3,984 matches
-
de tip fibroblastic (transformare epitelial - mezenchimală: EMT - Epithelial Mesenchimal Transition), incapabilă să răspundă la stimulii din mediul înconjurător, necesari pentru o funcționare normală în continuare, în cadrul țesutului de origine [50]. Celula metastatică își suprimă legăturile cu celulele învecinate, străbate membrana bazală, migrează prin matricea extracelulară și pătrunde într-un capilar; toate aceste procese sunt mediate în permanență de receptorii de adeziune celulară. În torentul circulator intră în acțiune alți receptori care mediază: adeziunea cu trombocitele sau leucocitele (favorizând transportul), desfășurarea proceselor
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
care mediază: adeziunea cu trombocitele sau leucocitele (favorizând transportul), desfășurarea proceselor imunologice de apărare și adeziune la celulele endoteliale [465,471]. După fixarea la endoteliul vascular apar o serie de fenomene, cum ar fi retracția celulelor endoteliale, cu expunerea membranei bazale. Celulele metastatice se fixează pe membrana bazală și apoi o străbat, trecând în matricea extracelulară a organului țintă și încheind ciclul de formare a tumorilor secundare [159]. Receptorii care mediază acest proces al metastazării aparțin mai multor familii și au
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
favorizând transportul), desfășurarea proceselor imunologice de apărare și adeziune la celulele endoteliale [465,471]. După fixarea la endoteliul vascular apar o serie de fenomene, cum ar fi retracția celulelor endoteliale, cu expunerea membranei bazale. Celulele metastatice se fixează pe membrana bazală și apoi o străbat, trecând în matricea extracelulară a organului țintă și încheind ciclul de formare a tumorilor secundare [159]. Receptorii care mediază acest proces al metastazării aparțin mai multor familii și au diferite roluri: structural (de menținere a structurii
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
a organului țintă și încheind ciclul de formare a tumorilor secundare [159]. Receptorii care mediază acest proces al metastazării aparțin mai multor familii și au diferite roluri: structural (de menținere a structurii țesuturilor și de ancorare a lor de membrane bazale), în morfogeneză, coagulare, transmiterea diverselor semnale între celule, circulația limfocitelor (fenomenul de „homing”, orientarea limfocitelor T și NK), etc [197]. Din punct de vedere structural, receptorul prezintă 3 domenii [294]: domeniul extracelular, care asigură cuplarea cu ligandul (numit în acest
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
A, în urma căruia are loc emiterea de pseudopode pentru atașarea la receptorii matriciali sau la joncțiunile intercelulare [215,224,349,350]. Din punct de vedere morfologic, invazia tumorală începe cu emiterea de prelungiri de către celulele tumorale, prelungiri ce depășesc membrana bazală, urmată de trecerea în întregime a cel puțin o celulă dincolo de membrana bazală. După depășirea membranei bazale,celulele tumorale migrează la distanță de leziunea primară prin sistemele limfatic și sanguin, principalele căi de metastazare. Odată pătrunse în lumenul vascular, celulele
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
sau la joncțiunile intercelulare [215,224,349,350]. Din punct de vedere morfologic, invazia tumorală începe cu emiterea de prelungiri de către celulele tumorale, prelungiri ce depășesc membrana bazală, urmată de trecerea în întregime a cel puțin o celulă dincolo de membrana bazală. După depășirea membranei bazale,celulele tumorale migrează la distanță de leziunea primară prin sistemele limfatic și sanguin, principalele căi de metastazare. Odată pătrunse în lumenul vascular, celulele fie vor prolifera în zona de invazie, fie, cel mai frecvent, sunt transportate
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
