5,404 matches
-
și Ecaterina Capră - născută Buică). Printre instituțiile antologate se regăsesc: biserica/bisericile, școala, primăria, căminul cultural. Tot în această parte, autoarea evocă obiceiurile și tradițiile specifice zonei. Multe dintre pasajele-evocare, colorate cu penița sufletului, amintesc de pânzele grigoriesciene (Car cu boi, Țărancă voioasă, Țărancă din Muscel) sau de descrierile satului românesc din operele lui Rebreanu, Slavici sau chiar ale lui Ion Creangă. Acest lucru denotă că, pe lângă fundamentul său istoric și monografic, lucrarea de față are și un profund caracter literar-eseistic
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
Sau înjurături sadea, Apropo de mama mea, N-aud glume fără rost, Ori să fiu luat de prost, Nu tu țeapă, nu tu șmen, Nici pe blat n-am mers pe tren, Alintat ... nu sunt de loc C-aș fi bou sau dobitoc, Nici măcar ... mai știu și eu, Să mă calce pe bombeu; Nu-s oprit de polițai Să mă-ntrebe de mălai, Șpagă, n-am dat nimănui, (Nu primesc ... ai dracului!) Nu tu ceartă, nu scandal, Ori cafteală la vreun
SCRISOARE CĂTRE AMICII DIN ŢARĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346145_a_347474]
-
s-o primească (uite, vezi, d-aia-s buni prietenii!), îi veni brusc pofta de viață și de a bea un păhărel. - Hai noroc, măi Lică! Da’ce-ai, dragă, de mi te smiorcăi așa? Ori nu ți-s toți boii acasă? - Ba boii-mi sunt acasă, vezi bine, numai că eu nevastă anu-ăsta n-am să mai văd. - Și de ce, mă rog? Ori aveai de gând să te-nsori cu Omul invizibil? - Nu, măi, dar a zburat, zise oftând. A
CUM ŞI-A PLIMBAT SUFLEŢEL DEPRESIA PE LA PRIETENI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346205_a_347534]
-
uite, vezi, d-aia-s buni prietenii!), îi veni brusc pofta de viață și de a bea un păhărel. - Hai noroc, măi Lică! Da’ce-ai, dragă, de mi te smiorcăi așa? Ori nu ți-s toți boii acasă? - Ba boii-mi sunt acasă, vezi bine, numai că eu nevastă anu-ăsta n-am să mai văd. - Și de ce, mă rog? Ori aveai de gând să te-nsori cu Omul invizibil? - Nu, măi, dar a zburat, zise oftând. A zburat și gata
CUM ŞI-A PLIMBAT SUFLEŢEL DEPRESIA PE LA PRIETENI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346205_a_347534]
-
lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră de vin ți-am auzit vocea, mirosea a ceară de lumânare iar șura era goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și pustiul îmbrăcase haină de vânt ce a început să mă vânture în gârliciul pivniței, butoaiele se dezmembraseră demult
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368845_a_370174]
-
ca urmare a creșterii apelor, poate de apă aruncată de oameni asupra focului incendiar pentru a-l stinge). Apă rămâne (poate într-o băltoaca, în care nu apucase să se usuce), dar este băuta de o vită însetata (vacă sau bou). Dar vită este apoi tăiată de un casap, desigur pentru a servi drept hrană oamenilor. Casapul moare după aceea, fiind adus la moarte de Îngerul Morții. Însă nici Îngerul Morții nu este veșnic: el este ucis (formă menționată în text
UN IED MIC, NUMAI UN IED („HAD GADYA”) de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368864_a_370193]
-
în zadar galben vibrează În satul de mult la mare plecat. Clipa de dat în leagăn muza Îmi iese căldura ca un nisip din oase De-am încălzit amiaza întreagă, Satul tot s-a adăpostit prin case, Eu am înjugat boii ziua spre apus s-o tragă. Sunt împrăștiat prin ogradă, Iarba din carnea țărânei crește, Mierlele au venit în zbor să vadă Cum de căldură poetul se topește. M-am adunat de jos măturându-mă cu gândul Și-am făcut
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
Bronzes (București), 1897, p. 225 * 24 Alexandru cel Mic, cum îl numea bunica Zoe, a fost dus la moșiile din Adâncata de Sus, aduse ca zestre de Maria, când trecuse de trei ani. Așezat într-o banchetă din piele de bou din careta trasă de doisprezece cai de poștă, micul băiețel privea cu uimire peisajul sălbatic, dar și la cei doi dorobanți cu schimbul, călări pe cai a căror feronerie din hamuri strălucea în soare, care aveau sarcina să abată căruțele
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
