3,038 matches
-
pintre sfinți, Acest sfânt îl urăște, căci tare în cerbice E Dragul... dar mai tare socot că voi fi eu. Cetatea geme toată de oameni de ai mei, Al lui nu e nimica, nici haina de pe dânsul, El este ca bogatul încunjurat de-avere, În juru-i stau podoabe și visuri și mâncări, Dar n-are nici picioare, nici mâni să le întindă Să ia ce-i dinainte-i... Astfel, pentr-orice caz, Am prefăcut eu casa lui proprie -n capcană. Dac-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
MARIA Aud, dragul mamei BOGDAN Cum se cheamă apa ce curge pe-aici?... E tare repede MARIA Bistrița, dragu mamei. B[OGDAN] Da' ce cetate se vede acolo în lumina fulgerelor? M[ARIA] Acolo? Cetatea craiului Gralur. Mare crai și bogat, și are o fetiță mică, mică... numai bună de tine... Cu dânsa am să te-nsor odată. B[OGDAN] Tare mi-i dragă, mămuță! M[ARIA] D-apu-ai văzut-o? B[OGDAN] Ba n-am văzut-o... M[ARIA] Apoi cum
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se-nțeîege. - Sst! Tăcere, vine Vodă... Adusu-mi-am aminte de proorocul ce strigă: "Eu sânt țărână și cenușă", și iarăși m-am uitat în mormânturi și am văzut oase goale și am zis: "Oare cine este împăratul SAU ostașul sau bogatul sau direptul sau păcătosul? Ci odihnește-l, Doamne, cu direpții pe robul tău. [SCENA] II LĂPUȘNEANU (intră învălit în mantie de purpură) (pentru sine) De se-ntîmplă ceva-n țară și cumplit și făr' de lege Cine poate fi de vină
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vesel Antichrist. [GLAS DE PREOT] Adusu-mi-am aminte de proorocul ce strigă: "Eu sânt țărână și cenușă'', și iarăși m-am uitat în mormânturi și am văzut oase goale și am zis: "Oare cine este împăratul sau ostașul sau bogatul sau direptul sau păcătosul; ci odihnește-l Doamne cu drepții pe robul tău". [SCENA] II L[ĂPUȘNEANU] (pentru sine) De se-ntîmplă-n astă țară vreo mare fărdelege Cine poate fi de vină? Lăpușneanu, se-nțelege! (tare, rîzînd) {EminescuOpVIII 218} Bună vreme
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se încheie tot trecutul până ieri". "Am rămas de capul nostru, ce ne facem noi, boieri? Să alegem care vrednic dintre noi se va cunoaște... " "Ce alegeri? Vorbe! Domnul nu s-alege, el se naște. Da! cutare e viteazul sau bogatul, înțeleptul, Să fim Domni avem aicea toți puterea... nimeni dreptul. Lui asemenea s-ar crede fiecine dintre noi, Dezbinarea ar aduce peste țară mari nevoi. De aceea frați de cruce să ne prindem, să-nțelegem Cumcă unul dintr-ai noștri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
plăceri, Asta-i tot ce pot ajunge mâncătorii de averi? Jur pe Zeus că fără pismă vă conced acest noroc Și o singură părere îmi păstrez în a lui loc: Pentru inima oricărui om e-o singură măsură, De-i bogat sau de trăiește de la mână pîn' la gură. De umpleți ulciorul vostru dintr-un val spumând de mare Sau din apa care curge limpezită din izvoare Totuși nici o picătură nu încape-n el mai mult. Și acum când adevărul cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să restatornicească buna orânduială. Încăperea fiind foarte strâmtă a bazilicei și, neputând să încapă pe toți credincioșii, o nemărginită gloată a norodului se întindea peste lespezile peristilului, în piață și peste toate ulițele pe unde era să treacă procesia; câțiva bogați străini își petrecea vremea a arunca peste lespezi câțiva pumni de carlini (bănuți) pe care se grămădea micii lazaroni, năpădea prin mijlocul mulțimei și pe supt picioarele cailor călăreților ce era așezați pe la colțul fiecăriia uliți ca să păzească a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
împrejurare ce punea izbânda sigură într-un viitor prea depărtat. {EminescuOpXIV 104} Deci hotărî să ridice împresurarea și să mute aiurea teatrul războiului. Ioainnițiu, apucând din Tracia spre Macedonia și mai strângând la sine ajutoare de oaste, ținti la cucerirea bogatului și importantului oraș Tessalonic, din care apoi avea să puie la cale orânduirea provinciei după gândul și socotința lui și să răpească de la latini orașele ce le ocupaseră. În drumul său era Serras, oraș cuprins, populat și bine întărit, în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce n-ar fi fost deajuns pentru a împresura cetatea, o mână necunoscută deschise dinlăuntru poarta orașului ce ducea spre mare. Vatatzes intră numaidecât cu oastea și, fără lovire de sabie sau vărsare de sânge, puse mâna pe frumosul și bogatul oraș. Dimitrie, despotul trădat, se refugie în citadelă și nu se găsi cine să stăruie pentru el decât soră-sa Irina, soția văduvită a lui Ioan Asan. Ea căzu-n genunchi dinaintea lui Vatatzes și se rugă cu lacrămi ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de aproape, sânt pentru greci fără valoare și neprimejdioase. Desigur că papa nu va veni așa de curând la Constantinopol pentru aprezida conciliul; a-l numi frate și cel dentăi nu e asemenea vrun scrupul, căci și în Evanghelie risipitorul bogat îi zice lui Avraam tată, cu toată nespusa depărtare și deosebire între ei. Tot așa de puține scrupule căta să aibă recunoașterea apelațiunii la Roma, căci abia se va găsi vreun grec care de dragul unei certe să treacă așa de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
