1,455 matches
-
prin lucrările fraților László și József Vágó. Amprenta arhitecturii vieneze se poate constata și la Palatul Ullmann, construit de Franz Löbl. Clădiri istorice Una dintre cele mai importante atracții ale orașului o constituie arhitectura centrului urbei, reprezentată de diferite stiluri: baroc, clasic, eclectic și secesiunea vieneză. Cea mai densă concentrare a acestora se află în centrul istoric al orașului: La începutul secolului XX, în arhitectura orădeană se impune curentul Art Nouveau, curent declanșat în Franța, dar integrat și în Imperiul Austriac
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
mare, cu numele "Parcul 23 august". În secolul XIX, cu destinația specială de spațiu verde și de recreere, s-au construit numai două parcuri, grădina Rhédey și actualul parc Petőfi, care a făcut parte din marele spațiu verde din jurul Complexului Baroc. La începutul secolului XX, pe un teren mlăștinos de pe malul drept al Crișului Repede până sub dealuri, s-a construit Parcul Orășenesc, numit ulterior Parcul Muncitoresc, iar în prezent Parcul Ion C. Brătianu. Este cel mai mare parc al orașului
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
În felul acesta neconformist, ca întruchipare a senzualității și a vanității în figura unui tinerel stricat, îl pictează și Caravaggio. Acesta s-a identificat chiar cu zeul în autoportretul în postura de "Bacchus bolnav" (ca. 1593, Galleria Borghese, Roma) . În baroc tipul acesta iconografic se transformă, subordonat tematicii vanității, într-un copilandru bând vin, de exemplu la Guido Reni (Gemäldegalerie Dresda). Pictura flamandă îi consacră lui Bacchus în secolele XVI și XVII un loc în festivitățile campestre, în mijlocul țăranilor, de pildă
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
războiul reda viața tradiționalismului. Se manifestă Tirajele au crescut, iar volumele de poezie se scriu și sunt publicate în timpul războiului, în vreme ce proza modernă se bucură de un public restrâns. Războiul da un sens de inutilitate acestui stil bogat liric, aproape de baroc, comunicarea dinte autor și public aproape că nu mai este directă. Această amenințare continuă a morții este foarte prezenta . Este o alăturare bizară dintre profund și banal. Se naște o literatura mult mai puțin bogată în stil. Primul exemplul este
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
devenit calvinistă, iar din 1566 a devenit biserică unitariană, ramânând astfel pentru o perioadă de 150 de ani, până când a fost atribuită cu forță comunității romano-catolice, ca urmare a Contrareformei. După revenirea la catolici, biserica a fost restaurată sub influența barocului de către artiștii Johannes Nachtigall și Anton Schuchbauer, sub îndrumarea parohului János Biro. Tot atunci cei doi artiști au realizat amvonul. De-a lungul vremii, edificiul a fost martor la diverse momente importante: aici a fost botezat Matia Corvin, regina Izabella
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
cu anul 1590, prevalează arta manieristă cu diverse tendințe stilistice, în care - în contrast cu seninătatea clasică a perioadei precedente - repertoriul formelor devine exagerat, corpurile omenești apar șerpuitoare și crispate ("Figura serpentinata"), tablourile sunt încărcate cu multe elemente decorative, anunțând ivirea stilului "baroc". Reprezentanți valoroși ai manierismului sunt: În arhitectura Renașterii se pot deosebi două tendințe: Muzica din timpul Renașterii corespunde "vârstei de aur" a polifoniei. Genurile cele mai frecvente sunt "messele", "motettele", madrigalul și cântecele cu acompaniament instrumental. Din punct de vedere
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
flamand Johannes Tinctoris (1435-1511), în care prezintă și susține tendințele înnoitoare în muzică. Unul din cei mai importanți compozitori ai acestei epoci este Giovanni Pierluigi da Palestrina (1525-1594), care cu a sa ""Missa de Beata Virgine"" (1570) marchază trecerea spre baroc. Se stabilesc contacte între muzicienii de diverse naționalități, centrul de atracție fiind, și în acest domeniu, Italia. Astfel compozitorul spaniol Tomás Luis De Victoria (1548-1611) este cel mai important reprezentant al școlii de muzică din Roma, în timp ce italianul Andrea Gabrieli
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
fost cucerită de habsburgi, a fost centru de regiment grăniceresc, aceste perioade și evenimente punându-și adânc amprenta asupra dezvoltării orașului. Rămasă în ruină, după anul 1870 cetatea este reconstruită în stil neoclasic cu elemente ale renașterii târzii și ale barocului. În perioada revoluției pașoptiste (1848-1849) Ineul este un important centru al mișcării naționale românești. În 1849 aici a depus armele armata condusă de generalul Vécsey Károly. În parohia reformată din Ineu se poate vedea placa memorială a acestui eveniment. Potențialul
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
