1,637 matches
-
o invocă și Bilet de Liberă petrecere, ambele acte comulativ, și; Față de ordinul Dvs. Nr. 138847/943, care pre vede recunoașterea cetățeniei evreilor, se va face fie după pașaport fie după Biletul de Liberă Petre cere în Țară; Rugăm să binevoiți a ordona cum procedăm cu acești evrei, care nu au putut să prezinte acte le arătate mai sus, vizate la timp și cumulativ. Prestează M.O. în localitate sau în detașa mente exterioare conform vârstei și meseriei. COMANDANTUL CERCULUI TERITORIAL
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
dat o proastă îngrijire evreilor, nedându-le mâncare îndeajuns, precum și o mâncare proastă. - Nu a dat asistență medicală evreilor, fapt pentru care unul din ei a murit. Având în vedere cele mai sus arătate, Am onoare a vă ruga să binevoiți a dispune o cercetare severă prin un ofițer de Stat Major. Rezultatul hotărârei Dvs. în urma cercetărilor rugăm a fi comunicat și acestui Comandament. COMANDANTUL SECUND AL C.IV.A General de Divizie, Gh. Manoliu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
3708, filele 632-633. Document nr. 200 COPIE CENTRALA EVREILOR DIN ROMÂNIA București Str. Dr. Burghelea Nr. 3 CIRCULARA Nr. 2500 din 26 ianuarie 1944 către OFICIILE JUDEȚENE ALE CENTRALEI Vă facem cunoscut că Marele Stat Major S.I., Biroul 10, a binevoit a ne comunica următoarele ca urmare la memoriul nostru Nr. 31.651 din 29 Decembrie 1943: „La Nr. 31.651, din 29 Dec. 1943, cu onoare se face cunoscut că s’au dat dispozițiuni ca toți evreii repatriați din Transnistria
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de liberă petrecere. e) Sunt supuși ruși, ucrainieni care posedă bilete de liberă petrecere, iar ca pașaport au avut pașapoarte a statului rus țarist dinainte de 1917. IV. Având în vedere cele raportate mai sus, Am onoare a vă ruga să binevoiți a dispune ca chestiunea străinilor să fie clarificată, ordonându-se: a) După ce criteriu ne conducem la alegerea apatri zilor. b) Cum să se procedeze cu categoriile de evrei supuși străini, prevăzuți la capit. II. și III. c) Cât timp urmează
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
o. - în categoria salahorilor. În cadrul dispozițiunilor hotărâte prin ordinele superioare pentru înlocuirea evreilor cari au peste un an de muncă în exterior, situația acestor studenți, credem că trebuie luată în considerație în mod deosebit. Vă rugăm, de aceea, respectuos să binevoiți a aproba și a dispune ca acești 11 studenți - din alăturatul tabel nominal să fie înlocuiți din detașamentele exterioare unde se află în prezent și aduși a presta munca în localitate, având în vedere studiile ce le posedă și timpul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și în anul 1942, la Detașamentul Tg-Neamț. Având în vedere Ord. M.St.M. No. 432393 din 26.XI.943 care prevede înlocuirea evreilor cari au prestat un an de muncă, neîntrerupt, la Detașamente exterioare, cu onoare vă rog să binevoiți a dispune înlocuirea mea. Să trăiți Morgenstern Iosif Buzău, 15.III.944 ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 67, dosar 7763, fila 458. Document nr. 217 ROMÂNIA PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Direcțiunea Poliției Comunale Serviciul Biroul Evrei No. 16706 Data
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Uzinele Comunale București a reținut dovezile tuturor evreilor ce au lipsit dela muncă în timpul perioadelor de zăpadă și pentru a putea elibera aceste dovezi evreilor în cauză, solicită aprobarea unui termen cât mai scurt pentru executarea pedepsei. Vă rog să binevoiți a dispune cele cuvenite pentru aplicarea întocmai a ordinului Marelui Stat Major No. 437894/944. ȘEFUL BIROULUI EVREI, V. Vrânceanu *Adnotare: - 17 MART. 1944. Se va înainta cu raport la M. St. M. Semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
IVEȘTI Nr. 116.034 din 1 Iunie 1944 PERMANENȚA C.3.T. către Batalionul 7 Drumuri Strejnicu Prahova Am onoare a transmite mai jos în copie Ord. M.St.M. Nr. 516.633 din 20 Mai 1944, rugându-vă să binevoiți a-l executa întocmai. ȘEFUL PERMANENȚEI C.3.T. Căpitan, V. Cardaș COPIE Cu onoare se face cunoscut că Marele Stat Major a aprobat ca evreilor sinistrați depe urma bombardamentelor să li se acorde o permisie de 5 zile pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de origina etnică, sunt egali în fața legilor, având aceleași drepturi și obligațiuni către Stat. Restul dispozițiunilor prevăzute la Art. 16 din susmenționatele Instrucțiuni se mențin întocmai. Prezentul ordin intră în vigoare cu începere dela 1 Sept. 1944. Vă rugăm să binevoiți a confirma primirea și da dispozițiuni, ca urmare, organelor în subordine. MINISTRU DE RĂZBOIU SECRETAR GENERAL ss I. Eftimiu DIRECTORUL SUPERIOR AL ADM. ARMATEI GENERAL DE DIV. ss Gr. Nicolau p. conformitate Șeful Serv. Drepturi Personal Lt. Colonel, Th. Georgescu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