partea împăratului; ba el nu respecta nici hotarele romeilor. El cuceri curând considerabilele orașe Anchialus și Mesembria și se pregătea să supuie Agathopolis cu ținut cu tot, care pe sub mână i se și supuseră, învoindu-se prin tratat. Acest progres, bogat în biruințe, sporea nu numai puterea bulgarilor, ci vaza și înrîurirea căpeteniei lor. Din cauza aceasta alanii, cari acuma se lepădaseră de-mpăratul, trimiseră solie cătră Sfentislav, a cărui putere le inspira respect, și-l rugară să le rânduiască căpetenii bulgare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a doua linie, costumul are de-a releva diferința generală din pozițiunea esterioară a fiecăruia din individe. Contrastul dintre stăpân și servitor, dintre dama mare si camerieră, dintre membrul clasei de domni și a clasei de jos, chiar contrastul dintre bogatul independent și dintre cel lipsit de averi, toate acestea trebuie să se reflecte în costum față cu grosierul adevăr al naturei, fără însă de-a se scăpa din vedere bunul gust și părerea frumoasă. Unde aceste diferințe sânt marcate deja
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
efectului] ce-l fac colorile în privința etică. Un alt moment, combinat cu această privire a tablourilor, ar fi ocupațiunea serioasă și fundamental[ă] cu partea aceea din scrierile lui Gothe care se ocupă cu studiul colorilor, un studiu atât de bogat în priviri adânci. Se-nțelege de sine că condițiunea necesară a acestor studii e totdeuna rațiunea simbolică, pe care trebuie s-o presupunem ca neapărată [pentru cel] care vrea să se destineze acestor ocupațiuni. Arătarea caracteristică a unei personalități se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poate fi înlăturată decât printr-o metodă violentă. Din această cauză, fenomenul s-a și autodefinit ca fiind "tactica ultimei soluții". Cauzele terorismului Cu siguranță că acestea sunt vechi și adânci. La originea lor se află decalajul nord-sud, prăpastia dintre bogații și săracii planetei, prăpastie ce întreține anumite resentimente la nivelul psihicului individual și colectiv. Provocarea globalizării a produs o mutare semnificativă în relațiile internaționale, marcând apariția unor actori semnificativi pe scena lumii: companii transnaționale, organizații neguvernamentale, asociații și fundații umanitare
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
actul terorist de la 11 septembrie a fost întors pe toate părțile în ultimii ani. Și poate cea mai importantă și mai valabilă dintre concluziile care se pot trage în urma lui este ca el a retrasat granițele lumii civilizate, a arătat bogaților americani că valorile pe care le împărtașesc ei nu sunt o funcție directă de nivelul de trai, nu sunt o măsura a anilor trăiți în democrație, ci o vocație milenară. Creștinii trebuie să demaște imoralitatea învățăturilor Coranului cu privire la folosirea violenței
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
cu mult câștig; în sesiunea din urmă primesc 30000 de dolari pentru că izbutise a trece un bill și putea plăti un preț bun. Există oameni cari, printr-un serviciu de 5 - 6 ani în Congres, s-au făcut enorm de bogați, cari, fără a poseda o mie de dolari, au ieșit din Parlament c-un sfert de milion de dolari. ("New York Daily Times") ["ADMIȚÎND CHIAR CĂ LAUDELE... "] 2264 Admițând chiar că laudele ce și le administrează partidul roșu prin organele sale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de mizerie și de toate deziluziile vieții reale. Tot ce trebuie pentru impregnare. Ideologie marxistă înseamnă capitalism ajuns la limită; poporul nu poate ajunge la putere mîine; avangarda vorbește și acționează pentru popor; Statele Unite, care sînt întruparea capitalismului, poartă războiul bogaților împotriva săracilor reprezentați de populațiile exploatate ale Americii Latine, și cauza imperialistă este pierdută din start; fața actuală a socialismului de modă sovietică rămîne imperfectă, chiar ratată, dar nu putem judeca cu aceeași măsură ce se naște și ce moare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lupta pentru supraviețuire, a unei personalități colective deseori descrise, care își are incidențele ei religioase: stare de criză permanentă, genealogii patriliniare, predominanța căpeteniilor războinice și a valorilor virilității. Viața sedentară separă unitățile familiale fixîndu-le în teritoriu, determină apariția săracilor și bogaților prin acumularea gradată a stocurilor de alimente, și apoi de bunuri. În schimb, în comunitatea nomadă totul este în comun. Unul pentru toți, toți pentru Unul. Ramura abrahamică (secolele al XVIII-lea-al XVI-lea î.Hr.) a apărut și s-
