2,226 matches
-
bebele meu, formă care, prin singularul articulat (bebe - bebele), trimite la tiparul analizat. Ca indicație normativă, DOOM2 acceptă variația accentuală bebe/bebe, dar nu specifică nimic în legătură cu pluralul. 8 Încă din gramatica lui Tiktin (1883: 40) sunt indicate variații ca: berbec - berbece, flutur - fluture, șoarec - șoarece, vultur - vulture, iar în Iordan (1943: 85-86) apar și altele precum: culbec - culbece, curpen - curpene, oaspete - oaspăt/ oaspet, pesmet - pesmete, vierm - vierme. Potrivit situației din texte, se pot adăuga și: brusture - brustur, bulgăr - bulgăre, gărgăun
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Daniel 7”, pp. 5‑13. . Apud M. Delcor, Le Livre..., p. 145. . În legătură cu această identificare, vezi Or. sib. III, vv. 388‑400. . Imaginea celor zece coarne apare de asemenea în Or. sib. III, vv. 381‑400. . Este vorba de vedenia berbecului (mezii și perșii: 8,20) și a țapului (grecii: 8,21). Confruntarea dintre cele două imperii este descrisă în felul următor: „Și pe când stăteam nemișcat încercând să înțeleg [acestea], iată un țap care venea dinspre apus și miazăzi pe deasupra pământului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
este descrisă în felul următor: „Și pe când stăteam nemișcat încercând să înțeleg [acestea], iată un țap care venea dinspre apus și miazăzi pe deasupra pământului, fără să‑l atingă, și care avea un corn între cei doi ochi. Și venind către berbecul cu coarne pe care îl văzusem stând în fața fluviului Ubal, s‑a năpustit asupra lui cu toată puterea. Și am văzut cum, ajungând la el, s‑a aprins de furie împotriva lui, l‑a lovit și i‑a sfărâmat cele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
care îl văzusem stând în fața fluviului Ubal, s‑a năpustit asupra lui cu toată puterea. Și am văzut cum, ajungând la el, s‑a aprins de furie împotriva lui, l‑a lovit și i‑a sfărâmat cele două coarne, iar berbecul n‑a mai avut putere să i se împotrivească și a fost aruncat la pământ și călcat în picioare și nu era cine să‑l scape de mânia lui” (8, 5‑7; var. ușor modificată). În același capitol, Antiochos Epiphanes
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ca fiecare parcelă să fie pă șunată în 5-6 zile, apoi se lasă să se refacă 15-20 zile, când iarba ajunge la 8-10 cm înălțime. Pă șunile cele mai bune vor fi repartizate pentru turmele de miei, oile mânzări și berbecii reproducători. Frontul de pășunat trebuie să fie de 200300 m lungime și de 40-50 m adâncime. Îngră șarea ovinelor. Carnea tinde să devină produsul principal în exploatarea ovinelor, urmat de lână, lapte și pielicele. În țările mari crescătoare de ovine
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Blaga, i se răspunde prin unul al „smulgerii din părinți”. „Mieii primi” descind cu evidență din cei cărora Pan „le mângâie cornițele sub năstureii moi de lână”, și divinitatea nu îi abandonează nici după ce cresc: „Iar Dumnezeu strălucește greoi în berbeci...”. Dintre celelalte ecouri de dincolo de anul 1948, an care, asemenea Styxului, separă poezia întâiului deceniu republican de cea anterioară, două sunt distincte: unul arghezian, din Seceta mare, perceptibil în Halucinație de secetă: „De ce ai pus în ierbi, fierbinte, / O răzbunare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
îl acoperă maschează detaliile reliefului platformic. Teritoriile lipsite de gheață reprezintă 19% din suprafața insulei, limitându-se de fapt la o fâșie litorală de 60 150km lățime. În aceste zone sunt foarte evidente urmele glaciației pleistocene: morene, nunatakuri, spinari de berbec, depresiuni lacustre de origine glaciară. Altitudinile cele mai mari se întâlnesc pe coasta estică: Gunnbjørn (3700m) și Forel (3360m) cu amplasament ceva mai la nord de Cercul Polar. Inlandsisul din Groenlanda se extinde între latitudinile de 60ș și 80șN, prezentând
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
loc Călinescu! Enumerarea merge mai departe, însă). La țară, duminica, dascălul clopotește mult, curăță candelele, popa spune Evangheliile, împarte anafură, afurisește pe cine n-a plătit dijmă bisericii. Lumea îmbracă veșminte de sărbătoare, bolnavii au voie să mănînce carne de berbec, bărbații stau pînă noaptea tîrziu aruncînd un inel de fier într-un cui, scuturînd tamburine, fetele joacă sub ulmi, copiii se iau la trîntă pe pajiște, băieții umblă cu bîte. Of, of, fericită viața la țară! Acolo găinile sînt grase
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
