2,286 matches
-
și perioada ulterioară de creștere globală aproape neîntreruptă i-au determinat pe prea mulți oameni să echivaleze ordinea mondială cu acceptarea proiectelor americane, inclusiv a preferințelor noastre interne. Rezultatul a fost un unilateralism inerent."33 America încheia un secol de biruințe succesive, din care ultima, cea cu care se soldase Războiul Rece, o poziționase ca singura superputere a lumii. Un deceniu de bucurie era justificat. Problema este că revenirea la starea obișnuită s-a tot amânat. Iar când a început să
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
mare n‑a voit să silească liber‑ tatea noastră, deși putea să o facă, ci să ne apropie de Sine, prin dragostea cugetului nostru”46. Potrivit Sfântului Nicolae Cabasila, „două particularități Îl caracterizează pe cel ce iubește și Îi asigură biruința : faptul de a face bine, prin toate mijloacele, obiectului iubirii sale și, la nevoie, de a suferi pentru el dureri și chinuri teribile. Această a doua mărturie de iubire este mult superioară celei dintâi, or, Dumnezeu era neputincios să o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
decât pieirea trupului lor ; astfel, dați Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 143 morții, ei se rugau pentru iertarea, pacea și viața tuturora. Așa s‑au stins pentru lumea aceasta și așa și‑au Încheiat ei lupta și biruința : rugători Înaintea lui Dumnezeu pentru toți, devenind pilde strălucite de statornicie În credință, modele de virtute, icoane ale curajului, bărbăției și abnega‑ ției și călăuze sigure și statornice pe calea către Înviere, atât pentru pacienții terminali, cât și pentru noi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Claude Moniquet, director general al Centrului Strategic European de Spionaj și Securitate 187. Această bandă rulantă de teroriști trebuie oprită dacă se dorește înfrângerea Al Qaeda și a aliaților săi. Pentru aceasta este necesară o victorie politică la fel de decisivă ca biruința democrației asupra comunismului. Faptul că nici un guvern din lume nu se asociază în mod public cu Al Qaeda ar trebui să constituie un avantaj. Unul dintre motivele acestei atitudini este că gruparea vrea să înlocuiască sistemul actual de state naționale
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
de ce a murit Andrei Rechinul? Ce l-a susținut în răzvrătirea lui? Credința în triumful final după el, cînd nu va mai fi? Ce consolare - pentru el, - poate aduce chiar această credință în triumful final? Și poate fi măcar siguranța biruinții?“ (3, 75). Resorturile intime nu mai funcționează, refuzînd chiar să intre în contact cu tovarășii din închisoare. Aspirațiile pe care le cultivase încep să-l chinuiască din ce în ce mai aspru. „Nu văd nici o greșeală în deducțiile mele de odinioară, dar nu am
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cu forța a două divizii pe front, îl mobilizează și îl aduce la biroul de propagandă al armatei, unde rolul lui Goga a fost într-adevăr foarte important. În articolul-program al publicației scoase de Ministerul Apărării Naționale, „România“, intitulat Spre biruință, Goga își afirma, în condițiile neprielnice ale restrîngerii teritoriului României la spațiul Moldovei, încrederea că „nu sîntem înfrînți. Ne-am cheltuit, dar nu ne-am istovit. Puterea n-a secat încă și credința rămîne în picioare [...] speranța fîlfîie proaspătă și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
strategică și militară. Pădurile, hățisurile și terenurile mlăștinoase, cunoscute numai de către localnici, au atras deseori în capcane oștirile dușmane. În pădurea de la Crasna, pe Valea Bârladului, voievodul Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, a obținut o importantă biruință asupra oastei leșești venită să-l întroneze în Moldova pe Alexăndrel. Să revenim însă la tema monografiei și a descrierilor anterioare! Între timp, Bârladul devenise reședința marelui vornic al Țării de Jos. Primul dregător învestit în această funcție se numea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a întâmplat și la data de 5 iunie 1456, în scurta confruntare cu tătarii de pe Valea Berheciului, evocată de către istoricul băcăuan Eugen Șendea. Prinși la strâmtori Din vremea lui Mihai Viteazul (domn al Țării Românești între anii 1593-1601), răsună ecourile biruinței de la Călugăreni, pe Valea Neajlovului, repurtată împotriva turcilor lui Sinan Pașa. Atrasă într-un loc strâmt și mlăștinos, armata otomană nu și-a mai putut desfășura forțele superioare numeric celor muntenești, fiind învinsă prin geniul militar al lui Mihai Vodă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nu se realizează. Subiectul unic (simplu sau dezvoltat) își extinde propriul indice categorial (de singular sau de plural) asupra tuturor componenților variabili ai predicatului, sintetic sau analitic: „Vulturii porniți la ceruri, pân’la ramuri nu ajung; Dar un vânt de