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
8; prelungirea expirului în cursul respirației verbale se face pe seama redistribuirii aerului între cele două faze ale ventilației și prin prelungirea întregului ciclu respirator. 19. Hematoza pulmonară și alte funcții ale plămânului Sângele de tip venos, sărac în oxigen și bogat în bioxid de carbon, este adus prin arterele pulmonare și ramurile lor până în capilarele pulmonare, unde se realizează schimbul de gaze între sânge și aerul alveolar (hematoza pulmonară), fapt ce asigură eliminarea de CO2 din organism și saturarea cu O2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
adulți erau egali în comunitate, diferitele ocupații dețineau diferite cantități de prestigiu, iar inegalitățile în privința bogăției erau deosebit de semnificative. Autorii amintiți îl citează pe De Roover, care la mijlocul deceniului 7 al secolului trecut prezenta astfel structura populației Florenței în 1457: bogații, 2%; clasa de mijloc, 16%; săracii, 54%; cei foarte săraci, 28%. Divizarea orașelor reproducea în principal tensiunile economice, dar muncitorii acționau de asemenea și pe baza legăturilor de rudenie și a loialităților diverse. Ceva înrudit conștiinței de clasă răsărea probabil
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să se poată institui în absența statului. Atunci anarhia ar fi răspunsul, iar aceasta reclamă comunitatea deoarece numai în comunitate poate fi menținută astfel ordinea socială. La rândul ei, comunitatea reclamă o anumită egalitate economică pentru că dacă crește distanța dintre bogați și săraci, valorile acestora vor fi diferite, relațiile vor fi mai puțin directe și multi-fațetate, iar sensul interdependenței care sprijină sistemul de reciprocitate va fi slăbit. O atenuare a ideii egalității economice apare totuși atunci când arată că ea este departe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
socială. Desigur, mulți pot spune că și clasicii liberalismului doreau justiție, dar era vorba în special de justiția formală. În acest context Selznick (2002: 8) îl citează pe Anatole France (The Red Lily): "legea, în egalitatea sa maiestuoasă, interzice atât bogaților, cât și săracilor să doarmă sub poduri, să cerșească pe străzi și să fure pâine". În condițiile în care mulți liberali americani contemporani au acceptat un relativism radical al cărui mesaj este că valorile sunt subiective și au o aceeași
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și bogăției lor" (Chirot, 1976: 149). Și astfel se ajungea la o relativă penurie. "Pentru a se proteja, sătenii trebuiau să rupă solidaritatea devălmașă a satului. Motivul cheie pentru divizarea pământurilor devălmașe a fost protejarea lor față de exploatarea de către nativii bogați sau de către cei din afară" (Chirot, 1976: 149). La fel s-a întâmplat în Vrancea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Și la Golescu întâlnim o asemenea observație. El a văzut toate lucrurile ce
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ce părea să nu fie grevat de erorile ce marcau construcțiile intelectuale ale (naintașilor. În primul r(nd, era dezavuată ideea comunistă de acaparare ș( (mpărțire de către cei ce nu au a bogățiilor celor ce au. Acceptarea ideii că cel bogat are dreptul la bunurile sale lăsa o singură cale celor care doreau să ofere ș( celor nevoiași șansa de a-și făuri un trai mai bun: creșterea producției agricole ș( manufacturiere. Proprietatea trebuia păstrată ca un pilon important al societății
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
din zonă nu depășesc 550 m. Satul este de tip adunat (îngrămădit). Figura 1.4 Intrarea în Ludoș Toponimicul Ludoș (înrudit cu Ludeasa, Ludaș, Ludești, Ludeasca, Ludișor) este un toponimic maghiar din Ardeal, ce provine de la adjectivul maghiar ludas, însemnând "bogat în gâște, locul unde sunt gâște (sălbatice) (Iordan, 1963: 518). Ludoșul face parte din zona etnografică Ocna-Miercurea. Unii autori afirmă că este îndreptățit ca zona dintre Mureș și Târnave (la nord și nord-vest), valea Visei (la est), Sebeșelul (la vest
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]