3,270 matches
-
Loviștei, REF, 1970, 3, 4, 6; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 194-222; Nicolae Bot, Contribuții la cunoașterea funcției colindelor, AMET, 1971-1973, 473-488; Mihai Pop, Obiceiuri tradiționale românești, București, 1976; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 132-171; Nicolae Bot, Funcțiile agrare ale colindatului, AMET, 1977, 311-337; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură poporană românească, Cluj-Napoca, 1977, passim; Octavian Buhociu, Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească, București, 1979; Lucia Cireș, Aspecte ale colindatului în Moldova, ALIL, t. XXVII, 1979-1980
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
rudenie, București, 2000. Culegeri: Sub zare de soare. Folclor poetic din comuna Oltina, Constanța, 1973 (în colaborare cu Vasile Gusciac). Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 579-580; Adrian Fochi, Nicolae Constantinescu, „Rima în poezia populară românească”, „Demos” (Berlin), 1974, 1; Nicolae Bot, „Rima în poezia populară românească”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1975, 189-191; Sabina Ispas, „Rima în poezia populară românească”, REF, 1975, 2; Pavel Ruxăndoiu, Nicolae Constantinescu, „Lectura textului folcloric”, REF, 1986, 2; Mihai Coman, Un nou „val” în etnologia românească, SLAST
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
Țepeneag, Livius Ciocârlie, Alexandru George, Mircea Ghițulescu, Marian Barbu, Irina Petraș, Traian T. Coșovei, Florentin Popescu, Al. Condeescu, Ștefan Borbély, Simona Cioculescu, Ion Bogdan Lefter, Ioan Buduca, Mircea A. Diaconu, Nicolae Bârna, Valentin F. Mihăescu, Octavian Soviany, Horia Gârbea, Ioana Bot. Versuri mai publică Miron Kiropol, Ion Cocora, Constantin Abăluță, Nora Iuga, Angela Marinescu, Traian T. Coșovei, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Stratan ș.a., iar proză - Petru Dumitriu, Mircea Horia Simionescu, Gh. Schwartz, Dumitru Țepeneag, Ion Stratan, Mihail Grămescu, Traian T. Coșovei
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
perlele verzi ale mazărei, adaptează-ți metabolismul/după orarul de vară/sfidează cutia poștală, scrisorile nedesfăcute/izbește cu pumnul ceasul deșteptător, telefonul, robinetul, tubul cu pastă de dinți/Sări cu picioarele pe scoica de tablă a conservei, /linge-te pe bot la gândul perlei dinlăuntru,/stâlcește în bătaie câmpii adormi privind umbra unui avion/ca o albeață în ochiul albastru al cerului - / întoarce-te liniștit pe partea cealaltă...// Pentru azi nu mai ai nici o poliță de plătit.” C. comentează cu empatie
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
discutabile și accente puternic subiective, Istoria folcloristicii românești este o carte de referință pentru toate sintezele ce vor urma. Pe o treaptă valorică apropiată se situează Mică enciclopedie a poveștilor românești (1976), „veritabil corpus de mitologie, credințe și artă” (N. Bot), una dintre puținele lucrări de acest fel din lume. În cele 126 articole ce o alcătuiesc, sunt prezentați protagoniștii poveștilor, diversele probe de curaj la care aceștia sunt supuși, metamorfozele prin care trec etc. Adevărate capitole monografice sunt rezervate categoriilor
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
și cântecele poporului, București, 1972 (în colaborare cu Ioan Șerb). Ediții: Povești din Transilvania, pref. edit., Cluj-Napoca, 1975; Petru Caraman, Studii de etnografie și folclor, postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997 (în colaborare cu Ion H. Ciubotaru). Repere bibliografice: N. Bot, Studierea și editarea științifică a prozei populare, ST, 1967, 1; Pavel Ruxăndoiu, Ovidiu Bârlea, „Antologie de proză populară epică”, REF, 1967, 1; Iordan Datcu, Ovidiu Bârlea, „Antologie de proză populară epică”, O, 1967, 8; Felix Karlinger, Ovidiu Bârlea, „Antologie de