biruință se pornește îndelung Și lovește rânduri, rânduri în frunzișul sunător Strigăte de Allah! Allah! se aud pe sus prin nori, Zgomotul creștea ca marea turburată și înaltă, Urlete de bătălie s-alungau după olaltă.” (M. Eminescu) „S-au întâmplat multe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al așteptărilor unei lumi economice și sociale închise timp de mai multe decenii. Numai că așa cum spunea și Platon "Și în cazul unei revoluții este cineva care să vrea mai bine potolirea ei cu prețul ruinei uneia dintre tabere și biruinței celeilalte mai degrabă, decât unirea și concordia restabilite între ei prin bună înțelegere pentru ca în urmă să-și îndrepte atenția contra vrăjmașilor din afară"1036. Era o chestiune de timp până când, în acord cu principiile economiei de piață, dezechilibrele structurale
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Wilson, E. O., Cucerirea socială a pământului, Editura Humanitas, București, 2013. Zak, P. J., Molecula morală. Sursa iubirii și a prosperității, Editura Humanitas, București, 2014. Zăpodeanu, D., Politici monetare, Editura Dacia, Cluj, 2002. Zimmer, H., Regele și cadavrul. Poveste despre biruința sufletului asupra răului, Editura Humanitas, București, 2013. Zinoviev, A., Occidentul. Fenomenul occidentalismului, Editura Vremea, București, 2002. Altele Biblia. Editura Institutului Biblic de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007. Encyclopedia Universalis, Corpus 15 (messiaen - Natalie), Editeur à Paris. Despre eternitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
lui Malebranche. Cunoașterea din perspectivă religioasă, se plasează în jurul relației: Dumnezeu - omul - natura. Petre Țuțea s-a oprit la trei cetăți cu destin istoric: Ierusalim, Atena și Roma pentru a ilustra acest proces interior. Astfel, Ierusalimul este simbolul patimilor, al biruinței lui Hristos. Asistăm la spectacolul Fiului omului, prin misterul teandric revelându-se legătura eternă dintre om și Dumnezeu. Atena este cetatea spiritului căutător de adevăr, bine și frumos - kalokagathia. Ca o mare cultură, ea a unit imanentul cu transcendentul, propunând
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a fost și a umplut inimile grozavilor tineri cu forță și putere. N-au luptat cu nici o armă, nici cu coasă, sapă sau topoare, ci cu piepturile deschise să li se vadă credința în Dumnezeu a inimilor lor. Deci, această biruință a dat-o Dumnezeu și a coborât-o peste inimile lor curate" (pp. 138-139). În ceea ce privește problema înnoirii în Biserică, a metanoiei autentice, Părintele Arsenie Papacioc oferă o soluție, în sensul în care vorbim despre o schimbare reală la nivelul trăirii
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ce vestește marea minune : „Lumini lucesc la gura mormântului deschis,/Întunecimea piere o clipă-n toată firea.../ Hristos învie!.../ Paznici, să fie vouă vis,/ Lumina vă vorbește, v-au înlemnit uimirea!// Lumină din lumina cerescului cuprins/ Lucește-acum pe chipuri, îl-înalță biruința” (Hristos a înviat). Poetul însuși se crede un apostol al lui Hristos, profetizând în „versuri cu foc arzătoare”, pe linia lui O. Goga, aprinderea unor zări noi: „Vezi?! În zarea depărtării/Zorile s-aprind,/ Sfânta zi a învierii/Vine strălucind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
cu forța a două divizii pe front, Îl mobilizează și Îl aduce la biroul de propagandă al armatei, unde rolul lui Goga a fost Într adevăr foarte important. În articolul-program al publicației scoase de Ministerul Apărării Naționale, România, intitulat Spre biruință, Goga Își afirma, În condițiile neprielnice ale restrîngerii teritoriului României la spațiul Moldovei, Încrederea că nu sîntem Înfrînți. Ne-am cheltuit, dar nu ne-am istovit. Puterea n-a secat Încă și credința rămîne În picioare [...] speranța fîlfîie proaspătă și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
omenie, În solidaritatea cu cei aflați În suferință, care iubește traiul cumpătat, lipsit de excese sau patimi și este preocupat de educația intelectuală și morală proprie, cât și a celor apropiați. Basmele populare, doinele, proverbele ilustrează triumful idealului asupra realului, biruința logică a binelui asupra răului, dar și avatarurile Binelui În efortul său de a se afirma Împotriva răului, expresie a conștiinței faptului că nu există un bine absolut, Etica nu poate și nici nu trebuie să fie altceva decât metafizică
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de orchestră, a adus un mare aport domeniului muzical și a lăsat o amprentă care cu greu se poate șterge din istoria acestei biserici. Mărioara Ivan este soția fratelui Nelu Ivan. Împreună s-au mutat ca membri din biserica baptistă „Biruința” din Arad în biserica baptistă din Cuvin. Sora Mărioara Ivan a slujit biserica din loc prin cântare solo în fiecare duminică, ceea ce a dovedit dragostea ei pentru închinarea prin muzică. Ivan Mărioara a avut o bogată experiență în orchestre și
