publicist-comentator. Din 2009, editor coordonator iar din 2011, editorialist. Numeroase apariții în emisiuni TV. Membru fondator al ”Asociației Jurnaliștilor Români (AJR)”, ”Asociația Jurnaliștilor Generația
Florian Bichir () [Corola-website/Science/307611_a_308940]
-
Centru a fost stopată la sfârșitul lunii noiembrie 1941 în suburbiile Moscovei. Guvernul sovietic a fost evacuat, însă Stalin a rămas în oraș. zbătându-se între disperare și hotărâre, populația capitalei a ajutat la construirea fortificațiilor din afara orașului și a baricadelor de pe străzi. Stațiile metroului au fost folosite pentru adăpostirea moscoviților amenințați de bombardamentele germane. Generalul Gheorgi Jukov, care fusese însărcinat cu apărarea orașului, a lăsat la nivelul comandanților din prima linie inițiativa în stabilirea tacticilor luptelor de apărare, el concentrându
Oraș Erou () [Corola-website/Science/307715_a_309044]
-
un curent de idei), a elaborat proiecte reformatoare, s-a angajat să le înfăptuiască, și-a căutat prieteni și sprijinitori, s-a luptat cu adversarii. Într-un cuvînt, s-a aflat de pe la 14-17 ani șî pînă pe la 66, mereu pe baricadă, pururea neliniștit, fără odihnă și răgaz. I-a fost viața, de el însuși așezată, veșnic în bătaia tuturor furtunilor. Hărțuit ca nimeni altul, s-a văzut lovit mișelește cu cele mai josnice sudalme, izgonit de acolo unde el pusese temelie
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
1840) urmează pe tron fratele său, romanticul Friedrich Wilhelm al IV-lea care, din motive de sănătate, predă la 7 octombrie 1858 regența lui Wilhelm. La 18 martie 1848 sub presiunea succesiunii evenimentelor revoluției din 1848 ordonă folosirea tunurilor contra baricadelor ridicate de luptătorii revoluționari, lucru prin care atrage asupra sa ura revoluționarilor, aceste incidente îi provoacă suferințe care îl determină să părăsească anonim Berlinul. La revenirea lui din Anglia, este întâmpinat de demonstrații antiregale; supraviețuiește unui atentat. În decurs de
Wilhelm I al Germaniei () [Corola-website/Science/307860_a_309189]
-
Amorsarea” Revoluției - România anilor '80 văzută prin ochii Securității." 40) Liviu Țăranu (editor), "România în „epoca de aur”. Corespondență din anii '80." 41) Ion Bucur, "Cartea represiunii." 42) Daniela Osiac, "Comitetele Revoluției. 1989." 43) Viorel Domenico, "De cealaltă parte a baricadei. Demnitari comuniști în Revoluția din Decembrie 1989." 44) Adrian Pop & Constantin Corneanu (coordonatori), "Prăbușirea Imperiului sovietic. „Lecții” în retrospective." 45) Alexandru Oșca, "Revoluția Română din Decembrie 1989. Suport pentru curs universitar." 46) Alesandru Duțu, "Cronologie. Revoluția din Decembrie 1989 (ediția
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
a fost lansat volumul Cartea Represiunii. 1989 (autor: lect. univ. dr. Ion Bucur) în prezența membrilor Colegiului Național, ai Consiliului Științific, reprezentanți ai mass-media etc. ● 24 aprilie - la sediul Librăriei Mihail Sadoveanu a fost lansată cartea De cealaltă parte a baricadei. Demnitari comuniști în Revoluția din Decembrie 1989 (autor: Viorel domenico) în prezența președintelui IRRD, a membrilor Colegiului Național, Consiliului Științific, reprezentanți ai mass-media etc. ● 30 mai 2013 - la sediul Librăriei Mihail Sadoveanu a fost lansată cartea Prăbușirea Imperiului Sovietic. „Lecții
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