un element de recuzită teatrală într-un obiect decorativ, fiind împodobită excesiv cu mărgele, hurmuz, panglici, oglinzi, flori de hârtie, clopoței etc. Acest obicei a exercitat o puternică influență asupra tuturor jocurilor cu măști, care reproduc, în general, aceeași acțiune: Berbecii, Boul, Cerbul, Țapul, Cămila, Leul, Struțul, Păunul etc. În schimb, Calul și Ursul - primul având la noi o arie de răspândire ce nu depășește spațiul moldovenesc - prezintă similitudini cu jocul Caprei sau al Cerbului numai în cazuri izolate. O formă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
cu care rromii au intrat succesiv în contact de-a lungul timpului. Practici religioase sincretice moștenite din Islam sunt întâlnite și la romii din India, Albania și Bulgaria. La aceștia din urmă, este citat obiceiul sacrificării rituale de oi și berbeci, cu toate că ei se revendică a fi creștini (Trigg, 1973 : 210). În cadrul religiei islamice, „haram” este mai mult decât un cuvânt sau un concept, fiind vorba de o adevărată instituție care stă la baza acesteia. Astfel, în Arabia preislamică, noțiunea de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-l lase să moară. Preotul l-a îngropat în cimitir. Mare păcat ți-ai făcut, Anicuță, a zis preotul. Eh, părinte, religia este opiumul poporului. Ce progrese imense făcuse Anica între timp! O adevărată comunistă, prea devreme sosită printre noi. Berbecul de la cruce Nu numai din cauză că avea șapte clase, Ion Topuz era considerat un om deștept. Nu, omul ăsta era un autodidact, adică a băgat în bostanul ăla al lui, ca o pară lunguiață, o mulțime de învățături de prin toată lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tot prost ești și tu. În noaptea aceea am văzut clar. Eram cam la zece metri de cruce. Mergeam pe vîrfuri și nu suflam. Mă uitam atent roată împrejur. L-am văzut clar, cum vă văd. Ce-ai văzut clar? Berbecul. Era în fața mea! Cu coarnele întoarse și cu ochii de jar. Mare, fioros! Și te-ai trezit, rîde forțat Topuz. Nimeni nu-l ia în seamă de data asta. Prostănacul continuă, nestingherit de remarcă. M-am oprit paralizat. Berbecul mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
clar? Berbecul. Era în fața mea! Cu coarnele întoarse și cu ochii de jar. Mare, fioros! Și te-ai trezit, rîde forțat Topuz. Nimeni nu-l ia în seamă de data asta. Prostănacul continuă, nestingherit de remarcă. M-am oprit paralizat. Berbecul mă țintuia cu ochii de jar. S-a dat înapoi cîțiva pași și apoi a pornit spre mine în galop. Am putut să mă feresc la timp. Hai că-i gogonată rău! Sigur s-a întors să te mai încerce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de data asta mă lovește în plin. Am simțit o durere scurtă și apoi am căzut lat, mort. Și ai înviat, rîde Topuz. Rîde numai el, că ceilalți, foarte agitați, aprobă pățania. Și eu l-am văzut... Pe cine? Pe Berbecul de la Cruce. Era să mă omoare, am reușit să fug. Eu nu l-am văzut, dar cînd trec pe acolo simt că bîntuie necuratul. Îmi fac cruce cu limba! Gura mi se usucă... Topuz pleacă nervos că atîta prostie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Un sat de proști și încăpățînați. Timpul a trecut și într-o noapte neagră, fără stele, cu nori pîntecoși care atingeau pămîntul, Topuz mergea pe drumeagul pustiu care duce la Ghireni. De pe un raft al memoriei apare povestea tontălăului. Un berbec, auzi, dom'le! Ce tîmpenie! Cunoștea drumul și percepea apropierea de Crucea Domnișoarei. Iaca, mă voi întîlni cu fiorosul cu ochi de jar. Încetinește mersul și este foarte atent. O boare foșnește pănușile porumbului. Dintr-un tufiș țîșnește o jivină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rugîndu-i pe criminali să n-o omoare. Vezi că te temi, insistă prostul. Ei, ceva este în mintea noastră doar... Dar nu te duci! Tontule! Uită-te, mă duc! țipă Topuz. Buruienile îl încurcă, dar viteazul merge decis. Deodată apare berbecul, cu ochii de jar. Gata să șarjeze. Topuz este împietrit. Bestia pornește și-l lovește. Cade jos. O durere ascuțită și apoi pace. Se trezește cînd noaptea tocmai își făcea bagajele. Îl dor oasele! Are vînătăi și pantalonii sînt uzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