vindecare. După 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria modernă și contemporană a Băilor Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstrucția și modernizarea băilor, a căilor de acces, grănicerii bănățeni construind aici majoritatea edificiilor din stațiune, care poartă amprenta unui baroc austriac impresionant. Se cuvine să pomenim aici de faptul că în anul 1999, Termele Romane cuprinse în monumentala construcție a hotelului Roman au fost redate, după 2000 de ani, în circuitul turistic astfel încât vizitatorii hotelului au posibilitatea să urmeze tratamentul
Băile Herculane () [Corola-website/Science/297208_a_298537]
-
următoare), designul drapelului polonez, inclusiv raportul de 5:8, a rămas neschimbat până astăzi. Drapelul cu stema s-a modificat doar pentru a ajusta schimbările asupra stemei. Între principalele modificări se numără modificarea stilizării pajurii de la modelul clasicist la cel baroc în 1927 și înlăturarea coroanei de pe capul pajurii în timpul regimului comunist între 1944 și 1990. Insurgenții polonezi din secolul al XX-lea purtau brasarde alb-roșii ce jucau același rol ca cel al cocardelor din secolele anterioare. Aceste brasarde au fost
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
scrisă de cehi sau de locuitorii statului ceh, în principal în limba cehă, deși s-au folosit și slavona, latina sau germana. Literatura cehă se împarte în mai multe perioade principale de timp: Evul Mediu, perioada husită; anii recatolicizării și barocului, Iluminismul și renașterea națională din secolul al XIX-lea, avangarda din perioada interbelică, anii comunismului și Primăvara de la Praga, și literatura postcomunistă. Unul dintre cei mai importanți scriitori cehi ai secolului al XX-lea este Milan Kundera. Teatrul ceh își
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
extensie și pentru a descrie operele de artă din vremea primilor Mavrocordați, până către 1730. Istoricii de artă caracterizează uneori stilul prin analogie cu renașterea apuseană, datorită structurilor sale clare, raționaliste, dar exuberanța lui decorativă permite și folosirea termenului de baroc brâncovenesc. Constantin Brâncoveanu și-a asumat rolul de protector al tiparului și școlilor din Țara Românească, dar și din Transilvania, numele său fiind întâlnit între cele ale donatorilor de la școala românească din Șcheii Brașovului. S-a înconjurat de personalități de
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
evoluției tiparului, teatrului și vieții citadine. În Italia a apărut un nou tip de pantomimă, numit commedia dell'arte, în care actorii din trupa își creau replicile pe loc. Între timp, europenii bogați au încurajat dezvoltarea unui nou stil, numit baroc. Pictorii, sculptorii și arhitecții l-au folosit pentru a crea efecte de o măreție spectaculoasă. Artisti ca Rubens, Rembrandt și Van Dyck, din Țările de Jos, și Velázquez, din Spania, erau căutați pentru portretele pictate într-un stil aproape fotografic
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
cu anul 1590, prevalează arta manieristă cu diverse tendințe stilistice, în care - în contrast cu seninătatea clasică a perioadei precedente - repertoriul formelor devine exagerat, corpurile omenești apar șerpuitoare și crispate ("Figura serpentinata"), tablourile sunt încărcate cu multe elemente decorative, anunțând ivirea stilului "baroc". Reprezentanți valoroși ai manierismului sunt: În pictură se descoperă perspectiva și reprezentarea în spațiu. Barocul a apărut ca o reflectare în artă a principiilor Bisericii Catolice, consolidate în urma Conciliului de la Trento. Sunt realizate compoziții ample, cu multe personaje și sunt
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
a perioadei precedente - repertoriul formelor devine exagerat, corpurile omenești apar șerpuitoare și crispate ("Figura serpentinata"), tablourile sunt încărcate cu multe elemente decorative, anunțând ivirea stilului "baroc". Reprezentanți valoroși ai manierismului sunt: În pictură se descoperă perspectiva și reprezentarea în spațiu. Barocul a apărut ca o reflectare în artă a principiilor Bisericii Catolice, consolidate în urma Conciliului de la Trento. Sunt realizate compoziții ample, cu multe personaje și sunt valorificate situațiile dramatice. Pictura barocă a fost în floare, în multe culturi europene, între sfârșitul
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
dezechilibru compozițional. De asemenea, folosirea liniilor de compoziție de forme curbate, asemănătoare unor litere S multiple, a diagonalelor repetate de tip ascendent și descendent comparativ cu liniile drepte, orizontale și/sau verticale, folosite preponderent anterior, sunt alte elemente tipice ale barocului de tip vizual. Tintoretto (pe numele său real Jacopo Robusti) a fost unul dintre cei mai mari pictori ai școlii venețiene, probabil, ultimul mare pictor al Renașterii italiene și, fără îndoială, unul din primii pictori folosind o manieră barocă în
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
de taină", folosirea accentuată a clar-obscurului, a diagonalei ascendente în jurul căreia gravitează întreaga compoziție, a dramatismului momentului surprins în punctul său critic și redat ne-echivoc cu măiestrie, precum și a culorilor saturate, ce umplu cadrul picturii, reprezintă tot atâtea elemente baroc. În Eneas scapă din Troia în flăcări, prezentat aici, Federico Barocci face dovada însușirii și aplicării cu brio a elementelor definitorii ale stilului baroc în pictură. În anul 1598, anul realizării picturii, acestea erau deja clar cristalizate și "standardizate," cel