că aici îi este soțul, părinții și un frate, Care au murit sărmanii la vârste înaintate. Nana Ana, m-a rugat dacă merg înspre Crișeni, Să îi duc vorbă nanei Andronița, de urgență ca să știe, Că coboară în târg cu boii, în 13, cu copilu ei Ilie. Întâmplarea a fost că am luat-o pe cărări străine, Iar neavând cum să mă întorc, să întreb pe cine? Am ajuns în satul Inuri, unde am și înoptat, În podul șurii, la nea
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
șî mii o țâgarî cî ti aștept di atâta amar di vremi! Noroc cî mi-o primit cumătra fata, cî altfel nici nu avem cum sî mătur. Vizibil iritată, Ioana îi dădu bărbatului o țigară și îi scrâșni printre dinți: - Boul di tini, idiotule! Cin’te-o pus sî duci copchila acolo, mamelucule? N-am diloc bazî pi tini! Ci i-ai spus? - Cum ci i-am spus? Costel o fixa nedumerit, neștiind ce să răspundă... - Di mini, prostule. Nu te-
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XVIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369789_a_371118]
-
a spune de unde vine în limba noastră. După părerea noastră Făgăraș vorbește de relațiile cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc. de la care avem ape în-ui: Vaslui, Covurlui, Desnățui, Vedea etc. Astfel în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r (în aceeași ordine că și în Făgăraș), la care se adaugă suf. -aș. Să fie oare o pură întâmplare că același suf. îl
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
conțin consoanele f, g, r (în aceeași ordine că și în Făgăraș), la care se adaugă suf. -aș. Să fie oare o pură întâmplare că același suf. îl avem și în tăuraș? Adăugăm aici că termenul maghiar corespunzător este ökör „bou“ fără f de la începutul cuvântului. Și alte topice sunt legate de nume de animale: Ceylon de la „leu“, Camerun de la „rac“, Galapagos „broaște țestoase“, Paraguay ~ „papagal“, Yukatan „țară yukului (cerb)“. (Al. Graur, Nume de locuri, p. 32-33). A se compară și
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
-i mai lăsa să-ți dea cu biciul în chipul obosit! Sau te-ai obișnuit...și-i cronică durerea!?! Mi-e sila-n țara mea, să văd cum totul moare Și tu romane-astepti... ai vrea bine să faci Muncești că bou-n jug, ca sclavul în plantație Iar ei te biciuiesc și tu de frică, taci. Ridicate-n picioare, tu drag compatriot, Și vezi că ai și drepturi, nu numai obligații Schimba orânduirea, în mână ai un vot, Să scăpăm de
DURERE CRONICA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370034_a_371363]
-
a spune de unde vine în limba noastră. După părerea noastră Făgăraș vorbește de relațiile cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc. de la care avem ape în-ui: Vaslui, Covurlui, Desnățui, Vedea etc. Astfel în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r (în aceeași ordine că și în Făgăraș), la care se adaugă suf. -aș. Citește mai mult FĂGĂRAȘ. E vorba de numele topic (oronim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
a spune de unde vine în limba noastră. După părerea noastră Făgăraș vorbește de relațiile cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc. de la care avem ape în-ui: Vaslui, Covurlui, Desnățui, Vedea etc. Astfel în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r (în aceeași ordine că și în Făgăraș), la care se adaugă suf. -aș. ... XXVIII. ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3, de Ion Cârstoiu, publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
o proprietate a nano-undelor de o anumită frecvență. - Adică jucărioara aia legată la cablul USB mi-a luat pur și simplu durerea de cap? Știi tu că ții o imensă avere în mână ? - De când te preocupă „banii”. Ai furat cumva boul ca să devii afacerist, sau cum o mai face afacerist la feminin? - Nu-i nevoie de bou dacă ai calități de vraci. - Nu sunt vraci. Știam că, între alte proprietăți, nano-undele pot reface celule organice potrivit cu genomul coordonator. Practic se accelerează
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
