12,392 matches
-
Boca: Ileana, Vasile, Gheorghe, Floarea, Costică, Zamfirița, Ion. Pe băieți i-a dat la școală: Vasile și Dumitru - clasele primare, Costică - învățător, Gheorghe - agronom și Ion - inginer mine. A muncit la boier. Lua o bucată de pământ, la învoială, de la boier - pământul cel mai rău, pe care-l muncea țăranul pentru nevoile casei lui. Pentru acest pământ, țăranul plătea cu muncă în zile de prășit, de secerat, de cărat (se prindea pogon, feciorii boierești veneau la poarta țăranului și-l anunțau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
crâșmarului. Alteori, flăcăii cumpărau hanul (închiriau pentru ziua respectivă) și tocmeau lăutarii. Cântece de lume: - nu știe. Legători - nu știe să facă; nu s-a dusă să descânte copiii. Hanul lui Cojocaru a fost han boieresc. Revine la lucru la boier și spune că boierul da mâncare numai acelora care munceau cu ziua (și pe care-i plătea cu ziua, nu și acelora care munceau în contul pământului luat ca să-l muncească în folosul lor - a gospodăriei țărănești).
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hanul (închiriau pentru ziua respectivă) și tocmeau lăutarii. Cântece de lume: - nu știe. Legători - nu știe să facă; nu s-a dusă să descânte copiii. Hanul lui Cojocaru a fost han boieresc. Revine la lucru la boier și spune că boierul da mâncare numai acelora care munceau cu ziua (și pe care-i plătea cu ziua, nu și acelora care munceau în contul pământului luat ca să-l muncească în folosul lor - a gospodăriei țărănești).
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căci se monta pe niște scene mobile care veneau din arlechini (pentru cei care nu știu, arlechinii sunt părțile laterale ale unei scene de teatru) sau din fundul scenei, costumele fastuoase și grele și ele cât încape. Eu eram un boier undeva în grămadă, strigam cu opintire: „Să trăiești, Măria Ta!”, apoi fugeam repede să mă schimb într-un țăran care striga și el cu același glas și cu aceeași opintire: „Să trăiești, Măria Ta!” - se pare că la vremea aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
umbră a marilor umbre printre care a trăit o viață întreagă. Nenea Sârbu, Păp’șelu cum îi spuneam noi, pentru că avea ticul de ți se adresa cu acest apelativ... A jucat și el câte în lună și-n stele, de la boieri la țărani de pe toate meridianele și era peste tot credibil, era de acolo, nu aveai ce să-i reproșezi. Îi plăcea să vorbească, îți povestea la iuțeală tot felul de chestii și, ceea ce era ciudat, îi plăcea să stea lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
să se afle pe scenă, să se scalde în lumina reflectoarelor, care era și lumina lui. După spectacol se ducea acasă, nu adăsta prin cârciumă, avea treburi multe și fără de amânare până a doua zi, la următorul spectacol, când era boierul sau țăranul sau oricine care trebuia să dea o replică, să echilibreze scena și să o facă credibilă. Îmi aduc aminte că, după ce am intrat în Chirița în locul lui Bibanu, a venit iute la mine, înaintea celorlalți, și mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
pe holuri, absolut oriunde era un locșor care putea susține cutia miraculoasă. Dacă se auzeau zarurile, știai că și nenea Nae Bălănescu era acolo și îndată aveai confirmarea, căci glasul lui tare nu se lăsa așteptat. Executa ireproșabil roluri de boieri, mai mari sau mai mici în grad, roluri de cetățeni onorabili, comice sau dramatice, doar că teatrul înseamnă, fir-ar să fie, și altceva, acel ceva inefabil care face ca totul să treacă rampa și să vrăjească spectatorul care stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
și-l văd în pardesiul lui crem, cu pălăria pusă șugubăț pe o parte, cu servieta lui de piele și cu modul în care îmi spunea „sărutări de mâini la cocoană”, nevestele erau pentru el cocoane, era un fel de boier de modă veche și-i plăcea să privească, să se întâlnească și să stea de vorbă cu pălmașii de pe moșia lui. Era un boier luminat. PAGINĂ NOUĂ PROFESORII MEI Ei nu au fost doar întâlniri, ei m-au pregătit pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
îmi spunea „sărutări de mâini la cocoană”, nevestele erau pentru el cocoane, era un fel de boier de modă veche și-i plăcea să privească, să se întâlnească și să stea de vorbă cu pălmașii de pe moșia lui. Era un boier luminat. PAGINĂ NOUĂ PROFESORII MEI Ei nu au fost doar întâlniri, ei m-au pregătit pentru toate întâlnirile, au făcut tot ceea ce au putut ca să nu le ratez și, se pare, au izbutit câte ceva. Clasa mea se numea Moni Ghelerter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
