3,051 matches
-
1942-1944, vor intra în volumul Cornul pădurarului (1957) și, în număr sporit, în antologia de autor Vioara roșie (1968). Multe sunt notații lirice, în vers liber, în stilul cu inflexiuni elegiace al poeților tineri (mai cu seamă ardeleni, bucovineni și basarabeni) din anii ’40, nu fără ecouri din Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Poetul încearcă să descopere divinitatea în propriul suflet: „Lângă inima nopții veghez/ luceferii stinși din sufletul meu./ Poate, mă doare acest drum povârnit, / căutându-l în mine pe
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
cazacilor), în timp ce Aerodromul de la Șura Mică duce în Ardeal, iar Amintiri de acum o mie de ani se plasează pe Valea Prahovei. Amplificând descripția de mediu la dimensiuni de roman, Un port la Răsărit are un mult mai opulent climat basarabean, dar integrabil și celui din literatura provinciei și a periferiei bucureștene (Mihail Sadoveanu, V. Demetrius, Cezar Petrescu, I. Peltz, G. M. Zamfirescu, Ion Călugăru ș.a.), pictat în culori pe alocuri mai apăsate. Orașul de la vărsarea Nistrului, de tip oriental, multietnic
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
rămâne să și-o asume cititorul. Alt roman poartă titlul Astă vară n-a fost vară... (1996), continuat în stil intertextual pe o pagină interioară: „Numai un potop și-o pară”, cu precizarea că se citează dintr-un cântec popular basarabean. Este povestea asasinatului moral săvârșit de mareea roșie asupra individului, în esență a intelectualului, decis să-și apere cu eforturi suprafirești identitatea. Pentru a-și intitula romanul următor, editat în 2000, U. reia propriul model: sintagma de pe copertă, Strigă acum
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
literaturii sovietice moldovenești (1963, în limba rusă), Din trecutul cultural și literar al poporului moldovenesc (1969) ș.a. -, dar mai ales în alcătuirea, prima dată la stânga Prutului, a unei ediții consacrate acestuia (Opere alese, 1955). A semnat articole referitoare la scriitori basarabeni (Alexie Mateevici, Andrei Lupan, Emilian Bucov, George Meniuc), a scris și despre Costache Conachi, Costache Negruzzi, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Barbu Delavrancea ș.a. Încă din deceniul al șaselea V. s-a pronunțat răspicat și constant, dând dovadă de curaj civic
VASILENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290450_a_291779]
-
Negara, din aceeași familie cu Tăcere, au fost ulterior extinse și nuanțate. Proze de amploare epică și de vizibilă adâncime psihologică și socială, precum Izvodul zilei a patra și Elegie pentru Ana-Maria, dau viață unor scene ingenue din viața satului basarabean, însă purtătoare de semnificații etice, sociale și filosofice. Scrierea cea mai izbutită a lui V., analizată de multe ori în maniere divergente, dar care s-a impus în cele din urmă ca o piesă de rezistență a literaturii basarabene din
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
satului basarabean, însă purtătoare de semnificații etice, sociale și filosofice. Scrierea cea mai izbutită a lui V., analizată de multe ori în maniere divergente, dar care s-a impus în cele din urmă ca o piesă de rezistență a literaturii basarabene din anii ’60, este romanul parabolic Povestea cu cocoșul roșu. Scriere semifolclorică, apropiată de tehnica basmului, de o savoare aparte, în care autorul se dovedește un maestru al vorbei în pilde, cu variate și surprinzătoare subînțelesuri, un mânuitor iscusit al
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
Serafim Ponoară, dar și prin sugestia involuției de la zimbrul măreț, mit și simbol în stema țării, până la dobitocul târât de funie de ultimul prost nimerit pe pământul străbunilor. Parabolă literară în care V. exprimă ingenios probleme și adevăruri ale satului basarabean postbelic, romanul exploatează „gama întreagă a comicului: voioșia generală alternează cu intonația discretă a vocii autorului, solemnitatea verbului scade brusc și cade chiar în neutralitate epică, condensarea aforistică își are la polul opus un retorism despletit, farsa înlocuiește dezvăluirea dezacordului