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
când zdrențăroșilor li se oferă o moștenire de care nu au parte, părintele Fotis conduce o luptă. Nu aruncă mulțimea în luptă ci propune ca ei, popii să se înfrunte și care popă va câștiga a acelui grup să fie biruința. Nu se aruncă însă în luptă înainte de a face o îndelungă meditație în munți, cu post și rugăciune aspră. Părintele Fotis ia calea ascezei extreme. La această cale ajunge și Mihelis dar altfel, pe o altă traiectorie, la capătul altor
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a se văita, a pătimi. În loc de a agonisi, a risipi. Bogăției îi preferă sărăcia. Relațiilor, izolarea. Succesului, obscuritatea. Agitației, liniștirea. Îmbuibării, postul. Desfrânării, castitatea. Voinței de putere, ascultarea și supunerea. Protestării și violenței, resemnarea. Înălțării eului, smerenia. Plăcerilor, înfrânarea. Obținerii biruinței într-un proces, suferirea strâmbătății, răbdarea pagubei.” Ce fel de lume este aceasta și cine să năzuiască tocmai spre ea? Lumea lui non-A, lumea în care s-au zăvorât acei care și-au asumat condiția lui Ion Anapoda, unii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
până la pensionare (1957). La Cluj a fost între 1919 și 1925 redactor și prim-redactor al ziarului „Glasul libertății”, iar din 1921, secretar de redacție al revistei „Evoluția”, redactor la ziarul „Voința”, din 1926 lucrând că redactor intern la ziarul „Biruința”, apoi la „Națiunea română”, iar între anii 1941 și 1944, la București, ca redactor la ziarul „Ardealul”. A mai fost redactor pentru Cluj al revistei „Cele trei Crișuri” din Oradea și al ziarelor bucureștene „Politică” și „Curentul”. Primul volum de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
populare din Munții Rodnei (1967) și în altele de mai mici dimensiuni este adept al „înfrumusețării” folclorului de către culegător. SCRIERI: Cetățile melancoliei, Cluj, 1923; Durerea neamului, Cluj, 1924; Grădină cu flori de toamnă, Cluj, 1940; Lângă hotar, București, 1943; Spre biruința, București, 1943; Țară din poveste, București, 1943; Sângerări ardelene, București, 1944; Cerbul cu stea în frunte, București, 1945; Trepte de aur, postfața Victor Eftimiu, București, 1973. Culegeri: Poezii de rezbel 1914-1915 și doine poporale, Brașov, 1916 (în colaborare cu Ieronim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
1923, 21; Vasile Bogrea, Cronică, R, 1923, 23; Sebastian Bornemisa, „Cetățile melancoliei”, CZ, 1924, 1-2; Perpessicius, Opere, XII, 528; Sev. Voicu, „Grădină cu flori de toamnă”, TIA, 1940, 110; Vasile Netea, Un poet ardelean, F, 1941, 2-3; Ion Potopin, „Spre biruința”, VAA, 1943, 770; Ion Șiugariu, Iustin Ilieșiu și poezia războiului, „Bacăul”, 1943, 2229; Ion Șeuleanu, „Folclor din Transilvania”, ST, 1967, 9; Florența Albu, „Folclor din Transilvania”, VR, 1967, 12; Beke, Fără interpret, 45, 51, 150, 309; Bârlea, Ist. folc., 547
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
de un eclectism critic structural. P. a îngrijit ediții accesibile, dar fără rigoare, din operele lui Anton Pann, ale poeților Văcărești, ale lui Ion Creangă, Petre Ispirescu, Vasile Cârlova, Vasile Alecsandri, George Coșbuc, St. O. Iosif. SCRIERI: Un sol al biruinței: poetul St. O. Iosif, București, 1930; Gheorghe Lazăr și opera sa, București, 1937; Limba și literatura națională, București, 1938; Bogdan Petriceicu Hasdeu, un uriaș al culturii românești, București, 1939; O pildă vie: Petre Ispirescu, București, 1939; Din trecutul tiparului românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
Iancu Văcărescu, București, 1940; Un începător de nădejde: Anton Pann, București, 1941. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IV, 274-276; Leca Morariu, Pentru bibliografia lui St. O. Iosif (Superficialitatea bibliografului Paul I. Papadopol), „Junimea literară”, 1927, 11-12; M. Popescu, „Un sol al biruinței: poetul St. O. Iosif”, CL, 1930, iunie; Ionescu, Război, I, 127; Al. Iordan, „Criticul” Paul I. Papadopol, CL, 1937, 8-10; Predescu, Encicl., 632; D. Popovici, „Poeții Văcărești”, SL, 1942, 246; Cultura, știința și arta în județul Galați. Dicționar biobibliografic, Galați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
redactor. Așa cum arată și subtitlul, ziarul, editat în toiul primului război mondial, dorește să participe cu arma cuvântului la bătălia purtată în apărarea țării. În paginile sale se reflectă limpede angajamentul publicistic al unor importanți scriitori. În articolul introductiv Spre biruință, inclus în numărul inaugural, Octavian Goga afirmă orientarea revistei: „Vrem deci să semănăm credința pe tot cuprinsul acestui pământ, [...] să ne facem de-a lungul satelor și orașelor vestitorii cântecului de biruință”. Pus sub interdicție de guvernul Alexandru Marghiloman, R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]