1,370 matches
-
Cluj, hale metalice industriale pentru uzina din Bocșa și Reșița, precum și Palatul C.F.R. din București. Ocupă în timp diverse funcții de conducere: șeful ateleriului de proiectare de la UCM Reșița, șeful Fabricii de poduri și construcții metalice de la UCM Reșița și Bocșa. În anul 1944 este numit profesor suplinitor la Facultatea de Construcții din cadrul Școlii Politehnice de la Timișoara. În anul 1948 devine profesor titular la disciplina de construcții metalice, pe care o va preda până în 1981 când s-a pensionat. Prima preocupare
Dan Mateescu () [Corola-website/Science/307218_a_308547]
-
(n. 26 aprilie 1960, Bocșa, regiunea Timișoara) este un politician român, vicepreședinte al PNL, președinte al consiliului județean Caraș-Severin din 2004 până în prezent (cu întreruperi). A fost ministru al mediului în guvernul Ciorbea, ministru al apărării în guvernele Isărescu și Tăriceanu, membru al Parlamentului European
Sorin Frunzăverde () [Corola-website/Science/304527_a_305856]
-
al PNL, președinte al consiliului județean Caraș-Severin din 2004 până în prezent (cu întreruperi). A fost ministru al mediului în guvernul Ciorbea, ministru al apărării în guvernele Isărescu și Tăriceanu, membru al Parlamentului European între 2007-2009. După absolvirea studiilor elementare la Bocșa și Reșița și a Liceului de Matematică-Fizică din Reșița (1975-1979), a urmat cursurile Facultății de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic București (1980-1985), obținând diploma de inginer metalurgist. După absolvirea facultății, a lucrat ca inginer la Combinatul Siderurgic Reșița, îndeplinind funcțiile de
Sorin Frunzăverde () [Corola-website/Science/304527_a_305856]
-
lui Dumnezeu." În 1805 participă la campania împotriva lui Napoleon în calitate de confesor militar. La 29 iunie 1807, din calitatea de preot paroh al Becicherecului-Mic, împreună cu protopopul Ștefan Atanasievici al Lugojului, protopopul Gheorghe Petrovici din Belinț și preotul Petru Popovici din Bocșa îi prezintă o petiție împăratului Francisc I, în numele tuturor românilor din Banatul-Timișan prin care susțineau drepturile românilor și stăruie pentru cultura națională românească, izgonită prin stăpânirea excluzivă a clerului sârb patronat de Mitropolia de la Carloviț, argumentând vechimea elementului românesc prin
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]
-
Fete din Reșița, iar în 1949 absolvă Liceul Mixt tot din Reșița. A început să cânte de la 6 ani, iar primii profesori de muzică i-au fost Ion Românu și Miron Șoarec. După unele informații, ministrul Carol Loncear, originar din Bocșa Montană, ar fi lansat-o în cariera ei artistică. În 1950, Aurelia intră la Conservatorul din București. Tot poetul Nicolae Sârbu o descrie pe solistă: „Era o femeie frumoasă, cu o ținută statuară, cu păr negru și ochi căprui, tipul
Aurelia Fătu-Răduțu () [Corola-website/Science/311076_a_312405]
-
a fost o biserică din Bocșa, Sălaj, aparținând cultului greco-catolic. În curtea bisericii au fost înmormântați Simion Bărnuțiu și Alimpiu Barbulovici. Biserică a fost construită în 1750. Simion Bărnuțiu a fost înmormântat în curtea bisericii, pe 3 iunie 1864, de un sobor de 30 preoți, avându
Biserica de lemn din Bocșa () [Corola-website/Science/312313_a_313642]
-
e biserică lor. Generații după generații au slujit altarul credinței noastre, iar în umbră bisericei au propovăduit înălțarea conștiinței noastre de neam". În ianuarie 1914, vicarului Silvaniei Alimpiu Barbulovici se retrage la fiul său Simion Barboloviciu care era preot în Bocșa, unde se stinge din viața și este înmormântat în curtea bisericii în decembrie 1914. Demersurile pentru ridicarea noii biserici au aparținut preotului local Simion Barboloviciu încă din primii ani dupa unirea Transilvaniei cu România. Astfel, la data de 29 iulie
Biserica de lemn din Bocșa () [Corola-website/Science/312313_a_313642]
-
înmormântat în curtea bisericii în decembrie 1914. Demersurile pentru ridicarea noii biserici au aparținut preotului local Simion Barboloviciu încă din primii ani dupa unirea Transilvaniei cu România. Astfel, la data de 29 iulie 1923 a avut loc adunarea credincioșilor din Bocșa, a cărei scop a fost continuarea colectei "pentru a putea edifica cât de curând sfântă biserică nouă", deoarece, se spune în procesul verbal al adunării, biserica veche "începe a slăbi". În 1937 Leontin Ghergariu din Zalău și Coriolan Petranu de la
Biserica de lemn din Bocșa () [Corola-website/Science/312313_a_313642]