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
universitare. În 1972 a absolvit Facultatea de Istorie a Universității de stat din Chișinău, dar s-a impus ca un pasionat al arheologiei încă din timpul studenției, când și-a făcut și „practica” în domeniu, în compania unor iluștri arheologi basarabeni: prof. Ion Niculiă și prof. N. Chetraru. Îndeosebi cu N. Chetraru, Ilie a străbătut spațiul geografic dintre Prut și Nistru, iar rezultatul a fost descoperirea a peste 200 de noi stațiuni paleolitice, multe dintre acestea fiind introduse în circuitul științific
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Predarea istoriei constituie una din cele mai importante componente ale educației școlare care contribuie la formarea cetățeanului contemporan. Pentru a Înțelege starea Învățământului istoric basarabean, vom trece În revistă cele mai importante momente din domeniu. În Republica Moldova timp de două decenii s-au realizat deja cinci modificări esențiale ale programului școlar la istorie. Prima concepție a instruirii istorice În școala națională din Moldova a fost
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
a păstrat jumătatea superioară a corpului. Are singurul braț păstrat (stângul), modelat în sus, iar la partea inferioară a abdomenului a fost incizată imaginea triunghiului pubian (M. Petrescu-Dâmbovița, M.-C. Văleanu, 2004, fig. 214/1) (fig. 5/10). Din aria basarabeană (tripoliană) a culturii Cucuteni Tripolye provin mai multe obiecte de cult cu însemnele orantei. Ne referim, mai întâi la scăunelul (tron) de la Voroteț-Orhei, cu spătarul modelat antropologic. Nu rezultă cu certitudine dacă antropomorful este masculin sau feminin, dar din exemplificările
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
la tronurile precucuteniene de la Poduri și Isaiia, constatăm că, fie canoanele obligatorii, fie necunoscutul sacru, au impus modelarea atât de sumară a brațelor acestora, pe care noi le considerăm ca elemente ale antropomorficului. Tot din R. Moldova, dar din aria basarabeană a culturii Gumelnița, din localitatea Taraclia, provine o statuetă feminină întreagă, și care reprezintă oranta în deplina sa manifestare. Piesa a fost modelată pentru a fi folosită în poziția „în picioare”. Este decorată cu linii incizate pe picioare și pe
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
G. Frasin, „Sora Emilia”, „Scrisul nostru”, 1931, 7-8; Traian Stănescu, „Sora Emilia”, „Dacia”, 1931, 106; Al. Robot, Literatura de provincie, RP, 1932, 4 439; Pericle Martinescu, Dimitri Șișmanov, „Literatura bulgară”, SDM, 1936, 4; Traian Georgescu, Dimitri Șișmanov, „Literatura bulgară”, „Pagini basarabene”, 1936, 4-5; Piru, Varia, I, 282; Dumitru Micu, „Dicționar de pseudonime”, CNT, 1973, 41; Marin Bucur, „Dicționar de pseudonime”, RITL, 1974, 3; Î.H. [Ion Hangiu], „Dicționar de pseudonime”, LL, 1974; Carianopol, Scriitori, ÎI, 125-136; Dicț. scriit. rom., IV, 408-410
STRAJE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289968_a_291297]
-
hartă a poeziei românești, TR, 1991, 13; Cornel Munteanu, Meditație asupra sinelui, ST, 1991, 2-3; Nicolae Popa, Nostalgii medievale, LA, 1991, 25; Teodor Vârgolici, „Arhivele Golgotei” L, 1992, 26-27; Teodor Tanco, Ut pictura poesis, ST, 1991, 10; Constantin Ciopraga, Poeți basarabeni: Leo Butnaru - Arcadie Suceveanu, DL, 1994, 1; Ștefan Hostiuc, Arcadie Suceveanu, „Glasul Bucovinei”, 1994, 1; Dinu Pătulea, „Peisajul condamnat” sau Cum se vede lumea din Basarabia, CC, 1994, 1-3; Călin Manilici, Un poet neosimbolist: Arcadie Suceveanu, ST, 1994, 10-11; Tudor
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
poporului”, „Lumea românească”, 1939, 580; Theodor Râșcanu, „Fiul poporului”, „Libertatea”, 1939, 10; Stelian Segarcea, „Fiul poporului”, „Progresul”, 1939, 67; Iorgu Tudor, Mișcarea social-culturală în Basarabia după Unire (1918-1944), București, 1976, 22, 182; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 106; Al. Burlacu, Proza basarabeană și modelul Creangă, IL, 2000, 4; Dicț. scriit. rom., IV, 429-430; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii ‘20-‘30, Chișinău, 2002, 191-201. D. M.
SULACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
biserica „Sf. Gheorghe”, este numit, de asemenea, profesor de religie la Liceul Militar „Regele Ferdinand” și apărător la Consistoriul Eparhial al Mitropoliei Basarabiei. Începuse să publice versuri din 1922 în „Vulturul Basarabiei”. Mai colaborează la „Raza”, „Basarabia literară”, „Luminătorul”, „Școala basarabeană”, „Viața Basarabiei”. În 1940, nevoit să plece în refugiu, se oprește la Buzău, unde va sluji la biserica „Neguțători”. După un an se întoarce la Chișinău, dar în 1944 ia din nou calea pribegiei, stabilindu-se ca preot la biserica
SURUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290024_a_291353]
-
în volumul Spre Golgota (1939). În „Flori de stepă” din 1938 publică un fragment din romanul Învierea, apreciat într-o scrisoare de E. Lovinescu (care citise o sută de pagini în manuscris, spunând că „e o zugrăvire pitorească a moravurilor basarabene în cenușiu”), și mai multe povestiri, iar în „Viața Basarabiei” din 1940 îi apar numeroase schițe, incluse ulterior în culegerea Crizantema de la frontieră (1942). Nuvelistica sa are ca notă particulară prezentarea documentară, uneori naturalistă, cu lux de amănunte concrete și
TAMBUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290046_a_291375]
-
1-2; Leonid Zemba, „Spre Golgota”, „Itinerar”, 1939, 6-7; Petre Ștefănucă, Alexandru Tambur, VBA, 1940, 1; D.P. [Dimitrie Păcurariu], „Crizantema de la frontieră”, VAA, 1942, 358; Iorgu Tudor, Mișcarea culturală-socială în Basarabia după Unire, București, 1976, 27, 61, 180; Eugen Holban, Figuri basarabene, „Basarabia”, 1992, 2; Colesnic, Basarabia, III, 208-215; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 106. S.P.
TAMBUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290046_a_291375]
-
perspectiva implicării Rusiei În conflict. O asemenea acțiune ar fi avut consecințe incalculabile: traversarea de către trupele rusești a teritoriului românesc sau transformarea acestuia În teatru de operațiuni militare, precum și utilizarea prilejului oferit pentru reanexarea de către Rusia a celor trei districte basarabene. Cum era și firesc, Domnitorul Carol dorea să afle atitudinea Germaniei față de evoluția conflictului oriental. Bismarck fusese Înștiințat, În mod strict confidențial, de propunerea Rusiei de a Încheia o convenție cu România pentru reglementarea trecerii trupelor sale. Solicitând opinia cancelarului
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Numai că ministrul de Externe francez nu era deloc Înclinat să dea curs unei asemenea inițiative, Întrucât nu dorea să indispună diplomația rusă. La jumătatea lunii ianuarie 1878, Cabinetul de la Petersburg comunica formal intenția de a reocupa cele trei județe basarabene, care pentru Rusia reprezenta „o chestiune de onoare și de demnitate națională” <ref id="86"> 86 Corespondența generalului Iancu Ghica, doc. XCII, p. 128-129; N. Iorga, Correspondance diplomatique roumaine sous le Roi Charles Ier, Bucarest, 1938, doc. nr. 660, p.