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
a folclorului”, REF, 1970, 4; Virgiliu Florea, Tipologia folclorului, ST, 1971, 10; Ion Taloș, Enciclopedia poveștilor românești, ST, 1976, 6; Ion Taloș, Ovidiu Bârlea, „Istoria folcloristicii românești”, CREL, 1977, 1; Mihai Coman, De la poetică la antropologie, LCF, 1979, 23; N. Bot, Ovidiu Bârlea, „Poetică folclorică”, AAF, 1981, 309-311; N. Bot, Ovidiu Bârlea, „Folclorul românesc”, AAF, 1983, 350-353; Ion Cuceu, Ovidiu Bârlea, „Eseu despre dansul popular românesc”, AAF, 1983, 384-386; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1989, 3; Iordan
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
ST, 1971, 10; Ion Taloș, Enciclopedia poveștilor românești, ST, 1976, 6; Ion Taloș, Ovidiu Bârlea, „Istoria folcloristicii românești”, CREL, 1977, 1; Mihai Coman, De la poetică la antropologie, LCF, 1979, 23; N. Bot, Ovidiu Bârlea, „Poetică folclorică”, AAF, 1981, 309-311; N. Bot, Ovidiu Bârlea, „Folclorul românesc”, AAF, 1983, 350-353; Ion Cuceu, Ovidiu Bârlea, „Eseu despre dansul popular românesc”, AAF, 1983, 384-386; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1989, 3; Iordan Datcu, Ovidiu Bârlea și demnitatea scrisului, JL, 1990, 5
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
cu secole în urmă băjenarii. De altfel, cercetarea fenomenelor într-un context mai larg este un principiu metodologic al lui C. Antologia din volumul al doilea cuprinde - cum s-a remarcat - „texte de o rară frumusețe și valoare documentară” (Nicolae Bot). Cu masiva lucrare Catolicii din Moldova. Universul culturii populare (I-II, 1998-2002), C. aduce o contribuție majoră la clarificarea unei probleme îndelung controversate, și anume dacă așa-zișii ceangăi sunt, cum susțin unii specialiști maghiari, „grupul etnic maghiar cel mai
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
cu Ovidiu Bârlea). Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; I.C. [Ion Cuceu], Folclor poetic. Cântece și strigături din județul Botoșani, AAF, 1981; Ion Cuceu, Caietele Arhivei de Folclor, AAF, 1983; Nicolae Bot, Caietele Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei, AAF, 1987; Nicolae Bot, Mihai Coman, O remarcabilă realizare a folcloristicii contemporane - Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei, SLAST, 1989, 9 mai; Nicolae Bot, Ion H. Ciubotaru, „Valea Șomuzului Mare”, AAF
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; I.C. [Ion Cuceu], Folclor poetic. Cântece și strigături din județul Botoșani, AAF, 1981; Ion Cuceu, Caietele Arhivei de Folclor, AAF, 1983; Nicolae Bot, Caietele Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei, AAF, 1987; Nicolae Bot, Mihai Coman, O remarcabilă realizare a folcloristicii contemporane - Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei, SLAST, 1989, 9 mai; Nicolae Bot, Ion H. Ciubotaru, „Valea Șomuzului Mare”, AAF, 1993; Datcu, Dicț. etnolog., I, 172-174; Nicolae Edroiu, „Catolicii din Moldova. Universul
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
Caietele Arhivei de Folclor, AAF, 1983; Nicolae Bot, Caietele Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei, AAF, 1987; Nicolae Bot, Mihai Coman, O remarcabilă realizare a folcloristicii contemporane - Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei, SLAST, 1989, 9 mai; Nicolae Bot, Ion H. Ciubotaru, „Valea Șomuzului Mare”, AAF, 1993; Datcu, Dicț. etnolog., I, 172-174; Nicolae Edroiu, „Catolicii din Moldova. Universul culturii populare”, SUB, Historia, 1999, 1-2; Iordan Datcu, Argumentul etnografic, CRC, 2000, 2; Antonio Patraș, O problemă lămurită definitiv: catolicii din
