2,615 matches
-
own end, the invisibility (sic!) of the ends of divine violence allows it to appear as pure means.“ Comentatorii observă în acest loc o evidentă sursă kantiană. Atât Morgan, tocmai citat, cât și, de exemplu, Michael Mack redeschid, plecând de la Benjamin, Critica facultății de judecare. Ultimul sintetizează poziția autorului eseului despre violență în raport cu Kant: metoda transcendentală este păstrată, dar „autoritatea“ rațiunii este în locuită cu un puternic impuls mesianic („impulse of an intense messianism“). Și de această dată, lectura textului Zur
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
violenței trimite la problema finalității fără scop din Critica facultății de judecare. În filozofia practică (a doua critică), Kant pune între paranteze viața din punct de vedere empiric, constituția mundană a subiectului și derivă principiile dreptului din postulatele rațiunii pure. Benjamin preia structura și mizele metodei transcendentale, ne-empirice de analiză, traducând chestiunea originii cunoașterii în problema le gi timității ei. Aduce însă, în același timp, un corectiv kantianis mului, sesizat deja în discuția despre Über das Programm der kommenden Philosophie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
für jedermann, ohne auf Objekte gestellte Allgemeinheit anhängen, d. i. es muß damit ein Anspruch auf subjektive Allgemeinheit verbun den sein.“ Acordul subiectiv al facultăților de cunoaștere, pe care îl produce judecata estetică, își găsește în filozofia istoriei a lui Benjamin o corespondență în intensitatea așteptării mesianice, provocată de spectacolul decăderii creației. Altfel spus, la fel ca frumosul kantian, clipa venirii lui Mesia nu se lasă recunoscută prin concept, nu poate face obiectul unei judecăți de cunoaștere. Ea iese din regimul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
din regimul reprezentării și se constituie ca așteptare pură și index al răscumpărării amânate pe care îl poartă în sine lumea. Derrida recunoaște, în comentariul său la textul aflat aici în discuție, importanța problemei reprezentării în demersul critic al lui Benjamin: atât din punct de vedere al criticii limbajului, cât și a sistemului politic. Reprezentarea este cea care, deopotrivă, este mediatoare, „tehnică, utilitară, semiotică, infor mativă“. În sistemul dreptului, violența divină, ne-reprezen tativă, joacă rolul exteriorității radicale, a deciziei suverane; de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
excepția. În fond, Mesia vine „împotriva“ lumii, pentru a o mântui. Iar mitul nu este capabil nici să anticipeze acest eveniment, nici să-i supraviețuiască. Câteva ultime considerații cu privire la raportul dintre mesianism și drept vizează un alt text al lui Benjamin, Franz Kafka. Zur zehnten Wiederkehr seines Todestages (1934). Acest text, despre Kafka, reprezintă, în multe privințe, o expresie concretă a considerațiilor teoretice despre violență, și pe urmele acestor similitudini îmi propun punctarea unor repere de lectură. Chiar la început, Benjamin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Benjamin, Franz Kafka. Zur zehnten Wiederkehr seines Todestages (1934). Acest text, despre Kafka, reprezintă, în multe privințe, o expresie concretă a considerațiilor teoretice despre violență, și pe urmele acestor similitudini îmi propun punctarea unor repere de lectură. Chiar la început, Benjamin observă cum lumea lui Kafka este populată de „deținători“ ai puterii mitice, aflați într-o profundă stare de decădere („immer Gesunkene oder vielmehr Versinkende sind“). Mecanismul puterii, complicat și dominat de o ierarhie obscură, este total, atotprezent, difuz. Legea invizibilă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Märchen) prin istețimea „decon structivă“ a eroului care păcălește destinul. A doua soluție este cea care a făcut posibilă construirea Zidului Chinezesc, organizarea ca destin („die Organisation als Schicksal“). În fine, a treia și cea mai elaborată în comentariul lui Benjamin este cea iudaică: tensiunea așteptării mesianice. Mai întâi, forma pe care Kafka o dă acestei așteptări este cea a parabolei (Gleichnis). Parabola nu transmite un înțeles anume, nu are un înțeles simbolic: „[die Gleichnisse] zur Lehre ähnlich wie die Haggadah
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
așteptări este cea a parabolei (Gleichnis). Parabola nu transmite un înțeles anume, nu are un înțeles simbolic: „[die Gleichnisse] zur Lehre ähnlich wie die Haggadah zur Halacha stehen.“ Ea este mai degrabă citată, decât înțeleasă. Interesant este modul în care Benjamin vorbește despre parabolă ca relicvă (Relikt) a doctrinei, urmă, dar și vestitor al acesteia: formă a exilului lumesc (Metamorfoza este, pentru Benjamin, o alegorie a exilului vieții) în care se întrevede, fără formă, fără conținut, evenimentul Judecății. Experiența lumii despre
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