215,224,349,350]. Din punct de vedere morfologic, invazia tumorală începe cu emiterea de prelungiri de către celulele tumorale, prelungiri ce depășesc membrana bazală, urmată de trecerea în întregime a cel puțin o celulă dincolo de membrana bazală. După depășirea membranei bazale,celulele tumorale migrează la distanță de leziunea primară prin sistemele limfatic și sanguin, principalele căi de metastazare. Odată pătrunse în lumenul vascular, celulele fie vor prolifera în zona de invazie, fie, cel mai frecvent, sunt transportate pasiv până în rețeaua capilară
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
asemănătoare oricărei embolii, reacție ce poate avea un efect toxic asupra celulelor tumorale dar care, în același timp, poate favoriza metastazarea. Ieșirea celulelor tumorale din vasul capilar (extravazare) se poate produce fie prin migrare activă, celulele străbătând prin diapedeză membrana bazală, fie prin degradarea membranei bazale de către masa compactă tumorală care a proliferat intravascular. În spațiul interstițial, celulele tumorale formează micrometastaze, leziuni a căror nutriție se realizează prin difuziune. Dezvoltarea micro metastazelor până la nivelul de macrometastaze necesită declanșarea procesului de neoangiogeneză
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
poate avea un efect toxic asupra celulelor tumorale dar care, în același timp, poate favoriza metastazarea. Ieșirea celulelor tumorale din vasul capilar (extravazare) se poate produce fie prin migrare activă, celulele străbătând prin diapedeză membrana bazală, fie prin degradarea membranei bazale de către masa compactă tumorală care a proliferat intravascular. În spațiul interstițial, celulele tumorale formează micrometastaze, leziuni a căror nutriție se realizează prin difuziune. Dezvoltarea micro metastazelor până la nivelul de macrometastaze necesită declanșarea procesului de neoangiogeneză (ca în cazul tumorii primare
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
etape se face pentru simplificarea expunerii. Invazia secundară (metastazarea propriuzisă) reface de altfel, în ordine inversă, etapele invaziei primare. Adeziunea celulelor în organul metastazat este facilitată de încetinirea fluxului sanguin, care permite fixarea de endoteliul capilar. Astfel, endoteliul și membrana bazală devin accesibile celulei tumorale, aderența realizându-se printr-un mecanism heterofilic prin care receptori specifici ai celulelor tumorale (integrine și CD44) se cuplează cu contrareceptorii corespunzători (laminina, fibronectina, vitronectina) ai matricei extracelulare sau ai celuleor endoteliale, care pot fi specifici
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
în procesul de invazie și în cel de metastazare. Procesul de metastazare este foarte complex, având la bază interacțiuni între celulele tumorale (cu fenotip metastazant) și gazdă. Fenotipul metastazant este caracterizat printr-o motilitate crescută, posibilitatea de a degrada membrana bazală, de a invada țesuturile, de a crește în noua localizare. Amplificarea genei a fost identificată în 20-30% din carcinoamele invazive [272]. Deși nu în toate cazurile, există o corelație între amplificarea genei și elementele de agresivitate și prognostic rezervat. Supraexpresia
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
cu rată crescută de proliferare, cu creștere independentă față de hormonii steroidieni, rezistente la procesul de apoptoză indus de tratamentul citostatic, insensibile la hormonoterapie, capabile să dobândească fenotip angiogenic, să-și intensifice sinteza de metaloproteinaze, cu rol în degradarea componentelor membranei bazale. Sunt elemente care încadrează celula în fenotipul invaziv și meta-stazant. Concluzii Proteina p53 are un rol important în menținerea integrității genomice, determinând oprirea celulelor în G1/S pentru repararea leziunilor ADN. Dacă acest lucru nu este posibil, proteina p53 induce
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