Karl Kautsky. Aici și-a început cariera publicistică, scriint pentru gazetele social-democrate "Vorwärts" ("Înainte") și "Die neue Zeit" ("Timpul nou") sub pseudonimul Alexander Parvus. Activitatea publicistică a continuat-o la Leipzig, unde a publicat critica lui Engels a luptei pe baricade a maselor populare. Parvus s-a ocupat și de problema organizării grevelor, devenind unul dintre liderii revoluționari zeloși. A publicat și în presa rusă de extremă stângă. După ce l-a cunoscut pe Troțki, autoritățile Germaniei l-au declarat pe Parvus
Alexander Parvus () [Corola-website/Science/307441_a_308770]
-
ridică pe noi culmi bestialitatea umană, odată cu folosirea de către soldații francezi aflați sub comanda generalului Patrice de MacMahon, a cadavrelor soldaților ruși și chiar a trupurilor rușilor răniți și căzuți pe câmpul de luptă, drept „saci de nisip” pentru construit baricade. În aceeași notă inedită, și în același timp a morbidului, înregistrată și ea de istorici, Războiul Crimeii a rămas cunoscut pentru introducerea „turismului de război”, ca și pentru jaful la care s-au dedat trupele occidentale care au asediat și
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
soldații au încercat să preia controlul acestor clădiri, legionarii au deschis focul. Antonescu a trecut la o așa-zisă „defensivă activă”, aducând în București unități militare. Armata a trecut la ofensivă în seara zilei de 22 ianuarie, atacând cu tunuri baricadele legionarilor. În câteva ore, armata a învins peste tot. A doua zi armata i-a atacat pe legionarii baricadați în diverse clădiri. În aceste lupte au căzut 30 de soldați și au fost răniți câteva sute, dar armata a cucerit
Horia Sima () [Corola-website/Science/302185_a_303514]
-
al influențelor sovietice și susținător declarat al lui Dubček, a ținut în ziua invaziei un discurs public la București, unde a criticat politica sovietică în termeni neobișnuit de duri. Deși România a fost, pentru scurt timp, de aceeași parte a baricadei cu Josip Broz Tito, aceasta este o situație pur conjuncturală (Ceaușescu fiind, dinainte, un oponent al principiului "Socialism cu fața umană"). Opoziția a consolidat însă imaginea României în Occident pentru următoarele decade, mai ales după ce Ceaușescu a încurajat populația să
Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/302835_a_304164]
-
îl considera neproductiv și retrograd. Engels a scris despre mercenarii elvețieni de la sfârșitul monarhiei din iulie din 1848 din orașul Neapole revoluționar: ""Acțiunea lumpenproletariatului din Neapole a decis înfrângerea revoluției. Gărzile elvețiene, împreună cu soldații și lazzaronii napolitani, au asaltat apărătorii baricadelor."" În scrierile sale explicative, Marx a considerat că această secțiune a societății are un potențial scăzut. Referindu-se la locul de muncă nesigur și alienator, care este câmpul de luptă, Marx afirmă: ""O companie pestriță, formată din soldați răzvrătiți, care
Lumpenproletariat () [Corola-website/Science/303632_a_304961]
-
apreciat-o mai devreme". Cu toate acestea, Caterina nu-și face iluzii. În 25 noiembrie 1579, ea îi scrie fiului său: "Tu te afli în pragul unei revolte generale. Oricine vă spune altfel e un mincinos". În 1588 în Ziua Baricadelor reginei mamă nu-i este teamă să înfrunte revolta din Paris, făcându-și drum printre baricadele Parisului. Cu puterea ei de a se bate cu toți și împotriva tuturor pentru a păstra armonia internă a regatului, Caterina de Medici a
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
ea îi scrie fiului său: "Tu te afli în pragul unei revolte generale. Oricine vă spune altfel e un mincinos". În 1588 în Ziua Baricadelor reginei mamă nu-i este teamă să înfrunte revolta din Paris, făcându-și drum printre baricadele Parisului. Cu puterea ei de a se bate cu toți și împotriva tuturor pentru a păstra armonia internă a regatului, Caterina de Medici a devenit înaintea contemporanilor o figură ieșită din comun, care impune respect. Franța este zguduită din nou