wie die Haggadah zur Halacha stehen.“ Ea este mai degrabă citată, decât înțeleasă. Interesant este modul în care Benjamin vorbește despre parabolă ca relicvă (Relikt) a doctrinei, urmă, dar și vestitor al acesteia: formă a exilului lumesc (Metamorfoza este, pentru Benjamin, o alegorie a exilului vieții) în care se întrevede, fără formă, fără conținut, evenimentul Judecății. Experiența lumii despre care vorbește Kafka în parabolele lui corespunde conceptului de „experiență istorică“ la Ben jamin. Este o experiență a stării de creatură și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acestei lumi este regăsită în urmele obiectelor, la fel cum, pe scena teatrului din Oklahoma, actorul este de fapt doar o sumă de gesturi. Mai mult, recompunerea acestor urme este afectată de uitare, prin care reperele oricărei identități sunt dislocate. Benjamin îl citează în acest sens pe Willy Haas, pentru care veritabilul subiect al Procesului este uitarea, iar în alt loc, vorbind despre personajul lui Kafka, Odradek, stabilește o corespondență între curtea de judecată și podul cu vechituri, cu lucruri uitate
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lucruri uitate și nefolositoare. În experiența istorică este revelat caracterul de ruină al acestei lumi, pe care Mesia va veni s-o mântuiască. „Pregătirea“ venirii, care nu poate fi nici anticipată, nici cunoscută, are loc printr-un gest menționat de Benjamin în legătură cu o altă figură de care am mai vorbit, Lumpensammler-ul: atenția (Aufmerksamkeit), înțeleasă tocmai ca scrutare a materialității obiectelor sau, precizează textul, ca rugăciune naturală a sufletului la Malebranche. Exercițiul concret al acestei virtuți a sufletului (în acest caz, a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
tocmai ca scrutare a materialității obiectelor sau, precizează textul, ca rugăciune naturală a sufletului la Malebranche. Exercițiul concret al acestei virtuți a sufletului (în acest caz, a privirii, deopotrivă) este descris într-una dintre cele mai frumoase pagini ale lui Benjamin: cea în care asceza studiului neîntrerupt al studenților lui Kafka este pusă alături de refuzul copiilor de a merge la culcare, de teamă că între timp ceva important, care îi privește, se poate întâmpla. Asceza studiului, atenția care oferă accesul la
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Das Recht, das nicht mehr praktiziert und nur studiert wird, das ist die Pforte der Gerechtigkeit.“ În studiu, lucrurile devin scriitură (das Dasein in Schrift verwandelt) și își revelează astfel caracterul de ruină. Ca în multe locuri în scrierile lui Benjamin, Mesia apare pe nesimțite, acolo unde te aștepți mai puțin, este chemat doar indirect: de surzenia lumii, de afundarea în propria ei cădere, de covârșitoarea greutate a materiei. Intermezzo: Materialism și mesianism în lectura lui Jean-Michel Palmier Dincolo de tensiunea unui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mai puțin, este chemat doar indirect: de surzenia lumii, de afundarea în propria ei cădere, de covârșitoarea greutate a materiei. Intermezzo: Materialism și mesianism în lectura lui Jean-Michel Palmier Dincolo de tensiunea unui „raport de forțe“ intern care generează scriitura lui Benjamin, suprapunerea dintre cele două moduri de a privi istoria reprezintă și o problemă legată de istoria interpretărilor care i s-au adus autorului. Cartea lui Jean-Michel Palmier despre Benjamin realizează o importantă sinteză a acestui subiect. Voi rezuma deocamdată demersul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Dincolo de tensiunea unui „raport de forțe“ intern care generează scriitura lui Benjamin, suprapunerea dintre cele două moduri de a privi istoria reprezintă și o problemă legată de istoria interpretărilor care i s-au adus autorului. Cartea lui Jean-Michel Palmier despre Benjamin realizează o importantă sinteză a acestui subiect. Voi rezuma deocamdată demersul lui Palmier. Opțiunile de interpretare se identifică, de fapt, cu două mari prietenii ale lui Benjamin: cea cu Scholem și cea cu Adorno. Cei doi îi citesc în mod
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
istoria interpretărilor care i s-au adus autorului. Cartea lui Jean-Michel Palmier despre Benjamin realizează o importantă sinteză a acestui subiect. Voi rezuma deocamdată demersul lui Palmier. Opțiunile de interpretare se identifică, de fapt, cu două mari prietenii ale lui Benjamin: cea cu Scholem și cea cu Adorno. Cei doi îi citesc în mod diferit scrierile și prezintă raportul dintre materialism și mesianism plecând de la premise teoretice diferite. Scholem, pe de o parte, consideră reflecția lui Benjamin asupra materialismului ca fiind
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mari prietenii ale lui Benjamin: cea cu Scholem și cea cu Adorno. Cei doi îi citesc în mod diferit scrierile și prezintă raportul dintre materialism și mesianism plecând de la premise teoretice diferite. Scholem, pe de o parte, consideră reflecția lui Benjamin asupra materialismului ca fiind accidentală în raport cu intuiția sa primordială, de extracție pur teologică: „Benjamin, à ses yeux, s’est efforcé de passer artificiellement du mode de penseé métaphysique et théologique qui était le sien à un mode de pensée matérialiste
