48,701 matches
-
pe roata cupelei ca un lujer, Tu! cea pe care-odată o răsfățam în rime, Cerșită pe mătăsuri fără s-o știe nime. Și vulgu-n piața rondă va izbucni în mugeri! Ci ridicîndu-ți roba, pe fesele splendide C-o micșunea voi bate însemnul de Poet!! Apoi voi sta-ntr-o rînă și piersici voi deschide Și, savurînd alene grețoasele omide, Voi porunci surgiul să mîie mai încet. Vei fi atît de tristă și blînd nedumerită De rînjetul ce-mi joacă pe-obraz
Ranchiuna unei nopți de vară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11516_a_12841]
-
Să fii pregătită - i se spusese la clinică. Din momentul în care primim o donație, te sunăm chiar și în miezul nopții." Deși scurte, nopțile i se păreau tot mai lungi. Astfel trecu vara și începu toamna. Boabele de strugure băteau acum în albastru-violet, nuanțele culesului. Dializa administrată în timpul nopții trebuia repetată acum și în cursul zilei. Nu-i mai rămânea decât să aștepte sărbătorile de iarnă. Să aștepte acele zile și nopți de petreceri și chef, acele ore de viscol
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
O Doamne-Doamne dă-ne nouă Un ou de porumbiel răscopt Să-l ducem fără nici un moft Drept dar kaștoacei noastre-n rouă Azi e senin și este nouă Ieri a plouat și a fost opt De ce Duminicile-mi scapă Cînd bate toaca printre sfinți Îngerii mei se uită-n apă Și-apoi aripile-și adapă Pînă ce nimbu-n cap le crapă Tu ai craci lungi și sîni fierbinți De ce Duminicile-mi scapă Cînd bate toaca printre sfinți Plutesc iar clopotele-n
Azi e senin și este nouă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11228_a_12553]
-
fost opt De ce Duminicile-mi scapă Cînd bate toaca printre sfinți Îngerii mei se uită-n apă Și-apoi aripile-și adapă Pînă ce nimbu-n cap le crapă Tu ai craci lungi și sîni fierbinți De ce Duminicile-mi scapă Cînd bate toaca printre sfinți Plutesc iar clopotele-n dungă Trase de-un flutur zăpăcit Iubirea-n pat o să te-ajungă Într-un amurg cu raza lungă Și sufletul o să-ți împungă Chiar dacă-n perne l-ai ferit Plutesc iar clopotele-n
Azi e senin și este nouă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11228_a_12553]
-
și sânge - rug și floare - Te-aș aștepta din nou, cerșind la drumul mare, S-aduci săgeata vieții din timpuri înapoi, Căci s-a lungit cărarea de umbre după noi. Gemenele Copilele, frumoase, deodată s-au născut. Una, mai băiețoasă, bătea cu pumnii-n lut. Cealaltă, lină-n pas, cutreiera grădina Și aduna, din rouă, cu ochii-nchiși, lumina. S-au despărțit în soartă, plângând, de două ori: O dată-n gest și fire, ca fete și surori, Apoi se risipiră, în
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
Emil Brumaru Iubito, tabla înmulțirii E pentru mine un supliciu! Nu știu cît face șase-ori nouă Nici dac-aș fi bătut cu biciu' De tine, mică și nervoasă, Că sînt atît de imbecil. Dar, iată! gîndului meu leneș, Pe care cu sfială ți-l Strecor sub rochia ușoară Și galbenă, nu-i este frică, Deși sîntem în plină stradă, Să te
Iubitei ce-și purta pisica-n lesă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11649_a_12974]
-
nepotolita foame de dragoste-adâncă la bătrânețe. XIII. Dis-de-dimineață Murind pe loc în zorile albe, mireasă-a somnului meu putred de bogată de joi pân'mai apoi în mijlocul tăcerii, te-ai culcat pe lauri sau pe butoiul de pulbere cât ai bate din palme ca oul lui Columb, plină până peste marginea lumii dis-de-dimineață paznic de nădejde al nopții ai fost. XVII. Cobai în noapte Cobai, cobai în noapte până la moarte, de-a fir-a-păr fiecare-și poartă crucea, pas cu pas; am
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
a anului 2005 (Editura ,Fundația Luceafărul" îl anunță pe anul 2004 de fapt). Dar iată că, printr-o premoniție de-a dreptul surprinzătoare, prozatorul îi transformă pe cei trei împricinați din ,eroi naționali" (când ei ar fi trebuit să fie bătuți la fund în piața publică pentru ,joaca" lor nesăbuită) în personaje, ceea ce este mult mai aproape de adevăr. Să nu se creadă că lucrurile din roman sunt egale cu cele din realitate. Nu, ele doar seamănă și mai ales se includ
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