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
libertății comerțului, contele rus Șuvalov Încerca să-i convingă pe distinșii interlocutori că „problema Basarabiei” nu este una de „ambițiune și de interes”, ci o „cestiune de onoare” pentru Guvernul Imperial. Gorceakov adăuga la rândul său că cele trei districte basarabene fuseseră cedate Moldovei prin Tratatul din 1856, act internațional Încălcat de români În 1859, când au Înfăptuit unirea, și În 1866, odată cu alegerea Principelui Carol. Cu alte cuvinte, el dorea să sublinieze că nu rămăsese mai nimic din amintitul Tratat
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
de guvernanții de la București drept „dureroase”. Statul român era silit să acorde drepturi civile și politice străinilor de alt rit decât cel creștin (art. 44) și să cedeze sudul Basarabiei, ce revenea Rusiei (art. 45). Drept „compensație” pentru pierderea districtelor basarabene, prin Tratat se prevedea că Dobrogea, În fapt străvechi teritoriu românesc, Împreună cu Delta Dunării și Insula Șerpilor aveau să intre În componența României (art. 46) <ref id="141">141 Vezi Ibidem, p. 123. </ref>. Profund dezamăgit de rezultatele Congresului și
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Contactele dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului, după anexarea Basarabiei, la 1812, au fost extrem de benefice pentru mișcarea națională a românilor basarabeni. După raptul teritorial, instrumentat În cadrul tratativelor de pace ruso-turce de la București și instituirea sârmei ghimpate, de-a lungul râului Prut, și a supravegherii noii frontiere Între cele două părți ale unui singur Principat al Moldovei, de altă dată, de către cordoanele
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
a coincis, În mare parte, cu o perioadă glacială În raporturile politice româno-ruse, dar și cu una de relativă Încălzire a acestor relații, fapt care nu putea să nu aibă un anumit impact asupra mișcării de emancipare națională a românilor basarabeni. Pe durata perioadei unor raporturi politice și diplomatice ruso române, ceva mai delicate, până la dezavuarea pretențiilor Petersburgului de a-și reanexa sudul Basarabiei, În ianuarie 1878, Bucureștiul, oficial, a știut să promoveze o atitudine prudentă În raport cu relațiile cu diferiți reprezentanți
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
la Palat de către Carol I a unuia dintre liderii incontestabili ai acestei mișcări, Alexandru Cotruță, organizată de către Bogdan Petriceicu Hasdeu, stabilit de mai mulți ani În România <ref id="1"> 1 Ioan Pelivan, Alexandru Matei Cotruță, În Fapte trecute și basarabeni uitați, Chișinău, 1992, p. 315.</ref>. În rest, contactele reprezentanților mișcării naționale a românilor basarabeni cu oficialitățile române au avut un caracter mai mult discret. Dar, aceasta nu Înseamnă că românii basarabeni nu s-au bucurat de sprijinul autorităților române
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Pelivan, Alexandru Matei Cotruță, În Fapte trecute și basarabeni uitați, Chișinău, 1992, p. 315.</ref>. În rest, contactele reprezentanților mișcării naționale a românilor basarabeni cu oficialitățile române au avut un caracter mai mult discret. Dar, aceasta nu Înseamnă că românii basarabeni nu s-au bucurat de sprijinul autorităților române, atât cât a fost posibil, ținându-se cont de multiplele nuanțe delicate ale relațiilor oficiale dintre București și Sankt Petersburg. Contacte Îndelungate cu liderii partidei naționale a românilor basarabeni le-au avut
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]