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
Appomattox înainte ca acest plan să fie implementat. Proclamația de emancipare a redus mult speranțele Confederației de a primi vreun ajutor din partea Regatului Unit sau a Franței. Abordarea moderată a lui Lincoln a reușit să păstreze de aceeași parte a baricadei statelor de graniță, democrații unioniști și sclavii emancipați. Statele unioniste de graniță (Kentucky, Missouri, Maryland, Delaware și Virginia de Vest) nu au intrat sub incidența proclamației de emancipare. Toate au abolit sclavia singure, în afară de Kentucky și Delaware. Marea majoritate a
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
clădirii parlamentului. În jurul clădirii au fost montate bariere și garduri de sârmă ghimpată. Pe 1 octombrie, același minister aprecia că aproximativ 600 de oameni înarmați se alăturaseră adversarilor lui Elțin din Casa Albă. Pe 30 septembrie au fost construite primele baricade. Liderii parlamentului încă mai sperau că pot găsi un comppromis cu Eltin. Biserica Ortodoxă Rusă a acționat ca mediator și gazdă a discuțiilor neoficiale dintre reprezentamnții parlamentului și ai preedintelui. Negocierile duse cu ajutorul medierii patriarhului Bisericii ortodoxe Ruse au continuat
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
mai putut controla demonstranții din preajma Casei Albe, iar impasul politic s-a transformat în confruntare armată. Conflictele de pe 2 și 3 octombrie au fost zilele cu cele mai violente confruntări ale demonstranților cu poliția. Pe 2 octombrie, demonstrantii au construit baricade care au blocat traficul pe mai multe străzi principale din Moscova. În după-amiaza zilei următoare, demonstrantii pro-parlamentari au luat cu asalt cordoanele poliției din jurul casei Albe. Membri ai unităților paramilitare a organizației de extremă-dreapta Unitatea Națională Rusă și militari ai
Criza constituțională rusă din 1993 () [Corola-website/Science/304295_a_305624]
-
trebuiau să o urce în dreptul localității Markgrafneusiedl, deși ar fi trebuit probabil trimise pe flancul drept, pentru a-l întări pe Grouchy. Conform raportului generalului Arrighi, acesta a urcat platoul în fruntea a două escadroane formate în coloană, ajungând în mijlocul baricadelor inamice, teren pe care i-a fost imposibil să formeze în linie vreun escadron. În plus, austriecii au avut destul timp pentru a se forma în caree. Șarjele diviziei a 3-a de cavalerie grea nu au dat astfel niciun
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
conduse de ducele de Joyeuse. Regele înclină către o înțelegere cu vărul său de Navara și îi interzice ducelui de Guise să vină la Paris. În ciuda inerdicției acesta își face o intrare triumfală la 9 mai 1588. Este semnalul Zilei Baricadelor (12 mai 1588) în urma căreia lui Henric al III-lea nu-i rămâne decât fuga. Regina mamă moare la 5 ianuarie 1589 iar regele se apropie de vărul său de Navara pentru a înfrunta violențele Ligii catolice. În acest timp
Henric al III-lea al Franței () [Corola-website/Science/312075_a_313404]
-
luat doctoratul în management în radio și televiziune la Los Angeles și a revenit în România în 1990, unde a înființat în aprilie 1990 „Tinerama”, care a devenit unul dintre ziarele de impact ale vremii, alături de Expres, Expres Magazin și „Baricada”. După Revoluție, a publicat cartea "„Cei care m-au ucis”", un volum de amintiri și întâmplări la care a asistat pe perioada detenției. În prefața cărții, Max Bănuș scria: A încetat din viață la data de 6 februarie 2008, la
Max Bănuș () [Corola-website/Science/311538_a_312867]