e vorbă, peste... 50 de ani. De asemenea, nu se dau explicații clare despre ce s-a vrut, despre ce s-a întâmplat și despre ceea ce ar fi putut să iasă din toată tevatura. Nici nu se putea altfel: ,viața bate filmul" - cam cum suna o emisiune TV de acum doar câțiva ani. Doar că totul este acoperit (aici intervine și câștigă literatura) de o gravă aură suprastatală cu iz de complot, sau de provocare, sau de batjocură, implicate fiind înalte
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
când arunca ca pe o cometă acel șurub legat de o batistă de adio înspre a fenta zona erogenă a peisajului pleosc vezi muzici a scuturat pomul de avocado cari căzând coios făceau bum bum bum vezi muzica m-a bătut pe umăr pac pac poc vezi muzica n-ai de ce să-ți fie frică aici ai totul e MUZICĂ aici suntem pe insula mântuirii venită prin debussy via watteau aici totul e din muzică auzi la noapte sonata lunii te
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
al căror nume a fost uitat. Anonime sunt la noi numeroasele anecdote și bancuri care au denunțat monstruozități ale comunismului. Este anonim următorul banc: "Coana Leana în fața oglinzii, pregătindu-se pentru o recepție: Nicule, ți-ai imaginat tu vreodată, atunci când băteai cuișoarele alea în atelierul de cizmărie, că o să ajungi să te căsătorești cu o academiciană?" Unele anecdote își au autori, ca aceasta a lui Grigore Moisil, matematicianul celebru și prin spiritul său ascuțit, anecdotă spusă de academician unui coleg după ce
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
Constantin Abăluță Tăcerea celor pe care nimeni nu-i umilește e ca un zid singur în cîmp poate că-mi bate cineva la ușă în timp ce eu zbor cu avionul spre berna unde-mi fac un prieten tocmai atunci cînd nu mai speram viață plină de zile ca o cutie poștală doldora de reclame după ce-ai lipsit un timp de-acasă
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
80 sînt Dar eu am văzut și Pliniu cel bătrîn. Prima e o fantezie grațioasă, umflînd fabulos tradiția minciunilor cinegetice, dar ancorînd fără veste într-un port al lirismuluii pur: Pușca zăcea părăsită în iarbă, iar inima-n piept îmi bătea vehement. Cînd m-am trezit, de-acum leul trecuse și coada-i vedeam depărtîndu-se lent... Știu, încă sînt urși prin pădurile-aceste, sînt jderi și mistreți și sînt cerbi minunați - dar eu, rătăcit într-o veche poveste, un leu am văzut
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
slujiri terestre Și-n această clipă vezi cu-nfiorare Un apus tomnatic sângerând pe creste Și te-ntorci cu scrisu-n clasele primare Parcă de-o uimire, parcă de-o poveste Că rămâi de toate nu-i nici de mirare Prea te bat adesea bănuieli funeste Urmărindu-ți umbra singur pe-o cărare Cu ne-nduplecate amăgiri agreste Mai păzești la vie, mai închini pahare Mustul se întoarce din rotiri celeste Să mai fiarbă-n sure șuri imaginare Graurii în pâlcuri cât mai dau
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
Maria. A venit răspunsul lor topind zăpezile din jur. Dar cea mai dreaptă, Cea mai trainică, A fost cărarea Din ultima mea duminică în America. Era viscol și gheață afară. Drumurile pustii. Era spre seară. Cînd la ușa mea a bătut cineva. Nancy, Rosemarie și James plini de zăpadă. Doar ochii li se mai zăreau de sub căciulile înghețate. Stăteau în fața mea. Veneau de departe. De peste munți. Din Williamsport. Pe o altfel de cărare veneau să-și ia la revedere Și să
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
așternuturi de stâncă și pământ...forme de relief tot mai nesigure de la înălțimea ultimului catarg. BARBECUE În cartier se auzea doar melodia Cine a lăsat câinii afară !? și ocrotitorii nemiloși ai ursului panda strigând lozinci anti-globalizare. Scuturau din lanțuri și băteau în tobe din piele udă de câine. De pe balcon, pisica s-a întors cu o frunză proaspătă din cea mai imprevizibilă iederă a acelui an. Și cu întrebarea: știi cum sună în limba germană o condamnare la moarte? De pe balcon
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
așadar, fusese relativ simplu, avea un dosar medical complex, operații, tahicardie, dureri de cap și, în special, multă imaginație care i-a servit de minune, atunci când doctorul care-i întocmea fișa confruntase mai multe diagnostice și observase că multe se băteau cap în cap. - De când vă doare capul? - o întrebase medicul în timp ce-și ștergea plictisit ochelarii de halat și-și întindea spatele. Din copilărie, de când se știa, din burta mamei de ce nu, toată viața avusese migrene, se obișnuise într-