semne din alfabet, cu 12. Alfabetul Limbii române are 26 + 3 litere. Cum ați reușit domnule Stoica să imprimați nu știu câte afișe de 24 rânduri, în exprimare ortografică oarecum corectă, numai cu șase litere? Oare nu cumva aceeași forță ocultă a binevoit să vă arunce în vâltoarea revoluției în aceeași materie: CUȘIFĂRĂGUMĂ? Vedeți ce formulă șamanică de trib a ieșit, așa ... spontan? Am traversat în fugă, logistica confecționării manifestelor . Iată exigențele fonematice ale textului numit - CHEMARE CĂTRE TOȚI ROMÂNII DE BUNĂ - CREDINȚĂ
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
înțeleptul? Unde este cărturarul? Unde este întrebătorul acestui veac? Oare n'a arătat Dumnezeu drept nebună înțelepciunea lumii acesteia? Că de vreme ce prin înțelepciune lumea nu L-a cunoscut pe Dumnezeu întru'nțelepciunea lui Dumnezeu, atunci, pe cei ce cred a binevoit Dumnezeu să-i mântuiască prin nebunia propovăduirii. Și'n timp ce Iudeii cer semne și Elinii caută înțelepciune, noi Îl propovăduim pe Hristos-Cel-Răstignit: pentru Iudei, piatră de poticnire; iar pentru păgâni, nebunie; dar pentru cei chemați, și Iudei și Elini
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
strămoșească, suntem datori cu toții să contribuim fiecare, după puterea sa, pentru menținerea lor în bună stare. De aceea superiorul sau superioara fiecărei mănăstiri va înființa un registru, în care fiecare vizitator să treacă cu mâna sa proprie suma ce va binevoi să ofere mănăstirii pentru diferitele ei îmbunătățiri; iar la fiecare trimestru superiorul împreună cu consiliul economic să facă o încheiere de sumele adunate și să raporteze chiriachiului respectiv și casei bisericei". Ca și în ziua de astăzi, în vechime așezămintele bisericești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pleacă în fruntea lor la Ruginoasa, unde „Vodă Cuza ascultă cu voie, fără voie, discursuri și ovatiuni care nu-i făceau trebuința Speriat, exasperat, M. Kogălniceanu trimite la 21 noiembrie 1864, comisarului său, telegrama: „Cunoscând și apreciind concursul ce ați binevoit a da în aplicația legii rurale, am onoare a vă exprima deplină mulțumire din partea guvernului și a vă încunoștința că, această lege devenind deja destul de explicată, misiunea dumneavoastră încetează". Cămătăria a fost larg răspândită în perioada de la Regulamentul Organic până la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unele privințe. Să-l descifrăm lecturându-i textul în totalitatea lui („Priviri asupra vechei organizări administrative a Moldovei" de Vasile C. Nicolau, Bârlad, p. 243 - 151): „Domnule Prefect, În urma dimisionărei din 10 Noiembrie an. exp., Măria Sa Domnul Principatelor Unite, au binevoit a mă însărcina cu compunerea noului cabinet, acesta s-a și format în 30 Aprilie; în acest minister eu voiu dirija trebile din lăuntru. Cea dintăi datorie și trebuință ce mi se cuvine a îndeplini, este să mă adresez către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cărțile lui erau împrăștiate pe la prieteni. Nemaiputând intra în posesiunea cărților, Kogălniceanu făcu să apară următoarea înștiințare în ziarele ieșene: „Domnul Mihai Kogălniceanu care nu poate suferi cărțile desperecheate roagă pe prietenii săi ce au asemenea volume de la domnia sa, să binevoiască a veni la locuința dumisale pentru a-și ridica și restul volumelor rămase", (op. cit., p. 3). Și tot despre „Cărțile lui M.Kogălniceanu" ceva mai târziu, din același volum: „Că Mihail Kogălniceanu a murit sărac este un fapt știut. Acela
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de zi, adresat ostașilor, „vrednici fii și urmași ai eroilor care, la Plevna, la Rahova și la Vidin, cu sângele lor, reînviaseră renumele românesc", le spunea: „În amintirea luptelor glorioase din acele vremi de veșnică amintire, Măria Sa Împăratul Rusiei a binevoit a-Mi remite, prin A.S. I Marele Duce Nicolae Mihailovici, bastonul de mareșal al armatei rusești, spre a cinsti bărbăția și virtuțile militare care au fost atunci, cum vor fi și în viitor, fala oastei române”. Tradiționalism, perenitate, responsabilitate Evoluția
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-mă la viitorul Congres Internațional al jurnaliștilor catolici ce va avea loc la Bruxelles, de care i-am vorbit deja Sfinției Voastre cu mai multe ocazii, nemaiavând nicio copie a programului în nunțiatură, apelez la Dvs. cu rugămintea de a binevoi să trimiteți sus-menționatul program, sau măcar un extras al acestuia, indicând de asemenea adresa Comitetului Director"818. El a scris de mai multe ori episcopilor din România în vederea participării unei delegații din România la eveniment; aceasta trebuia să reprezinte presa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
