KorAP: Find »[drukola/base=bizantin & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...51 52 53 ...325 >

8,109 matches

Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613

necesară, dacă ar fi fost urmate de demonstrațiile lui Blaga despre specificitatea organică. Or, în perioada interbelică, aceste dezbateri au invadat eseurile consacrate civilizației române. Occidentalistul Eugen Lovinescu denunța, în Istoria civilizației române moderne, efectele negative ale ortodoxiei: "în spatele crucii bizantine se ascundea Rusia. Legîndu-ne spiritual de o religie obscurantistă, agățîndu-ne de formalism, ortodoxia ne-a impus o limbă liturgică și un alfabet străin, fără a ne ajuta să creăm o cultură și o artă naționale". Blaga părea să meargă mai

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
să i se mai trimită și lucrarea ardeleanului Petru Maior Istoria pentru începutul românilor în Dachia, publicată la Buda, în 1812. Mai tîrziu, stabilindu-se o vreme la Berlin, Kogălniceanu menționează că acolo are la dispoziție lucrările tuturor istoricilor unguri, bizantini și transilvani. El se află, de asemenea, în corespondență cu moștenitorul tronului de Hanovra, Ernst August von Cumberland, un cunoscător al Orientului, un specialist în cercetările asupra țiganilor, care 1-ar fi incitat pe Kogălniceanu să scrie, în 1837, Esquisse

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
îngrijirea lui Mihai Guboglu, a cronicilor turcești privitoare la țările române și prin adunarea sistematică a izvoarelor poloneze din care istoricul Ilie Corfus va oferi cîteva elemente publicului român, în 1979, într-o ediție aparținînd Academiei Române. Studiul documentelor otomane, italiene, bizantine, rusești suscită interesul și pasiunea dincolo de frontierele României. Cităm, în acest sens, doar lucrările semnate Mihnea Berindei și Gilles Veinstein consacrate Imperiului Otoman și țărilor române între 1544-1545 (L'Empire ottoman et les pays roumains en 1544-1545), publicată în 1987

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
află, adaugă el, rezultatul inițiativelor coroanei ungare în expresia puterii sale față de vecinătatea tătară. Unitatea moldo-valahă este consemnată în documente de cancelarie papală care, în 1370, arată că Moldova reprezintă o parte a națiunii valahe. Și mai înainte de aceasta, împăratul bizantin Constantin VII Porphyrogenetul (912-956) întrebuințează numele de romani pentru a desemna pe protoromâni, pe care îi distinge de bizantinii romei. Legenda tradiție și istorie a statelor moldav și valah se deschide spre o interogație privind statutul acestor state și misiunea

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
documente de cancelarie papală care, în 1370, arată că Moldova reprezintă o parte a națiunii valahe. Și mai înainte de aceasta, împăratul bizantin Constantin VII Porphyrogenetul (912-956) întrebuințează numele de romani pentru a desemna pe protoromâni, pe care îi distinge de bizantinii romei. Legenda tradiție și istorie a statelor moldav și valah se deschide spre o interogație privind statutul acestor state și misiunea lor. Istoriografia română contemporană este în unanimitate de acord să recunoască faptul că doi factori au contribuit la nașterea

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Basarab, un fel de filiație fictivă. El nu era, de fapt, un Basarab, ci descindea din Brâncoveni. Tot el va întreține o imagine devenită clișeu a bunului suveran. Această influență a imaginii stereotipe a bunului suveran, inspirată din izvoarele textelor bizantine, se afirmă în secolul al XVII-lea și în primii ani ai secolului al XVIII-lea prin intermediul traducerii în greacă a "oglinzilor prinților", care circulau la curtea lui Constantin Brâncoveanu. În secolul al XVII-lea, bogatele familii grecești din Constantinopol