accesibil din fundul cazanului. Acolo, uneori, spre chindie, se ridica un fuior de fum, care era rapid anihilat de curenții ce se zbenguiau pe deasupra pădurii. În fața semibordeiului ascuns era o bancă rustică cu spătar și acoperită cu o piele de berbec caracul. Cînd fumul semnala viață prin acel paradis, în general pustiu, se putea vedea și o pereche de pămînteni trecuți de prima tinerețe. Se remarca un fel de ritual, un fel de întrecere în serviabilitate, în politețe și în gesturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Tu-uuua! Sunetul poate scoate și din morminte pe cei care se odihnesc acolo. Cel cu sacul a țîșnit spre bucătărie ca un glonte. Cel cu briceagul s-a repezit ca o ghiulea în geamul ăsta imens. Bang!! Cu capul drept berbec! A ricoșat cam doi metri și a căzut lat. Am aprins lumina. Avea spasme. Din urechi și din nas, ca și din gură, îi dăduse sîngele. M-am speriat și am chemat salvarea, rugîndu-i să se grăbească. Cu un tampon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
24 Mămăliguța lui moș' Vasile 27 Tovarăși de viață 30 Teroristul din Ghireni 33 Pișca la Ghireni 35 Costică Cotiugă urmașul lui Erik Cel Roșu 38 Balauri vechi și noi 42 M-a chelfănit poporul 46 Comunista din Ghireni 50 Berbecul de la cruce 53 Cu uratul la Conac 56 Comoara satanei 59 În vremea foametei... 63 Scorneli de-ale lui Jules Verne 65 Confratele Onofrei 69 Pușca lui moș Saldaru 72 Herman 75 Nebunii 79 Eroi și capcane meșteșugite 82 Supa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ne-au reținut până în prezent. Morții erau îngropați însoțiți de ofrande, printre care figurine din lut. Taurul sălbatic era venerat ca epifanie a fertilității masculine. Imagini de tauri, bucranuri [motive ornamentale figurând capete de taur descărnate - nota trad.], capete de berbeci și securea dublă aveau, desigur, un rol cultual, în legătură cu zeul furtunii, atât de important în toate religiile Orientului Apropiat antic. Totuși nu s-au găsit figurine masculine, în timp ce imagini ale zeiței abundă; întovărășită de porumbei, cu sâni exagerați, reprezentată de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ale Animalelor" (potnia therori). Un sigiliu din Cnossos o arată pe Doamna Munților înclinându-și sceptrul către un adorator masculin care își acoperă ochii 46. Pe intagliouri se vede zeița precedată de un leu, ori înjunghiind o căprioară sau un berbec, ori în picioare între două animale etc. După cum vom vedea, "Stăpâna Animalelor" supraviețuiește în mitologia și religia grecească (cf. §92). Cultul se celebra pe vârfurile munților, precum și în capelele palatelor sau în incinta caselor particulare. Peste tot, zeițele se găsesc
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
istoria religioasă a Israelului sunt jertfa legământului și jertfirea lui Isaac. Primul ritual (Facerea, 15: 9 sq.) i-a fost prescris direct de către Dumnezeu lui Avraam. El comportă tăierea în bucăți a unei juninci, a unei capre și a unui berbec, rit care are analogii în altă parte (de pildă, la hittiți; cf. § 43). Dar elementul decisiv îl constituie o teofanie nocturnă: "Iar după ce a asfințit soarele f. J iată un fum ca dintr-un cuptor și pară de foc au
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
este descris în detaliu: acela al lui Isaac (22: 1-19). Domnul i-a cerut lui Avraam să-i aducă jertfă propriul său fiu în holocaust ('olah) și Avraam se pregătea să-1 sacrifice, când lui îsaac i-a fost substituit un berbec. Acest episod a dat naștere la numeroase controverse. S-a remarcat, între altele, că termenul "holocaust" este repetat de șase ori. Or, acest tip de sacrificiu pare să fi fost împrumutat de la canaanceni după instalarea definitivă a triburilor 21. S-
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vedice Cultul vedic nu cunoștea sanctuarul; riturile se efectuau fie în casa sacrificantului, fie într-un teren învecinat acoperit cu iarbă, pe care se instalau trei focuri. Ofrande erau laptele, untul, cerealele și prăjiturile. Se rnai sacrificau capra, vaca, taurul, berbecul și calul. Dar o dată cu epoca Rig Vedei soma era considerată sacrificiul cel rnai important. Riturile se pot clasa în două categorii: domestice (grhya) și solemne (srauâa). Primele, îndeplinite de stăpânul casei (grhapati), sunt justificate prin tradiție (smrti, "memoria"). Dimpotrivă, riturile
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Cum se întâmplă deseori în India, "reprezentantul" său pe pământ, brahmacarin-u] terestru (al cărui legământ principal e castitatea), se împreuna ritualic cu prostituata. 29 Vrătya purtau un turban, erau îmbrăcați în negru și își aruncau pe umeri două piei de berbec, una neagră și alta albă; ca însemn aveau un baston ascuțit, o podoabă în jurul gâtului și un arc neîncordat. Aduceau sacrificii într-un car tras de un cal și un catâr. 30 Vezi referințele la texte și bibliografia în M.
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]