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
sentențe de cea mai înaltă adâncime. Critil zise: - Trebuie să fie un om bogat sau puternic căci dac-ar fi sărac n-ar băga nimenea-n seamă ceea ce zice. C-un glas de argint se cântă bine și cu-n bot de aur se vorbește și mai bine. - Acum, d-lor, urmă șarlatanul, să se ducă domnii cari nu sânt vulturi la inteligență; ei n-au ce căuta aici. Cum așa? Nimeni nu se duce? Toți stau pe loc? {EminescuOpVIII 594
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Cei de față priviră unul la altul. Dar nici unul nu îndrăzni să zică cîrc! ori să spună ceea ce gândea, adică adevărul, pentru ca să nu-l ia lumea de prost; din contra, cu toții irupseră într-un glas, lăudîndu-l și aplaudîndu-l. - Ah, ce bot! zise o cucoană-n doi peri; mă răpește botul dumisale. Aș putea să-l ascult toată ziua. - Să mă ia dracu, zise foarte încet un om cu minte, dacă vita aia nu e și nu rămâne pretutindenea măgar, dar m-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu îndrăzni să zică cîrc! ori să spună ceea ce gândea, adică adevărul, pentru ca să nu-l ia lumea de prost; din contra, cu toții irupseră într-un glas, lăudîndu-l și aplaudîndu-l. - Ah, ce bot! zise o cucoană-n doi peri; mă răpește botul dumisale. Aș putea să-l ascult toată ziua. - Să mă ia dracu, zise foarte încet un om cu minte, dacă vita aia nu e și nu rămâne pretutindenea măgar, dar m-oi feri de-a o spune. - Zău, nu fuse
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
farmacopeea populară „întrebuințate pe scară întinsă contra afecțiunilor din cadrul medicinei nervoase” (91). în studiul privind Descântecele românilor (1931), la capitolul „Cu ce se descântă ?”, folcloristul Artur Gorovei indică, printre altele, „sămânța de cânepă” și „cânepa” (92, p. 82). Etnologul Nicolae Bot, care a studiat numeroasele credințe și practici magice legate de cânepă atestate în folclorul românesc, crede că acestea sunt datorate tocmai virtuților narcotice și tămăduitoare ale plantei. „Rolul ei vindecător sau de alinare a durerilor a contribuit, ca în alte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de secunde, în spațiu rămaseră doar crucișătorul și fregatele. Forța de foc imperială se concentră apoi asupra fregatei atacate în primul val și rezultatul se văzu aproape imediat. Nava se transformă într-o sferă de foc în care intră și botul crucișătorului. Cele două fregate rămase neatinse începură să se îndepărteze rapid în timp ce vânătorii zeți se concentrară asupra crucișătorului. Fulgerarea scurtă a trecerii în hiperspațiu a fregatelor fu ca un semnal pentru explozia gigantică a crucișătorului. Așa cum se așteptase N'Gai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care au scurmat pământul. - Nu o să ne închinăm niciodată în fața unor țărani care au scurmat pământul... Și acum stăpânesc universul prin teroare. - Și acum stăpânesc universul prin teroare, își încheie Xtyn strigătul pe un ton supraomenesc. Așa cum anticipase Alaana, din botul navetei izbucni o descărcare laser verzuie. Xtyn se puse însă la adăpost mai repede decât puteau să sesizeze ochii clonelor sau ai dușmanilor săi. Razele loviră pământul, ridicând un nor de praf și stârnind un vacarm de nedescris. A doua
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
1.3. Opoziția III (mod): narator-reflector Stephen Dedalus funcționează de asemenea ca personaj-reflector în primele trei capitole ale romanului Ulise. În următorul pasaj, domnul Deasy, directorul școlii unde predă Stephen, i-a înmînat lui Stephen o scrisoare referitoare la boala botului și a copitelor și i-a cerut să o trimită redactorului unui ziar din Dublin. La cererea domnului Deasy, Stephen aruncă o privire peste scrisoare: Am fost scurt, dar cuprinzător, spuse domnul Deasy. E vorba despre boala asta de vite