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
recîștigă tronul, după ce își negociase reîntoarcerea cu turcul Soliman, cu ajutorul darurilor adunate de către soția sa, de origine sîrbă Elena Ecaterina Brancovici. Macarie nu spune nimic despre dependență și glorifică domnia prințului său, luînd ca model al propriei povestiri pe cronicarul bizantin Manasses. Acest aranjament, ca și folosirea termenului "țar" pentru desemnarea domnitorului, pune problema prezenței tradiției bizantine în Principate și folosirea acestei tradiții în serviciul consolidării puterilor domnitoare. Două teme esențiale se desprind pentru o perioadă îndelungată: prințul este domn și

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
origine sîrbă Elena Ecaterina Brancovici. Macarie nu spune nimic despre dependență și glorifică domnia prințului său, luînd ca model al propriei povestiri pe cronicarul bizantin Manasses. Acest aranjament, ca și folosirea termenului "țar" pentru desemnarea domnitorului, pune problema prezenței tradiției bizantine în Principate și folosirea acestei tradiții în serviciul consolidării puterilor domnitoare. Două teme esențiale se desprind pentru o perioadă îndelungată: prințul este domn și autocrator; el este campionul ortodoxiei și al cruciadelor împotriva otomanilor. O MOȘTENIRE BIZANTINĂ? Poate părea dificil

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
problema prezenței tradiției bizantine în Principate și folosirea acestei tradiții în serviciul consolidării puterilor domnitoare. Două teme esențiale se desprind pentru o perioadă îndelungată: prințul este domn și autocrator; el este campionul ortodoxiei și al cruciadelor împotriva otomanilor. O MOȘTENIRE BIZANTINĂ? Poate părea dificil să împaci suzeranitatea otomană, suzeranitățile ungară și poloneză asupra Principatelor Țării Românești și Moldovei cu pretenția la o moștenire imperială, tradusă de exemplu, prin utilizarea titlului de "țar". Istoricii care au cercetat specificitatea dezvoltării Principatelor sau, mai

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
prin utilizarea titlului de "țar". Istoricii care au cercetat specificitatea dezvoltării Principatelor sau, mai bine, au înțeles să sublinieze europenizarea de tip occidental a spațiului moldo-valah în secolele XVI-XVII, au crezut că este periculos să supravalorizeze supraviețuirea, apoi revendicarea moștenirii bizantine. În sfîrșit, alți istorici au contestat caracterul militant al țărilor române angajate contra otomanilor, pentru că ei au refuzat ideea că cruciada a reprezentat inima existenței Bizanțului. Dezbaterea a fost reluată în 1983 de istoricul Andrei Pippidi, autorul unui important studiu

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
contestat caracterul militant al țărilor române angajate contra otomanilor, pentru că ei au refuzat ideea că cruciada a reprezentat inima existenței Bizanțului. Dezbaterea a fost reluată în 1983 de istoricul Andrei Pippidi, autorul unui important studiu de sinteză despre Tradiția politică bizantină în țările române. Pippidi își exprimă rezervele în ceea ce privește supra-valorizarea moștenirii bizantine în interpretarea istoriei prinților moldavi și valahi, avansînd două argumente: pe de o parte, expedițiile antiotomane ale principatelor sînt rare, ceea ce înseamnă că visul restaurării imperiului nu se află

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
au refuzat ideea că cruciada a reprezentat inima existenței Bizanțului. Dezbaterea a fost reluată în 1983 de istoricul Andrei Pippidi, autorul unui important studiu de sinteză despre Tradiția politică bizantină în țările române. Pippidi își exprimă rezervele în ceea ce privește supra-valorizarea moștenirii bizantine în interpretarea istoriei prinților moldavi și valahi, avansînd două argumente: pe de o parte, expedițiile antiotomane ale principatelor sînt rare, ceea ce înseamnă că visul restaurării imperiului nu se află în centrul politicii lor; pe de altă parte, există o contradicție

