1,819 matches
-
gard de zăpezi, într-o leneșă părăsire de sine: Părul ei cel negru, moale Desfăcut cădea la vale... adormind pe scaun: Adoarme astfel cum șade, Fusul din mână îi cade. Nevasta "tinără" a lui Călin doarme tolănită pe patul din bordeiul neorânduit în care se leagănă o rață și cântă un cocoș, împăratul supărat lasă să-i crească iarbă în barbă. Locul extazelor religioase e codrul în care omul se pierde ca o furnică: În munți ce puternic din codri s-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mintea lui, obsedată de Franța, e frământată de vaste probleme. Lirica de război a lui Camil Petrescu cultivă cu virtuozitate apocalipticul. Ea e vizionară și teroristă. Războiul apare monstruos, universal, hotărât de trâmbiți divine. Coloana e o turmă de vite, bordeiul o mare bestie strivită, priveliștile sunt crispate, halucinante. Starea de spirit e pânda, așteptarea dementă. Poetul a aplicat această plastică și în vederea unei poezii de idei, cu interesante sugestii. IONEL TEODOREANU Deși înrîurită în chip vădit de Jules Renard, Anghel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
etc. Pacea de la Adrianopole (1829), între altele, a liberalizat comerțul cu cereale, de aici creșterea suprafețelor destinate agriculturii și diminuarea celor împădurite. Faptul acesta s-a reflectat imediat în arhitectura populară. Până atunci întâlneam în sate două tipuri de locuință, bordeiul săpat în pământ, dar întărit cu lemn și cu o suprastructură din același material și, respectiv, casa construită exclusiv din lemn, acoperită cu stuf sau șindrilă (dranițe), cuiele fiind din lemn de corn. De pe la 1830 apar și se răspândesc repede
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
un mal nisipos(plajă) a fost lovit vai! fără pricină după ceafă, dar Zabelo l-a înviat și nu l-a lăsat omorît. Pentru cetatea geților au urmat zile chinuite și fără strălucire. Pe malul mării a fost căutat un bordei cu pământ umed jos unde a fost dus el. Trei din-tre soți l-au luat, l-au dus pe frumosul conducător și l-au pus jos pe o grămadă de fîn unde sfîntul Zabelio l-a vindecat. Eu conducătorul boero
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pământul, dai tot, dai cal, tot ce mai ai și vii la colectiv... și primesc autorizație să ridic casa... că trebuia să o ridic. Unde era să stau? La mama era opt inși și trebuia să fac și eu un bordei aparte aiciea... Și a Început cu impozite mari, și câte și mai câte... Dacă te duceai cu căruța, pentru că n-aveai porumb, te duceai la sfat... „Te treci la colectiv?” Imediat Îți dădea o dovadă și te duceai cu dovada
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
veneau să bea bere unii fruntași ai baroului și ai politicii precum advocatul liberal Tache Giani, mai târziu ministru al Justiției. Foarte vestite pentru cârnați și fripturi erau restaurantele și grădinile populare: „Leul și cârnatul“233, Herăstrăul 234, Zdrafcu 235, Bordeiul, mai târziu Floreasca 236. „Leul și cârnatul“ era vestit pentru cârnații cu piele, Zdrafcu pentru fleici. În adevăr, nicăieri nu mâncai o fleică mai bună, o fleică de cel puțin un kilogram, servită pe o mare farfurie de lemn. La
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai târziu Floreasca 236. „Leul și cârnatul“ era vestit pentru cârnații cu piele, Zdrafcu pentru fleici. În adevăr, nicăieri nu mâncai o fleică mai bună, o fleică de cel puțin un kilogram, servită pe o mare farfurie de lemn. La Bordei se petrecea de Paște, la Sf. Gheorghe și la 1 Mai. Aceasta era tradiția populară. Dar despre localurile de petrecere, teatre, baluri mascate, mustării, dulapuri, circ, petreceri de vară, Șosea etc. voi scrie mai târziu. Ce departe suntem de epoca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și pui fripți, dar vinul era foarte bun. Într-un an, pe seară, s-a înecat și aci un bucătar francez de la Capșa. Apoi clientela s-a rărit. Acea tragică întâmplare nu a omorât numai un om, dar și localul. Bordeiul era grădina populară de vară.* Aspectul stradelor era cu totul altul cu 50 de ani în urmă. Iarna erau, parcă, mai multe căderi de zăpezi, iar primăria nu le ridica. Una din plăcerile bucureșteanului era să se plimbe cu sania