lotul „tumori maligne” format din 15 paciente, lotul „ tumori benigne ” format din 14 paciente și lotul „tumori maligne control” format de asemeni din 15 persoane. Pacientelor care au format lotul „tumori maligne” li s-au recoltat patru probe: preoperator (nivel bazal), la două zile postoperator, la opt zile postoperator și la două-trei luni postoperator. În total au fost prelucrate 72 de seruri. Determinările au fost făcute prin principiul ELISA (“Sandwich”) cu calibrare într-un punct. Citirea reacțiilor s-a făcut la
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
tu-mori maligne ” format din 15 paciente, lotul „ tumori benigne ” format din 14 paciente și lotul „ tumori maligne control ” format de asemeni din 15 persoane. Persoanelor care au format lotul „ tumori maligne control” li s-au recoltat patru probe: preoperator (nivel bazal), la două zile postoperator, la opt zile postoperator și la două-trei luni postoperator. În total au fost prelucrate 72 de seruri. Determinările au fost făcute prin principiul ELISA (“Sandwich”) cu calibrare în cinci puncte pentru CA 15-3. Citirea reacțiilor s-a
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
fost prelucrate 72 de seruri. Determinările au fost făcute prin principiul ELISA (“Sandwich”) cu calibrare în cinci puncte pentru CA 15-3. Citirea reacțiilor s-a făcut la analizorul Nobiscan 3A. Luând în considerație determinările lotului „tumori benigne” și determinările inițiale (nivelul bazal) ale lotului „ tumori maligne ”, pentru un interval de referință cu o valoare cut-off de până la 20 U/ml, pentru CA 15-3, am obținut următoarele rezultate: Sensibilitate 60 % Specificitate 92,8 % Valoare predictivă pozitivă 90% Valoare predictivă negativă 70% Corelarea cu stadiul
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
opt zile de la intervenția chirurgicală s-a constatat o creștere ușoară față de valoarea anterioară pentru 50% din cazuri (7 cazuri), o scădere față de valoarea anterioară pentru 35,7%din cazuri (5 cazuri) și o creștere continuă, chiar și față de valoarea bazală pentru 14,2% din cazuri (2 cazuri). Determinările la 2-3 luni postoperator pentru lotul luat în studiu sunt în desfășurare. Studiul prezent are condiția de evaluare pilot și necesită continuarea până la realizarea condițiilor minime pentru formularea unor concluzii. Determinările pentru
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
sub forma a doi tubi endocardici care se unesc pentru a forma un tub cardiac unic, primitiv. În stadiul 10 Carnegie (ziua 22) cordul este format din tubi epiteliali interni și externi, endocard și miocard separați de o matrice extracelulară bazală secretată de celulele miocardice numită gelatina cardiacă (reticul mioepicardic) care induce ocluzia lumenului tubular în timpul contracției și are rol de depozit pentru factorii inductori proveniți din celulele miocardice care vor modifica diferențierea celulelor endocardice specifice. Gelatina cardiacă este înconjurată de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
este alcătuit din țesut endotelial ce tapetează toate cavitățile inimii și scheletul fibros al valvelor, asigurând o suprafață netedă pentru circularea sângelui astfel încât nu sunt declansate mecanisme ale coagularii. Endocardul este compus dintr-un endoteliu continuu, așezat pe o membrană bazală.Țesutul conjunctiv subendotelial este dens și conține numeroase fibre și lame elastice care vor constitui scheletul cardiac. Țesutul conjunctiv subendocardic este mai lax și se continuă cu țesutul conjunctiv al miocardului. Miocardul, reprezentat de mușchiul striat cardiac, este alcătuit din
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cililor respiratori, reflexul de tuse, strănut, motilitatea intestinală, evacuarea periodică a urinei. Mecanismele biologice de apărare sunt reprezentate de flora normală, care previne invazia germenilor patogeni, realizând o competiție pentru receptori și factori nutritivi. Prin producția de bacteriocine și stimularea bazală a imunității permite menținerea “tonusului” sistemului imun. Dacă barierele anatomice sunt depășite, se activează mecanismele de apărare umorală și celulară nespecifică, reprezentate de factorii umorali nespecifici. Factorii umorali nespecifici Factorii umorali nespecifici sunt reprezentați de lizozim, sistemul complement și citokine