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
restaurării imperiului nu se află în centrul politicii lor; pe de altă parte, există o contradicție între dualitatea monarhiei moldo-valahe și ideea de translare a imperiului într-una sau alta din capitalele Țării Românești sau Moldovei. Autorul conchide că tradiția bizantină a fost un vis și o idee-forță, un vis neîmplinit în condițiile în care se impunea prezența curentelor occidentale prin intermediul Poloniei sau a Imperiului habsburgic. Tradiția bizantină pătrunde în principate încă din secolul al XIV-lea, înainte deci de luarea

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
una sau alta din capitalele Țării Românești sau Moldovei. Autorul conchide că tradiția bizantină a fost un vis și o idee-forță, un vis neîmplinit în condițiile în care se impunea prezența curentelor occidentale prin intermediul Poloniei sau a Imperiului habsburgic. Tradiția bizantină pătrunde în principate încă din secolul al XIV-lea, înainte deci de luarea de către turci a Constantinopolului, în 1453. Ulterior, aceasta este vehiculată de diaspora greacă și sîrbă, care își găsesc refugiu la nord de Dunăre. Unii istorici Andrei Pippidi

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Voronețului în Moldova și cele ale bisericii valahe Sfîntul Nicolae de la Argeș, pictată la începutul secolului al XV-lea de către meșteri sîrbi. Or, în aceeași epocă, inscripțiile așezămintelor religioase ale lui Ștefan cel Mare exprimă o trimitere clară la tradiția bizantină: ascendența domnitorului este numită, grația divină este menționată în titulatură, este numit "domn prin voia lui Dumnezeu și iubitor de Hristos", se dezvoltă cultul dinastic. La rîndul său, diaspora greacă instaurează un fel de "Bizanț după Bizanț" al comerțului și

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
aristocrației postbizantine: Paleologii, Cantacuzinii... Obiectivele guvernărilor princiare, ajutorul oferit Muntelui Athos, respectul înțelegerii în interiorul țării și lupta anti-otomană exprimă această influență, nouă în secolul al XVI-lea, devenită apoi tradiție în secolele XVI-XVI1. Chiar enunțul programului princiar atribuit unei moșteniri bizantine pune cîteva probleme, pentru că apărarea ortodoxiei este adesea de conjunctură și se afirmă ca reacție împotriva pretențiilor hegemonice externe; pentru că cruciada nu este continuă; pentru că anumiți domnitori au optat pentru Islam a fost cazul lui Ilie Rareș, în 1551, și

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
spre un centru al istoriei naționale Roma trezește reacții de respingere. Mitropolitul Kievului, Petru Movilă, creează în 1633 un colegiu ortodox în serviciul apărării ortodoxiei, inspirat de metodele iezuite; acest așezămînt va procura cadrele renașterii ortodoxiei valahe și moldovene. Tradiția bizantină este confruntată cu influențe externe la care se adaptează și pe care le respinge totuși. În secolul al XVII-lea, catolici și ortodocși se înfruntă în Moldova cu arme egale. PRINCIPATELE ȘI IMPERIUL OTOMAN Relația Principatelor cu Imperiul Otoman se

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Ștefan, este înzestrată cu bogate donații, iar biserica este înfrumusețată cu picturi murale. În 1473, Ștefan așază o piatră funerară la Putna, în amintirea voievodului întemeietor al Moldovei, Dragoș. Celebrarea lui Ștefan cel Mare, care indică trimiterea la o intrigă bizantină, deschide alte registre de interpretare. Specialiștii în istoria artei subliniază influențele care se întâlnesc în proiectele arhitecturale din Moldova ultimelor decenii ale secolului al XV-lea. Concepția spațiului și a planurilor bisericilor sînt specifice tradiției bizantine, în timp ce procedeele de construcție

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
trimiterea la o intrigă bizantină, deschide alte registre de interpretare. Specialiștii în istoria artei subliniază influențele care se întâlnesc în proiectele arhitecturale din Moldova ultimelor decenii ale secolului al XV-lea. Concepția spațiului și a planurilor bisericilor sînt specifice tradiției bizantine, în timp ce procedeele de construcție și elementele decorative se explică prin convergențele gotice. Astfel, biserica Sfîntul Nicolae din Rădăuți este o biserică de tip occidental adaptată cultului ortodox. Analiștii istoriei sociale românești, într-o tradiție începută de romanticul Bălcescu, au găsit