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Soarelui 265 - în Verde, Gălășescu în Negru, Slăvescu în Galben. În al bastru era un bătrân al căruia nume nu-l mai rețin.266 Dulapul era încă în floare. Așteptam Paștele cu nerăbdare pentru multe lucruri, dar mai ales pentru Bordei și pentru dulap. Erau dulapuri mici numai cu 4 polițe, acestea n-aveau mare clientelă, dar erau și dulapurile cu 6 și chiar cu 8 polițe. Cele mai multe erau însă cu 6 polițe. Îmi amintesc de două din acestea, cari erau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1 ianuarie 1922, pp. 1-2.) Pagina 140 * Fiindcă să nu uităm că una din gloriile bucureșteanului este că știe să facă chef. (Id., ibid., nr. 11573, 25 decembrie 1921, pp. 1-2.) Pagina 141 * Nicăieri nu-mi plăcea atât cât la Bordei. La Paște ori la Sfântul Gheorghe ne angajam ceata: opt până la zece, cu cântăreții Mugur Costache, Bărcănescu, Mitică Herescu, cu Caragiale, cu Iancu Suchianu, profesorul Mirescu, actorul Ștefan Iulian, translatorul Ilariu Hohaș, vioristul Drugoi și încă alții și porneam la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
La Paște ori la Sfântul Gheorghe ne angajam ceata: opt până la zece, cu cântăreții Mugur Costache, Bărcănescu, Mitică Herescu, cu Caragiale, cu Iancu Suchianu, profesorul Mirescu, actorul Ștefan Iulian, translatorul Ilariu Hohaș, vioristul Drugoi și încă alții și porneam la Bordei. Plecam pe jos la Șosea, căci eram tineri și fără multe parale, ziua era plină de soare, iar sufletele pline de nepăsare și de veselie. Pe tot drumul glume, povești, sâcâieli și luări în periplezon. Și, în sfârșit, ajungeam. Bordeiul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bordei. Plecam pe jos la Șosea, căci eram tineri și fără multe parale, ziua era plină de soare, iar sufletele pline de nepăsare și de veselie. Pe tot drumul glume, povești, sâcâieli și luări în periplezon. Și, în sfârșit, ajungeam. Bordeiul era plin. Cât vedeai cu ochii, pe sub toate tufișurile cete așezate jos, pe iarbă, fie pe haine ori fuste așternute. Și veselia era pretutindeni. Unii de-abia începeau, alții erau în toi, alții chiar făcuți. Câte unul sau doi lăutari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
posomorească răsuna o pocnitură de undeva. Era un semnal. Și apoi pocniturile se succedau de aproape și grupurile chiuind și jucând și urmate de lăutarii cari zdrăngăneau se îndreptau în șiraguri lungi către ieșire. Noaptea aduce liniște și întunerec, fiindcă Bordeiul nu era luminat. Dar pocniturile! Ce era cu ele? Iată ce era. La Bordei nu se găteau mâncări. Fiecare venea de acasă cu ce putea. La Bordei se vindeau numai: mititei, cașcaval, pâine, rachiu și vin. De îndată ce intra ceata în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de aproape și grupurile chiuind și jucând și urmate de lăutarii cari zdrăngăneau se îndreptau în șiraguri lungi către ieșire. Noaptea aduce liniște și întunerec, fiindcă Bordeiul nu era luminat. Dar pocniturile! Ce era cu ele? Iată ce era. La Bordei nu se găteau mâncări. Fiecare venea de acasă cu ce putea. La Bordei se vindeau numai: mititei, cașcaval, pâine, rachiu și vin. De îndată ce intra ceata în grădină trebuia să-și aleagă locul; după ce și-l alegea, unii se așezau jos
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se îndreptau în șiraguri lungi către ieșire. Noaptea aduce liniște și întunerec, fiindcă Bordeiul nu era luminat. Dar pocniturile! Ce era cu ele? Iată ce era. La Bordei nu se găteau mâncări. Fiecare venea de acasă cu ce putea. La Bordei se vindeau numai: mititei, cașcaval, pâine, rachiu și vin. De îndată ce intra ceata în grădină trebuia să-și aleagă locul; după ce și-l alegea, unii se așezau jos pentru ca să nu-l ia alții, după aceea restul plecau după furnituri. Cel care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Schitu Măgureanu 117; Sf. Con stantin 139; Sf. Gheorghe Nou 198; Sf. Ioan cel Mare 113, 146; Sf. Ionică 135, 378; Sava 124; Zlătari 54, 117, 118, 147 Blanduziei (grădina): 126, 143 blocul Comedia: 119 Bolintinul din Vale (comuna): 198 Bordei (grădina): 136, 141, 144, 399, 400 Brener (cafeneaua): 133 Breslea (Brăslea, Braslea; grădina): 139, 197 Briol (cafeneaua): 133 Broft (hotelul; restaurantul): 120, 129, 134, 391 Bruzzesi (cafeneaua): 116 Bulevard (Grand Hotel du Boulevard; ho telul; restaurantul): 114, 130, 134, 398
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
188, 224, 234, 258, 337, 405; Episcopiei 121, 299; Tei 140; Universității (Aca demiei) 124; bisericii Zlătari 124 grădina lui Cornescu: 125 grădina (-restaurant; - cu spectacole de va rietăți): Alcazar 135, 398, 417; Basarabiei 116; Basilescu 116; Blanduziei 126, 143; Bordei 136, 141, 144, 399, 400; Breslea (Brăslea, Braslea) 139, 197; Cărăbuș 125; Constantin 303; „Der grosse Fritz“ 124; Edison 143; W. Gagel 126, 143; Georgescu 417; Giafer 139; Grădina cu cai 139; Guichard 135, 303, 381; Heliade 400; Herăstrăul Nou