cuceritoare că, deși angajat într-o experiență poetică opusă, nu mă pot feri, când le recitesc, de emoția unor versuri ca acestea: " Văd uniforma veche de ofițer la modă, De când era el junker, de mult, sub Ghica-Vodă Când mai mergeau boierii în butcă la Brașov". Pentru tradiționalismul mai didactic al lui Nichifor Crainic, am destulă stimă. Acum zece ani, aveam chiar entuziasm. De atunci, o conștiință mai adâncă a poeziei mă îndreaptă s-o așez într-un sistem mai larg de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
oameni afacerile! "Familia mea", spune tânărul investitor, " s-a numit Boerescu, până în 1946 când, sub spectrul îngrijorător al prigoanei comuniste a decis să își ascundă identitatea sub numele Bălescu. Arborele nostru genealogic întocmit până la 1700 elucidează faptul că descindem din boierii Mușatini. Animozitățile fostului regim ne-au constrâns să tăinuim originile familiei noastre. După 1989, însă, am decis sa excludem definitiv substituirea de nume și să revenim la numele nostru real: Boerescu". Mihnea Boerescu dovedește că melcul din omul care se
ÎNTR-O LUME A MELCULUI CIVILIZAŢIEI, CE NU-ŞI RETRAGE COARNELE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364323_a_365652]
-
un nou născut. Am eliminat tot trecutul bolșevic din mine!”. Își ia textilele de pe jos, se îmbracă, mă „bogdabrostește” și pleacă. Peste două zile ne revedem la „Chinezu”. Domnul Pîcă tot în loden, fără haina cu care îl cadorisisem. „Auzi boierule, să nu mă cerți... Am măritat-o! Era prea caldă pe dinafară, iari mie îmi era frig pe dinăuntru. Am schimbat-o pe niște agua ardiente!”... Deseori, Pîcă era însoțit de prietenul său, graficianul-poet Florin Pucă, caricaturist, pamfletist, parodist și
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
care o cuprindea pe Cocuța la vederea mea, deoarece ținea morțiș să-mi povestească despre palpitanta ei viață. Într-o seară am acceptat mai mult ca să mă scap de gura ei, așa că satisfăcută mi-a povestit că era fică de boier, dar comuniștii le-au confiscat toată averea și ea a fost nevoită să muncească treizeci și doi de ani ca șefă contabilă la căile ferate, ca să se poată întrețină împreună cu mama ei. Eu curioasă am întrebat-o de ce nu s-
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
principate. De fapt, Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ și erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii clăcașe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române. Între țăranii fruntași care au luat parte împreună cu boierii cu episcopii și cu mitropolitul țării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era și vrânceanul Ion Roată, om cinstit și cuviincios, cum sunt mai toți țăranii români de pretutindeni. Desființarea hotarului de la Focșani (Vrancea) echivala cu Unirea celor două
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
Roată se duce și vrea să ridice bolovanul, dar nu poate. -Ia, du-te și dumneata moș Vasile, și dumneata ... În sfârșit, se duc ei vreo trei-patru țărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umeri și-l aduc lângă boier. -Ei, oameni buni, vedeți? S-a dus moș Ion și n-a putut face treaba singur; dar când v-ați mai dus câțiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu ușurință, greutatea n-a mai fost aceeași. Povestea cântecului: „Unde
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
Nu simțeam nimic. Auzeam doar râsete. Râdeau de mine. Râdeau... - Mănâncă ceapă. Ce? Ce are? - Nu pot să mănânc așa ceva? - Dar ce, mă-ta nu-ți făcea mâncare cu ceapă? - Nu. - Ei na! Te pomeni că ești neam de mare boier. Ete așa! Ia treci și mănâncă aici că după aia zice mă-ta că nu-ți dăm mâncare. - Nu pot să mănânc așa ceva. El s-a ridicat brusc de la masă, mi-a luat farfuria din față să pună și mai
SINUCIDERE PENTRU O ZI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361403_a_362732]
-
condus de la înființare. L-au concediat pentru că nu pricepuse în atâția ani cât de adânc să bage mâna în averea pe care o administra. A fost prins când căra putinile cu brânză și mieii gospodăriei la București unor fiice de boier, la care a fost argat. Dacă acestea nu veneau să viziteze ceapeul pe care fostul argat îl prezenta ca pe propria sa moșie, poate dacă nu s-ar fi fălit că dintr-un argat cu patru clase primare a ajuns