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
sociale românești, într-o tradiție începută de romanticul Bălcescu, au găsit momentul cheie al legăturilor dintre suveran și oastea sa. Victoria lui Ștefan din 1475 aparține doar moldovenilor. Victoriile lui Ștefan și intrarea acestora într-o memorie colectivă de moștenire bizantină, urmate de gloria timpurilor romantice sînt inseparabile de modalitățile înregistrării lor. Pentru a consemna această istorie au fost utilizate analele curții și o cronică de Putna pentru a sublinia rolul Bisericii în istoria țării. Fascicolul de rețele care susțin înălțarea

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
în acest punct două problematici. Problemele stilului, ale puterii și misiunii sale și acelea ale acceptării sau ale respingerii acestei puteri consolidate sînt legate de alegerea unei politici de compromis cu turcii sau de revolta în fața puterii turce. Contestarea tradiției bizantine pusă în serviciul puterii centrale consolidate și a unei misiuni de război anti-otomane se exprimă cu adevărat în secolul al XVII-lea. Domnia lui Mihai Viteazul pune în lumină o schimbare a tacticilor de alianță. Prințul valah intră în alianța

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
nou Justinian. De fapt, realitatea jocului politic nu se află la înălțimea retoricii neobizantine, iar Vasile Lupu se ferește să rupă relațiile cu Poarta. Idealul care îl însuflețește nu mai este acum acela al cruciadei, ci acela al transferării moștenirii bizantine în sprijinul autorității sale, într-o atmosferă culturală elenizată. Pippidi subliniază dezacordul între cele două tendințe care se înfruntă în Moldova și Muntenia: în timp ce Moldova lui Vasile Lupu intră într-un regim de monarhie absolută elenizată, Valahia lui Basarab cultivă

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
înfruntă în Moldova și Muntenia: în timp ce Moldova lui Vasile Lupu intră într-un regim de monarhie absolută elenizată, Valahia lui Basarab cultivă o reacție antielenă, valori aristocratice într-un regim nobiliar. Și Matei recurge la un alt legămînt al moștenirii bizantine: acela al războiului sfînt împotriva necredincioșilor. Se adresează împăratului, la Veneția, s-ar fi adresat și regelui Poloniei, pentru că el pune bază pe dezvoltarea unei culturi slavone, care exprimă solidaritatea cu bulgarii și sîrbii. Problematica stilului perpetuarea Bizanțului și cum

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
adresat și regelui Poloniei, pentru că el pune bază pe dezvoltarea unei culturi slavone, care exprimă solidaritatea cu bulgarii și sîrbii. Problematica stilului perpetuarea Bizanțului și cum se face aceasta se înscrie între un act politic și un imaginar colectiv. Tematica bizantină plasează istoria Moldovei și a Țării Românești în orientul Europei și, în același timp, reflecțiile despre putere, domnitor, originile națiunii sînt alimentate de influențe aduse prin contactele cosmopolite cu Polonia, Italia și o Grecie strălucind între geografia orientală și amintirea

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
se afirme, pentru a evoca nașterea omului european... CAPITOLUL IV Rezistență și filiații europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă Căutarea unui sens, voluntarismul aplicat definiției unui stil impun valorizarea unei unități, a unei moșteniri și a păstrării acestei moșteniri. Sublimarea referinței bizantine implică o luminare monocromă a istoriei culturale a Țării Românești, a Moldovei și a Transilvaniei. Or, istoricii ezită. Care ar fi trama centrală a unei istorii semnificative, a unei istorii planificate? Bizanțul reprezintă o cale captivantă, dar Bizanțul, impus spațiului

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]