-
sfântă biserică nouă", deoarece, se spune în procesul verbal al adunării, biserica veche "începe a slăbi". În 1937 Leontin Ghergariu din Zalău și Coriolan Petranu de la Universitatea din Cluj au cercetat, din punct de vedere științific, biserica de lemn din Bocșa ce urma să fie dărâmată, incepand cu 31 mai 1937. Biserică era deja închisă de o jumătate de an, deoarece era derăpănată, acoperișul a cedat, iar turnul stătea să cadă și el. Piatră fundamentală a noii biserici a fost sfințită
Biserica de lemn din Bocșa () [Corola-website/Science/312313_a_313642]
-
Fondatorii ca: Mihai Nafir, Ioan Izverniceanu, Ilie Strâmbei, Ilie Andrei, Gheorghe Munteanu, Vasile Jumanca, Dumitru Popovici și Mihai Petrovici (Moalărul) cu călugărul Nedici, au strâns o frumoasă colectă. Au colectat, prin: Oravița și în jurul ei, prin Sasca, Biserica-albă, Docnecea, Cacova, Bocșa, Reșița și Lugoj. CF Ungare, au donat pe seama Mrii, 400 stânjeni pătrați. Ciclovenii au curățat locul luat în stăpânire cari au cărat și materialul pentru biserică. Biserica, din „Valea Călugărului”, s-a terminat la anul 1862. Sfințirea bisericii, s-a
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Călugăra de către Pr. Pavel Bufanu, este prezent pentru o perioadă incertă ieromonahul Macarie Gușcă, care, prin prezența sa plină de evlavie, atrage mulți credincioși la mănăstire. Acest monah este cel care în 1905 a întemeiat Mănăstirea „Sf. Prooroc Ilie” de la Bocșa Vasiova. "2. Trecerea mănăstirii sub administrarea monahilor" Mănăstirea Călugăra va trece sub administrația monahilor odată cu numirea ca stareț a ieromonahului Dionisie Văcărescu, ce vine să întărească rândurile monahilor din Țara Ungurească (Transilvania) la acea dată și care s-a aflat
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Bocșa este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Bocșa (reședința), Borla, Câmpia și Sălăjeni. Satele Bocșa, Borla și Sălăjeni au gări feroviare pe Calea ferată Carei-Zalău și sunt traversate de Drumul european E81. Cele patru sate sunt
Comuna Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/310736_a_312065]
-
Bocșa este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Bocșa (reședința), Borla, Câmpia și Sălăjeni. Satele Bocșa, Borla și Sălăjeni au gări feroviare pe Calea ferată Carei-Zalău și sunt traversate de Drumul european E81. Cele patru sate sunt situate pe Valea Zalăului, în aval de comună Hereclean și în amonte
Comuna Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/310736_a_312065]
-
Bocșa este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Bocșa (reședința), Borla, Câmpia și Sălăjeni. Satele Bocșa, Borla și Sălăjeni au gări feroviare pe Calea ferată Carei-Zalău și sunt traversate de Drumul european E81. Cele patru sate sunt situate pe Valea Zalăului, în aval de comună Hereclean și în amonte de comună Sărmășag. Comună se mai învecinează
Comuna Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/310736_a_312065]
-
Cele patru sate sunt situate pe Valea Zalăului, în aval de comună Hereclean și în amonte de comună Sărmășag. Comună se mai învecinează cu Chieșd și Șamșud la nord și Pericei la sud. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bocșa se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (49,03%), maghiari (40,05%) și romi (8,76%). Pentru 2,12% din populație, apartenența etnică
Comuna Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/310736_a_312065]
-
de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (48,63%), reformați (32,69%), baptiști (7,67%), penticostali (4,34%) și greco-catolici (3,34%). Pentru 2,25% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În izvoarele documentare, sătul Bocșa este menționat în anul 1349 sub denumirea "villa Baxa", iar în anul 1854 așezarea este cunoscută sub numele de "Olah-Baksa" sau "Bocșa Română". Localitatea Borla a fost menționată în anul 1341, Câmpia în anul 1427 și Sălăjeni în anul 1954
Comuna Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/310736_a_312065]
-
și greco-catolici (3,34%). Pentru 2,25% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În izvoarele documentare, sătul Bocșa este menționat în anul 1349 sub denumirea "villa Baxa", iar în anul 1854 așezarea este cunoscută sub numele de "Olah-Baksa" sau "Bocșa Română". Localitatea Borla a fost menționată în anul 1341, Câmpia în anul 1427 și Sălăjeni în anul 1954. Lacul Vârșolț reprezintă sursă de alimentare cu apă potabilă pentru Borla, Câmpia, Bocșa și Sălăjeni.