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
cunoștințe în slujba unor proprietari din Țara de Sus și se deprinde a fi ,,vechil”, un fel de administrator de moșie. Un spirit cult, plin de vervă, vorbește nemțește, rutenește, românește și idiș. Stă mai mult ca vechil în slujba boierului Balș, ale cărui moșii erau întinse în Dumbrăveni. Socotindu-se un bun administrator, îi cere boierului să-și cumpere toate titlurile de boierie de la sulger la căminar.El reușește să fie în rând cu lumea prin anul 1840, la 28
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
fel de administrator de moșie. Un spirit cult, plin de vervă, vorbește nemțește, rutenește, românește și idiș. Stă mai mult ca vechil în slujba boierului Balș, ale cărui moșii erau întinse în Dumbrăveni. Socotindu-se un bun administrator, îi cere boierului să-și cumpere toate titlurile de boierie de la sulger la căminar.El reușește să fie în rând cu lumea prin anul 1840, la 28 de ani, căsătorindu-se cu Raluca (Rareșa, Ralu) Iurașcu din Joldești, fiica stolnicului Vasile Iurașcu și
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ȘIREFORMELE DE MODERNIZARE STATULUI NAȚIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 917 din 05 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Dr. MITE MĂNEANU, BOIERII ȘIREFORMELE DE MODERNIZAREA STATULUI NAȚIONAL DIN TIMPUL
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ȘIREFORMELE DE MODERNIZARE STATULUI NAȚIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 917 din 05 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Dr. MITE MĂNEANU, BOIERII ȘIREFORMELE DE MODERNIZAREA STATULUI NAȚIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) În timpul domniei lui Cuza, clasa boierească din Oltenia (fără ranguri și cu privilegiile în “scădere”) a continuat să reprezinte principala forță politică a provinciei, având un rol
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
proces de transformare în sens capitalist, are în această perioadă un rol deosebit în dezvoltarea economiei de tip urban. Studiul dezvoltării principalelor orașe ale Olteniei din această perioadă, cu deosebire al Craiovei și Severinului, relevă cu pregnanță rolul deosebit al boierilor întreprinzători în fondarea și susținerea unor inițiative, stabilimente, societăți sau afaceri comerciale, industriale, financiare, de tip capitalist, modern 15. Contrar unor păreri privind dispariția boierimii din cauza incapacitătii acestei clase de a se adapta la noile condiții și a unui proces
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
reforma politică (electorală )19. După cum se știe, întreaga epocă modernă este marcată de necesitatea înfăptuirii reformei sociale a proprietății. Pentru noi, românii, principală a fost reforma proprietății rurale, acompaniată de măsuri sociale și de reglementare a relațiilor dintre țărani și boieri (proprietari). Într-o țară și o provincie precum Oltenia, în care agricultura fusese, și era încă, ramura dominantă a economiei, iar evoluția acesteia era fundamental determinată de regimul proprietății asupra pământului, era firesc ca problema schimbării acestui regim (moștenit, doar
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
problemei proprietății după modelul codurilor civile europene (francez sau italian). În aceste condiții, și în rândul boierimii oltene se cristalizează două poziții față de reforma proprietății și a stării social-economice a țărănimii de pe moșiile boierești. O primă categorie, formată din foștii boieri mari și mijlocii, grupată în jurul familiilor Bibescu și Știrbei, avea ca purtător de cuvânt pe marele avocat cu studii strălucite la Paris, Constantin Brăiloiu. Această grupare, destul de numeroasă (căci în jurul ei gravitau numeroși proprietari sau arendași de moșii), nu se
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
proprietari, în general mici și mijlocii, reprezentată în lupta politică și de presă de Petru Opran și prietenii săi din jurul Gazetei “Oltul”, ce apărea la Craiova, susținea necesitatea recunoașterii dreptului de proprietate deplină a unei treimi din moșie pentru foștii boieri, țăranilor urmând a li se recunoaște dreptul de proprietate deplină asupra loturilor deja lucrate sau sădite de ei, precum și a locurilor de casă și a celor pentru pășunatul și hrana vitelor, urmând să-i despăgubească pe proprietari (prin intermediul statului) de
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]