a luat pur și simplu durerea de cap? Știi tu că ții o imensă avere în mână ? - De când te preocupă „banii”. Ai furat cumva boul ca să devii afacerist, sau cum o mai face afacerist la feminin? - Nu-i nevoie de bou dacă ai calități de vraci. - Nu sunt vraci. Știam că, între alte proprietăți, nano-undele pot reface celule organice potrivit cu genomul coordonator. Practic se accelerează diviziunea celulară, dar cu efect exclusiv pe celule sănătoase. Nu cunoșteam însă lungimea de undă care
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
ce e frumos, e frumos ce este scump. Până și actul sexual este comercializat pe bani. Etica se rezumă la: “Banul este țelul vieții, fură dar nu te lăsa prins, fură ca să ai cu ce plăti anchetatorii, legile sunt pentru boi adică săraci”. Această etică a fost întotdeauna atribuită celor avuți, dar acum, acolo, este generalizată. Toți fură, altfel mor de foame. - Cine va educa deci copilul ? Bănuiesc că părinții sunt ocupați a face bani. - Ați pus punctul pe i. Ce
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
asta-i povară, S-au strâns într-un sfat mult ticluit Formându-și o haită, în miez de vară, Și către bipede au mârâit S-au gudurat la mulțimea frustrată Îndemnând s-arunce cu stropi de noroi În gâștele și boii care odată Munceau pentru ei c-albina din roi Blana cea nouă a lupilor hoinari Le-a supt neuronii prostimii credule Dar ea i-a ales ca lupi temerari Toți gsta să lupte pentru virtute. Iar lupii urlau clamând spre
LUPII ROZII de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370362_a_371691]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > BOUL Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 2012 din 04 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Boul Un bou,ce se credea taur de rasă Bătrân de-acum,dar încă tot holtei Dorind să dea confraților săi clasă, Mugea nervos adesea
BOUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370563_a_371892]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > BOUL Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 2012 din 04 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Boul Un bou,ce se credea taur de rasă Bătrân de-acum,dar încă tot holtei Dorind să dea confraților săi clasă, Mugea nervos adesea, la viței. Vedea în față roșu,de furie Când nu era de dânșii ascultat Și mai
BOUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370563_a_371892]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > BOUL Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 2012 din 04 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Boul Un bou,ce se credea taur de rasă Bătrân de-acum,dar încă tot holtei Dorind să dea confraților săi clasă, Mugea nervos adesea, la viței. Vedea în față roșu,de furie Când nu era de dânșii ascultat Și mai ales (că
BOUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370563_a_371892]
-
ce se credea taur de rasă Bătrân de-acum,dar încă tot holtei Dorind să dea confraților săi clasă, Mugea nervos adesea, la viței. Vedea în față roșu,de furie Când nu era de dânșii ascultat Și mai ales (că boii au mândrie) Nu accepta să fie ignorat. Copita folosea pe post de armă Cu coarnele pe toți amenințând, Sărmanul bou,nici n-a băgat de seamă Că-l părăsesc vițeii,rând pe rând. Căci nu contează cât de bine căntă
BOUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370563_a_371892]
-
nervos adesea, la viței. Vedea în față roșu,de furie Când nu era de dânșii ascultat Și mai ales (că boii au mândrie) Nu accepta să fie ignorat. Copita folosea pe post de armă Cu coarnele pe toți amenințând, Sărmanul bou,nici n-a băgat de seamă Că-l părăsesc vițeii,rând pe rând. Căci nu contează cât de bine căntă Ori cât de mult încântă o vedere, În lumea celor care nu cuvântă Respectul este dat ,doar de putere. Și
BOUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370563_a_371892]
-
păcate, Dacă greșesc cumva, să-mi spuneți voi Aș da orice să n-am însă,dreptate! Morala: Puterea îți induce paranoia Și mintea-ți joacă feste,de erou Reține însă(dacă poți)ideea, Când nu mai ai puterea,ești tot bou! Referință Bibliografică: Boul / Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2012, Anul VI, 04 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adriana Papuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BOUL de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370563_a_371892]