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
a elementelor definitorii ale stilului baroc în pictură. În anul 1598, anul realizării picturii, acestea erau deja clar cristalizate și "standardizate," cel puțin în Italia. Peter Paul Rubens, considerat de mulți specialiști cel mai mare pictor european, maestru incontestabil al barocului pictural, a folosit compoziții complexe cu personaje multiple, pictate din unghiuri diferite, efectuând sincron diferite lucruri slujind unui scop comun. Spre exemplu, în Vânătoarea de lei, artistul flamand a folosit la refuz spațiul existent, grupând șapte vânători, dintre care trei
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
arme simultan. Deși este considerat, de către cei mai mulți, un pictor reprezentativ al școlii spaniole, de către alții un pictor manierist, El Greco, pictor care a excelat în a prezenta în pictura sa scene biblice și, mai ales, mistice, a pictat și sub influența barocului. Mai exact, tehnica sa de a picta are multiple elemente baroc, și, aidoma lui Rubens, artistul spaniol de origine greacă folosește culori saturate aplicate cu tușă groasă, de multe ori delimitând clar, dar, alteori, nedelimitând limpede, aidoma artiștilor ce foloseau
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
umplu cadrul picturii, având atitudini fie statuare, fie dinamice, dar întotdeauna dramatice, și găsindu-se în mijlocul unor peisaje ușor ireale, ce amintesc, mai degrabă, de parcuri (desigur, baroc) decât de un peisaj real. În timp ce Rembrandt și alți maeștri olandezi ai barocului s-au aplecat în compozițiile lor mai ales asupra scenelor cotidiene, spaniolul Diego Velázquez, artist neafiliat vreunei școli, dar puternic individualizat ca pictor baroc, deși a realizat și picturi inspirate din cotidian, mai ales în perioada italiană, este cunoscut îndeobște
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
deși a realizat și picturi inspirate din cotidian, mai ales în perioada italiană, este cunoscut îndeobște pentru realizarea de portrete minunate ale membrilor Curții Regale a Spaniei, compoziții pline de culoare, viață, exuberanță și realism. Precum întreaga mișcare artistică a barocului, sculptura realizată în acest stil este, în primul rând, destinată unei citiri directe, adresându-se direct simțurilor umane și componentei emoționale a privitorului. De asemenea, sculptura barocă este caracterizată printr-o dorință irezistibilă a artistului de a sugera mișcarea prin
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
vortex) din care pare a emana acțiunea, folosirea, pentru prima dată, a unor unghiuri multiple de prezentare a personajelor implicate și prezența, tot pentru prima dată, a elementelor extra-sculpturale, cum ar fi, de pildă, apa (în fântâni). Maestrul incontestabil al barocului vizual al anilor 1600 a fost, fără nicio îndoială, italianul Gian Lorenzo Bernini (1598 - 1680). Acest artist remarcabil, comparabil, ca forță și dimensiune a creației, doar cu Michelangelo Buonarroti, a fost la superlativ architect, pictor, sculptor, dramaturg și regizor. Opera
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Tereza (a cărei fotografie se poate vedea în introducere) de același Gian Lorenzo Bernini, din Capela familiei Cornaro a bisericii Santa Maria della Vittoria, Roma, realizată între anii 1645 - 1652, este, de asemenea, un superb exemplu de lucrare complexă baroc. Barocul sculptural nu s-a manifestat doar în statui sau în transpuneri multiple ale stilului în opere comandate exclusiv de Biserica Romano-Catolică. În cazul barocului din alte țări, spre exemplu, în cazul barocului englez, s-a manifestat și în realizarea de
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Roma, realizată între anii 1645 - 1652, este, de asemenea, un superb exemplu de lucrare complexă baroc. Barocul sculptural nu s-a manifestat doar în statui sau în transpuneri multiple ale stilului în opere comandate exclusiv de Biserica Romano-Catolică. În cazul barocului din alte țări, spre exemplu, în cazul barocului englez, s-a manifestat și în realizarea de opere pur laice. Un exemplu tipic de folosire a stilului baroc în cazul unui domeniu ce a fost supus unei transformări profunde din punct
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
asemenea, un superb exemplu de lucrare complexă baroc. Barocul sculptural nu s-a manifestat doar în statui sau în transpuneri multiple ale stilului în opere comandate exclusiv de Biserica Romano-Catolică. În cazul barocului din alte țări, spre exemplu, în cazul barocului englez, s-a manifestat și în realizarea de opere pur laice. Un exemplu tipic de folosire a stilului baroc în cazul unui domeniu ce a fost supus unei transformări profunde din punct de vedere arhitectural, sculptural, precum și al întregului peisaj
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]