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
CAISUL Dimineață frumoasă de primăvară... crengi albe și roz bat ușor în fereastră. Copila, uimită de frumusețea florilor, deschide fereastra și vede caisul care râde în soare. Ce minunat ești! Ai mâini de catifea, părul albit de zăpadă și coroana roz, îi spune fetița. Din nou caisul bate în geam
Caisul. In: Alabala by ADĂSCĂLIȚEI MĂDĂLINA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_708]
-
și roz bat ușor în fereastră. Copila, uimită de frumusețea florilor, deschide fereastra și vede caisul care râde în soare. Ce minunat ești! Ai mâini de catifea, părul albit de zăpadă și coroana roz, îi spune fetița. Din nou caisul bate în geam murmurând o chemare. Fetița iese în grădină să vorbească cu el. Dragă fetiță, văd că ai o foaie în mână. Ce ai scris pe ea? Am scris ce frumos ești când razele soarelui străbat printre pletele tale. Am
Caisul. In: Alabala by ADĂSCĂLIȚEI MĂDĂLINA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_708]
-
Occident? Ce-ar fi să-mi scot rucsacul din spinare și să-mi întind un cort pe acest drum de fier? Pavaj Mi-au simțit mirosul m-au lăsat să privesc morișca de la răscrucea străzilor pavate mi-au explicat de unde bate vântul în ziua aceasta de noiembrie mi-au arătat catedrala gotică ce-și trimite lumina departe prin cenușiul ploii. Mi-au observat zbârciturile de pe gât mi-au povestit despre fecioarele renovate din biserica Sfânta Hedwiga m-au fotografiat lângă statuia
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
se îndrăgostește de alții. În toată afacerea aia pe care te-ai apucat tu s-o rozi pe la colțuri era vorba doar de mine, de I. și de ce cred eu despre viață. Era o chestie simplă, ridicol-umană la rădăcina căreia bătea inima mea. Ștrumfii caută lumea adevărată Au trecut cîțiva ani de cînd sufeream bot în bot ca două javre dispuse. Lumea, între timp, s-a strîmtat și a început să crape în coate... Nu mai știu ce faci. O mai
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
doldora de creieri... da, cinic, dom'le! am substanță cenușie cît pentru o mulțime... neuroni... chestii gînditoare rapid, cît ar găuri șerpii sălbatici prin apă, cît ai improviza dulce introducerea unei trompe de flutur într-o corolă... alo! strigă... dumneata bați cîmpii!... ne fraierești!... Și n-am mai vorbit o vreme... apoi iar... Mi-am șoptit că trebuie să fiu calm (nu bleg!) , să-mi îndrept cuvintele spre mîngîierea proaspătă de-adolescență rătăcită printre oameni, spre înțelegerea strictă a serafimilor... a
Într-o neglijență tandră... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11878_a_13203]
-
-mi aduc aminte de acea oră, oră, oră, - o, de-acea oră, oră, oră. Era și un bărbat ce-mi sta alături, - ținea în mâna dreaptă aparatul de fotografiat, nerăbdător, foindu-se pe scaun, se tot uita la ceas, de câte ori bătea în aer ora, ora, ora. Într-un târziu, în aur și în roșu, a apărut și Marele Pontif. Sub ropote de-aplauze, sub blitzuri, El, Benedictus, binecuvânta, cu-un blând surâs, - părea cumva rănit, în odăjdiile de forță, strâns între
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
din Ralet și-i deschide soțul amic vechi și... în temă. Tot ceaiul se consumă într-un fel de trăncăneală surrealistă, timp în care soțul își ține permanent soția îmbrățișată: adică, vezi, pîrlitule, ea tot a mea este, iar tu bați trotuarele ca un ogar ogîrjit... Cine ar fi avut curajul să pună o Condoleeză într-un atare temerar post! Numai Busch. De altfel, într-o Americă, de la începuturile ei temerară, unde emblematica silfidă de culoare s-a mișcat mereu dezinvolt
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
zidurilor apar primele semne de viață. prin preajmă trec funerare semne ale vîntului. rătăciri la îndemînă, cu umbrele lor stacojii. orizonturi cu piepturile larg deschise. ce căderi mai pot fi invocate din nimicurile întunericului? ce deget de ghiață să mai bată în ferestrele-uși? ce naștere ne tot aruncă pe buzele nopții? ce rană ne tot prelinge silueta pe scîndura neagră de cer? (pe perete apare un vierme minuscul. dintr-o dată am văzut tot cerul și pămîntul prin ochii lui). urma din
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]