Comuna Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/310736_a_312065]
-
1854 așezarea este cunoscută sub numele de "Olah-Baksa" sau "Bocșa Română". Localitatea Borla a fost menționată în anul 1341, Câmpia în anul 1427 și Sălăjeni în anul 1954. Lacul Vârșolț reprezintă sursă de alimentare cu apă potabilă pentru Borla, Câmpia, Bocșa și Sălăjeni.
Comuna Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/310736_a_312065]
-
-uri cu colinde difuzate în cadrul emisiunii „Miorița”, la Radio România, începând cu 1957. Majoritatea acestora au fost culese și înregistrate de către redactorul George Antofi. În 2003 fundația culturală TerrArmonia a editat două volume intitulate „Colinde românești”, sub îndrumarea lui Ioan Bocșa. Această antologie cuprinde un studiu introductiv, partituri, texte grupate pe tipologii și două CD-uri cu colinde culese de pe teren. Multimedia
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
9 km - distanță directă pînă la Satul Florești din Raionul Ungheni 9 km - distanță directă pînă la Satul Buciumeni din Raionul Ungheni 10 km - distanță directă pînă la Satul Risipeni din Raionul Fălești 10 km - distanță directă pînă la Satul Bocșa din Raionul Fălești Distanță directă pînă în or. Fălești este de - 22 km Distanță directă pînă în or. Chișinău este de - 146 km TOCSOBENI*, sat, în jud. Bălti, așezat pe malul Prutului, între satele Vrănești și Gherman. Face parte din
Taxobeni, Fălești () [Corola-website/Science/305231_a_306560]
-
(n. 7 iulie 1923, Bocșa Română, Caraș Severin - d. 20 iulie 2014) a fost un sculptor și profesor de sculptură român, laureat al Premiului Herder în 1984, cunoscut mai ales pentru fântânile cinetice pe care le-a realizat, precum și pentru sculpturile monumentale în piatră și
Constantin Lucaci () [Corola-website/Science/304873_a_306202]
-
în numeroase muzee din țară. În anul 2007 s-a inaugurat "Muzeul ", muzeu aflat sub egida Vaticanului, care se află în "Sanctuarul San Francesco di Paola", Calabria, Italia. La 5 iunie 2012 a fost inaugurat Muzeul "Constantin Lucaci" din orașul Bocșa, localitatea natală a maestrului. Muzeul expune un număr de 17 sculpturi din oțel inoxidabil donate orașului Bocșa. În afara României, sculptura cinetică "Stea" este o parte a expoziției permanente "Fucina degli Angeli" din Veneția. Alte lucrări ale artistului se găsesc în
Constantin Lucaci () [Corola-website/Science/304873_a_306202]
-
care se află în "Sanctuarul San Francesco di Paola", Calabria, Italia. La 5 iunie 2012 a fost inaugurat Muzeul "Constantin Lucaci" din orașul Bocșa, localitatea natală a maestrului. Muzeul expune un număr de 17 sculpturi din oțel inoxidabil donate orașului Bocșa. În afara României, sculptura cinetică "Stea" este o parte a expoziției permanente "Fucina degli Angeli" din Veneția. Alte lucrări ale artistului se găsesc în colecții particulare sau publice din orașele Anvers, Copenhaga, Ferrara, Milano, Roma, Veneția. Constantin Lucaci se născut pe
Constantin Lucaci () [Corola-website/Science/304873_a_306202]
-
este o parte a expoziției permanente "Fucina degli Angeli" din Veneția. Alte lucrări ale artistului se găsesc în colecții particulare sau publice din orașele Anvers, Copenhaga, Ferrara, Milano, Roma, Veneția. Constantin Lucaci se născut pe 7 iulie 1923, în localitatea Bocșa (Banat), având ca părinți pe Constantin și Maria Lucaci. Din copilărie și adolescență a avut trei mari pasiuni: studierea universului, pentru care ia lecții de matematică și fizică, muzica și bucuria de a modela. A studiat desenul și arta modelajului
Constantin Lucaci () [Corola-website/Science/304873_a_306202]
-
Caransebeș este principalul centru urban din culoarul Timiș Cerna cu o industrie mai modesta (în care predomină prelucrarea lemnului), dar cu functii de transport (nod feroviar, rutier, aeroport) si culturale. Celelalte orașe au fiecare structuri urbane și funcționale proprii, astfel: Bocșa este un oraș industrial (Construcții metalice); Moldova Nouă este un centru minier, cu port la Dunăre (Moldova Veche); Orșova, strămutat pe un amplasament nou și integral reconstruit, are activități industriale (transport naval, prelucrarea bumbacului) și este un port de tranzit
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]