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu substanță de contrast este necesar pentru a exclude alte cauze de afectare ale SNC. Leziunile focale la un pacient cu encefalită indică suspiciunea etiologiei cu HSV. 50% dintre encefalitele cu virus West-Nille asociază leziuni la RMN ale talamusului, ganglionilor bazali și trunchiului cerebral. Lărgirea ventriculilor apare mai ales în encefalita cu CMV la imunodeprimați. Examenul LCR poate fi normal sau se limitează la pleiocitoză ușoară sau moderată (>5 cel/mm3) cu limfocitoză, proteinorahie puțin crescută și glicorahie normală. Reacția inflamatorie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tuse, dispnee de efort, scădere ponderală, transpirații nocturne, cu corespondent radiologic pulmonar de caverne apicale. Formele diseminate sunt mai frecvente la pacienții cu număr scăzut de limfocite CD4, la care aspectul radiologic predominant este miliar, cu infiltrat reticulonodular difuz sau bazal bilateral, sufuziuni pleurale și adenopatii hilare și/sau mediastinale. Localizările extrapulmonare sunt prezente în oase, creier, meninge, tract gastrointestinal, ganglioni limfatici (în special cervicali) și viscere, raportânduse și cazuri de abcese viscerale, hepatice, tiroidiene sau prostatice. După localizare, coinfecția HIV-tuberculoză
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
În unghiul pontocerebelos întâlnim frecvent meningioame și schwanoame. EPIDEMIOLOGIA TUMORILOR CEREBRALE LA COPIL La copii dintre toate neoplaziile tumorile cerebrale sunt pe locul doi ca frecvență, după leucemie, (aproximativ 25%). Rata diagnosticului histologic este de 85-90%, anumite localizări ca nucleii bazali și trunchiul cerebral fiind diagnosticate numai pe CT sau RMN. Metastazele cerebrale sunt mai puțin frecvente la copii. Incidența anuală a tumorilor cerebrale este între 2,2 și 3,5 la 100.000 la copii sub 15 ani, cu o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ține în primul rând de confortul și obișnuința chirurgului. TIPURI DE ABORD CHIRURGICAL Abordul chirurgical este dictat de localizarea tumorală. În principiu va trebui ales acel abord care aduce neurochirurgicul cât mai aproape de tumoră profitând de spațiile anatomice reale (cisternele bazale, valea silviană, incizura interemisferică) sau virtuale (șanțurile intergirale, chiste peritumorale superficiale) astfel încât să intersecteze cât mai puțină substanță cerebrală normală. Indiferent de cale aleasă abordul chirurgical are o serie de timpi operatori similari în toate tipurile de intervenții chirurgicale Zona
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
hole” supraorbital), aceste craniotomii reprezintă „ferestre” mai mari sau mai mici care permit abordul subfrontal lateral asupra regiunii selare și paraselare. Elementul decisiv al acestor craniotomii îl reprezintă așa-numita „key hole”, care pentru a permite un acces cât mai bazal trebuie amplasată imediat dedeasupra și posterior de procesul zigomatic al osului frontal. Amplasarea celorlalte găuri precum și extinderea voletului este determinată de dimensiunile procesului expansiv. În ce ne privește suntem pentru un abord frontotemporal care permite accesul atât subfrontal lateral cât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
reperajului tridimensional realizat de CT-scan sau RMN, computer-asistată. Este o metodă minim invazivă care permite prelevarea de țesut nervos pentru stabilirea unui diagnostic [1,2]. Se poate utiliza tehnica scanner dependentă sau scanner independentă. Tehnica scanner dependentă presupune fixarea inelului bazal la masa CT-scan. Coordonata Z este reprezentată de distanța dintre țintă și inelul bazal, coordonatele X și Y se măsoară direct pe imaginea axială. Tehnica scanner-independentă computer asistată, necesită fixarea inelului bazal de masa CT-scan, se atașează cele trei seturi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]