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a copitelor și i-a cerut să o trimită redactorului unui ziar din Dublin. La cererea domnului Deasy, Stephen aruncă o privire peste scrisoare: Am fost scurt, dar cuprinzător, spuse domnul Deasy. E vorba despre boala asta de vite, boala botului și a copitelor. Uită-te și dumneata peste el. În chestiunea asta nu pot exista mai multe păreri. Îmi permit să abuzez de spațiul dumneavoastră. Doctrina asta a laissez-faire-ului care atît de adesea în istoria noastră. Comerțul nostru de vite
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
clasică. Cassandra. De către o femeie care nu era cu nimic mai bună decît se cuvine să fie o femeie. Ca să ajungem la miezul problemei. Nu umblu cu menajamente, nu-i așa? întrebă domnul Deasy în timp ce Stephen citea mai departe. Boala botului și a copitelor. Cunoscut sub numele de preparatul lui Koch. Ser și virus. Procentajul cailor imunizați. Pesta. Caii împăratului, la Mürzsteg, Austria inferioară. Medici veterinari. Domnul Henry Blackwood Price. Amabila fentă de a proceda la o experiență fără prejudecăți. Imperativele
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
început să absoarbă ideile acelei școli. Socialismul a fost o pledoarie degradată în viziune a lumii, vreme de un veac a împrumutat codul onoarei militante din îndreptarul școlarului destoinic: cine va birui asupra plictiselii din clasă îl va pune cu botul pe labe pe dușmanul de clasă. Caricaturizînd: cultura fără școală, în Franța, însemna dreapta. Școală fără cultură, e stînga. Cînd, sub Frontul Popular, organizatorii Expoziției din '37 au decis să pună legende explicative în josul simezelor, Acțiunea Franceză reclama pedagogi și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Alecu Valeriu; Anastase Roberta Alma; Andronache Gabriel; Anghel Florin Serghei; Ardeleanu Sanda-Maria; Arion Viorel; Avram Marian; Axenie Carmen; Bălan Ioan, Barbu Sulfina; Bădălan Eugen; Bădulescu Adrian; Bărbulescu Daniel-Ionuț; Blaga Iosif Veniamin; Bode Lucian Nicolae; Boghicevici Claudia; Boiangiu Victor; Boldea Mihail; Bot Octavian; Botiș Ioan-Nelu; Boureanu Cristian Alexandru; Brînză William Gabriel; Bud Nicolae; Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu; Buta Sorin Gheorghe; Canacheu Costică; Cantaragiu Bogdan; Călian Petru; Cărare Viorel; Chircu Doinița-Mariana; Chirilă Constantin; Ciobanu Gheorghe; Cionca-Arghir Iustin-Marinel; Croitoru Cătălin; Dascălu Constantin; Drăgulescu Iosif Ștefan
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
cal e „de soi ales”, celălalt - „de neam prost”. Calul împovărat de greutate trage în jos, apleacă spre pământ carul gata să-l răstoarne și îngreunează astfel brațul vizitiului. Acest cal e șui, greoi, cu grumaz țeapăn, gât scurt și bot turtit, nesățios și îngâmfat, cam surd de fel și abia dacă mai ascultă de bici. Celălalt cal, vorba lui Socrate, „iubește părerea cea adevărată”, e „cumpătat și rușinos”. Și acum se întâmplă ceva, și nu dinspre cai, ci dinspre vizitiu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
atinge, a adulmeca, a amușina, a mesteca, a înghiți, a ingurgita, operații care evocă digestia și defecația, supunerea față de necesitățile naturale. Nasul este organul fundamental pentru fiarele care vânează, ucid și mănâncă. El amintește, de asemenea, de poziția patrupedă, cu botul aproape de pământ, cu nările larg deschise, de aspirația gâfâită a unui manifer care caută urma altui animal: pentru a se feri de el, pentru a se apăra ori pentru a-l ataca. Pe potecile năpădite de iarbă, unde ochiul nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]