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o zi de muncă, acasă, îmi spune mai mult decît toate aceste narațiuni și descrieri, ce se vor impresionante, la un loc. E de domeniul evidenței că satul a cunoscut prefaceri structurale și în însăși substanța vieții sale: au dispărut bordeiele, coștirețele, analfabeții, asta mai de demult, încît generației recente îi vine greu să creadă că au existat! Oamenii au devenit între timp mai sociabili, ieșind din egoismul și mohoreala care îi cuprinsese o lungă vreme după război, și auzi din ce în ce mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de octombrie/ și atât de seară,/ Beretta, mon amour...” (Beretta), versuri precedate, În pagina de revistă, de altă tonalitate, cea a uimirii de sine, „Mai spre sfârșitul vieții/ de unde să Începi să țeși din nou/ jocuri fără plasă/ sub cupola bordeiului sud-dunărean!?” (Embargou). În Nastratinul colectiv și Vampirul vegetarian, un soi de portret al demonului meschin al zilelor noastre, În care se tot umfla, carnavalesc, „falca necesității imediate”: „Sta chircit În albeața ochiului/ și nu visa decât la următorul imperiu/ de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
consecință, se dispune următoarele: - Cu începere dela primirea prezentului ordin nu se admite - sub niciun motiv - ca Evreii să locuiască în case românești; - Cazarea Evreilor aflați la lucru se va face în afara localităților. În acest scop se vor construi imediat bordeie sau barăci. Toți comandanții ierarhici vor face controluri dese și inopinate - pe teren - arestând și trimițând în judecata Curților Marțiale pe toți acei care vor dovedi ușurință în paza Evreilor, aflați la lucru. Comandamentele Teritoriale, în rapoartele contrainformative lunare, vor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
al populației creștine cu evreii, decât numai în cazurile autorizate de organele în drept; c. în satul Vadul Roșca cantonarea evreilor se va putea face în casele izolate din marginea satului iar pentru restul evreilor să se construiască bărăci sau bordeie; d. în comuna Sureaua bărăcile pentru evrei să fie terminate, iar pentru restul evreilor să se facă bordeie; e. comuna Ciușlea, o parte din evrei pot fi cantonați într’o remiză pe proprietatea locuitorului Mircea Săvulescu, iar pentru rest să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Roșca cantonarea evreilor se va putea face în casele izolate din marginea satului iar pentru restul evreilor să se construiască bărăci sau bordeie; d. în comuna Sureaua bărăcile pentru evrei să fie terminate, iar pentru restul evreilor să se facă bordeie; e. comuna Ciușlea, o parte din evrei pot fi cantonați într’o remiză pe proprietatea locuitorului Mircea Săvulescu, iar pentru rest să se facă bordeie sau bărăci; f. să se intervină pe lângă conducerea detașamentelor de lucru pentru ca evreii să fie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
comuna Sureaua bărăcile pentru evrei să fie terminate, iar pentru restul evreilor să se facă bordeie; e. comuna Ciușlea, o parte din evrei pot fi cantonați într’o remiză pe proprietatea locuitorului Mircea Săvulescu, iar pentru rest să se facă bordeie sau bărăci; f. să se intervină pe lângă conducerea detașamentelor de lucru pentru ca evreii să fie obligați să-și construiască în primul rând bărăci și bordeie necesare pentru adăpostirea lor. PRETOR ss Bogdan Ivoncescu p. conformitate, semnătură indescifrabilă ARHIVA INSHR-EW, RG-25
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cantonați într’o remiză pe proprietatea locuitorului Mircea Săvulescu, iar pentru rest să se facă bordeie sau bărăci; f. să se intervină pe lângă conducerea detașamentelor de lucru pentru ca evreii să fie obligați să-și construiască în primul rând bărăci și bordeie necesare pentru adăpostirea lor. PRETOR ss Bogdan Ivoncescu p. conformitate, semnătură indescifrabilă ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 103, dosar 4190, filele 509-509 bis. Document nr. 139 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Biroul 10 Nr. 420.620 din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și om de bază acolo unde munceam, și poate că aș merita și eu o locuință precum alții care au primit fără să aibă rezultatele pe care le am eu. "Nu tovarășe! Dumneata știi că sunt oameni care stau în bordeie?". Atunci eu m-am răsculat și i-am zis că "în Republica Socialistă România nu cred că este posibil ca un om care are o vechime de 25 de ani în muncă să stea în bordei!!!" Ceea ce i-am spus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]