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
îi citesc în mod diferit scrierile și prezintă raportul dintre materialism și mesianism plecând de la premise teoretice diferite. Scholem, pe de o parte, consideră reflecția lui Benjamin asupra materialismului ca fiind accidentală în raport cu intuiția sa primordială, de extracție pur teologică: „Benjamin, à ses yeux, s’est efforcé de passer artificiellement du mode de penseé métaphysique et théologique qui était le sien à un mode de pensée matérialiste qui lui était parfaitement étranger“. Adoptarea unui limbaj marxist, precum și a unei lecturi materialiste
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sien à un mode de pensée matérialiste qui lui était parfaitement étranger“. Adoptarea unui limbaj marxist, precum și a unei lecturi materialiste în sensul vulgar al termenului asupra istoriei este văzută de Scho lem ca fiind un accident biografic al lui Benjamin, cu grave consecințe asupra operei: o „schizofrenie“ teoretică ce explică inconsistențele unor fragmente sau chiar ale unor scrieri întregi. Strategia de lectură a lui Adorno (și, în 1941, a lui Brecht) este opusă: acesta vede întâlnirea lui Benjamin cu materialismul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
al lui Benjamin, cu grave consecințe asupra operei: o „schizofrenie“ teoretică ce explică inconsistențele unor fragmente sau chiar ale unor scrieri întregi. Strategia de lectură a lui Adorno (și, în 1941, a lui Brecht) este opusă: acesta vede întâlnirea lui Benjamin cu materialismul ca fiind esențială. Intenția metodologică a lui Benjamin de a considera obiectul ca singular și de a întreprinde o analiză „micrologică și fragmentară“ a culturii are nevoie de limbajul și gestul interpretativ al materialismului. Prin urmare, acesta din
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
teoretică ce explică inconsistențele unor fragmente sau chiar ale unor scrieri întregi. Strategia de lectură a lui Adorno (și, în 1941, a lui Brecht) este opusă: acesta vede întâlnirea lui Benjamin cu materialismul ca fiind esențială. Intenția metodologică a lui Benjamin de a considera obiectul ca singular și de a întreprinde o analiză „micrologică și fragmentară“ a culturii are nevoie de limbajul și gestul interpretativ al materialismului. Prin urmare, acesta din urmă nu este, cel puțin din punct de vedere metodo
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și fragmentară“ a culturii are nevoie de limbajul și gestul interpretativ al materialismului. Prin urmare, acesta din urmă nu este, cel puțin din punct de vedere metodo logic, accidental. Departe de a se identifica variantei sale marxizante, ideologice, materialismul lui Benjamin presupune, după cum rezumă Palmier pe urmele lui Adorno, o coborâre a privirii spre „textura“ lucrului, spre detaliu și, în ultimă instanță, spre suprafața „opacă“ a lucrului: salvarea obiectului de reducția sa platoniciană la idee. În raport cu această reevaluare a materialismului la
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
presupune, după cum rezumă Palmier pe urmele lui Adorno, o coborâre a privirii spre „textura“ lucrului, spre detaliu și, în ultimă instanță, spre suprafața „opacă“ a lucrului: salvarea obiectului de reducția sa platoniciană la idee. În raport cu această reevaluare a materialismului la Benjamin, Adorno vorbește despre necesitatea unei accentuări a momentului dialectic, fără de care „fizionomia“ secolului al XIX-lea devine, în unele momente, o pură descriere. Alternativa lui Benjamin este aceea a unei „magii“ a obiectului, care se traduce în capacitatea acestuia de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
salvarea obiectului de reducția sa platoniciană la idee. În raport cu această reevaluare a materialismului la Benjamin, Adorno vorbește despre necesitatea unei accentuări a momentului dialectic, fără de care „fizionomia“ secolului al XIX-lea devine, în unele momente, o pură descriere. Alternativa lui Benjamin este aceea a unei „magii“ a obiectului, care se traduce în capacitatea acestuia de a închide, în textura sa materială, raporturi abstracte sau de a fi, cum am încercat să arăt mai sus, o modalitate concretă, organică a memoriei colective
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acestuia de a închide, în textura sa materială, raporturi abstracte sau de a fi, cum am încercat să arăt mai sus, o modalitate concretă, organică a memoriei colective. Accentuarea momentului dialectic al metodei materialiste pe care o propune Adorno lui Benjamin trimite spre un aspect important: pierderea relevanței teologiei în scenariul descris mai sus: „Adorno accordera toujours une grande importance à l’usage profane que faisait Benjamin de concepts théologiques. [...] Loin de s’y opposer ou de les critiquer, Adorno voyait
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]