datoria sa să promoveze îndeplinirea acestei doleanțe cu ocazia a 75 de ani de la fondarea sa, încurajată fiind de adeziunea fermă a principalilor exponenți ai presei catolice din cele mai importante țări ale lumii. Sfântul Părinte nu numai că a "binevoit să primească bine inițiativa", dar ca dovadă a mulțumirii sale, a găzduit expoziția în vila sa din castelul Gandolfo. Importanța Expoziții mondiale a presei catolice nu a fost pusă la îndoială de către organizatori. Aceștia urmăreau promovarea dezvoltării și sublinierea forței
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care urmau să fie achitați în 5 ani, cu o rată de 400.000 lei pe an. Suma aceasta a fost estimat în baza unor oferte primite din Germania 930. În încheierea memoriului se făcea următoarea precizare: "Rugăm Excelență să binevoiți a studia acest memoriu al nostru, a-l supune și factorilor interesați din Dieceza Excelenței Voastre și a ne comunica prețioasa părere cu posibilă urgență"931. Acest lucru a demonstrat reala dorință de înfăptuire a proiectului conceput în vederea înființării unui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
activitatea desfășurată în domeniul presei. Printr-o adresă a Secretariatului de Stat al Sanctității Sale, s-a confirmat de exemplu trimiterea sumei de 25.000 de lire italiene, la data de 16 mai 1927, subliniindu-se că "Sfântul Părinte a binevoit să onoreze acordarea în favoarea Presei Bune a unei subvenții"1018. Acest ajutor nu a fost singular și a venit după ce, cu un an înainte, se mai primise o subvenție, însă datoriile pentru construirea și dotarea institutului au fost mari, fapt
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Albina, apărut în 1921, cu sprijinul financiar direct al Vaticanului și cu implicarea directă a nunțiului apostolic de la București. 811 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 19, fascicolo 59, f. 690-710. 812 "Așadar Excelența Voastră va binevoi să-și dea silința cu toată grija și zelul caracteristice, astfel încât, chiar și în această națiune, jurnaliștii și publiciștii catolici să vrea să acorde sprijin și să coopereze la fericita reușită a congresului viitor și să dorească de asemenea, dacă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
jurnaliștilor catolici, pentru care același Sfânt Părinte și-a manifestat viul interes. Dată fiind necesitatea presei catolice de a se dezvolta continuu, cât și oportunitatea de a coordona variile forțe angajate în această formă de apostolat, rog Excelența Voastră să binevoiască să-și dea silința cu zelul caracteristic, pentru ca jurnaliștii și publiciștii catolici din această dieceză să-și ofere cooperarea spre fericita reușită a congresului viitor și să dorească, de asemenea, dacă este posibil, să-și trimită reprezentanții. În așteptarea unui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Vatican. Domnul a vărsat la această Nunțiatură suma de 38.000 lei, egalul schimbului de 10% de 3800 de lire italiene care vor servi pentru plata cotei datorate Comitetului Executiv al aceleiași Expoziții. Rog, prin urmare, pe Excelența Voastră să binevoiască a emite ordinele necesare pentr a-i fi plătită suma în cauză. Echivalentul în lei a 23.000 lire va figura la activ în darea de seamă asupra bugetului din trimestrul următor. În același timp aduc la cunoștința Exc. Voastre
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Romania 1920-1933, busta 25, facicolo 97, f. 3. 951 Comnen a scris următoarele: "De când am onoarea a reprezenta România aici nu am primit alte informațiuni și instrucțiuni decât cele înregistrate de presă. Or, această Ambasadă, căreia Majestatea Sa Regele a binevoit a-i atribui o importanță deosebită, poate fi cu folos utilizată întru răspândirea tezelor noastre nu numai prin presa catolică universală, dar și prin relațiunile noastre cu înalții prelați și înalții demnitari străini ce vin în pelerinaj la Roma, cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de o libertate absolută astfel încât el renunță să mai accepte orice formă de ospitalitate exterioară. În 1767, îi scrie doamnei mareșal de Luxembourg 309 că "hotărârea mea este să nu mai accept găzduire gratuită din partea nimănui. Marele prinț care a binevoit să mă primească va fi ultima mea gazdă și cred că onoarea pe care mi-a făcut-o mă obligă să nu mai accept vreuna asemănătoare de la altcineva". Critica ospitalității sociale duce la paradoxul ospitalității solitare. Restrângerea cercului, izolarea de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]