7,946 matches
-
luxului, dar nici afectarea sărăciei, o distanță potrivită între ostentația bogaților și cea a săracilor, aversul și reversul aceleiași medalii... -6- Plăcerea de a trăi. Două epigrame permit reconstituirea unor mese epicuriene. Nimic de-a face cu fileurile de urs, brânza cu vin îngroșat, capetele de melci, porcii umpluți cu caltaboși și cârnați, Priapii din aluat dulce, vinul de Falerne băut din cupe de argint masiv, totul încoronat, în final, de întrebuințarea unor penisuri artificiale confecționate din piele și frecate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
filosofiei lui Epicur. La o masă organizată pentru a celebra aniversarea nașterii Magistrului - care și-a exprimat dorința în acest sens în testamentul său -, Philodemos mănâncă roadele pământului și ale mării italiene: năut, varză și sardele încă strălucind de prospețime, brânză abia închegată cu sare, lăptuci și măsline. Cu altă ocazie - ficat de porc cu ceapă, cicoare... Vinuri scumpe nu există pe masa prietenilor; se bea, cel mai probabil, un vin de țară puțin alcoolizat, ușor. Bucătăria este cea locală: simplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
făcu Felix S 23 - ce vorbesc eu acilea?! Treci să mături sau vrei să mătur eu?! — Iaca, trec, răspunse robotul TESA, dezlipindu-se de hublou. Vă rog să mă scuzați, dar n-am văzut niciodată Pământul de la o asemenea depărtare. — Mare brânză! zise Felix S 23. Păi dacă am sta să ne uităm la fiecare planetă pe care-o depășim, când am mai munci? — Aveți dreptate, tovarășe comandant, răspunse Stejeran, apucându-se de treabă. — Tovarășe Felix - zise robotul-computer, care și el mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Dr. R. Duda), Editura IMF, Iași, 1988, 280 p. 32. Integrarea socio-profesională a tinerilor medici și farmaciști (Sub redacția și coordonarea), Editura „Junimea” Iași, 1980, 370 p. 33. Problematica omului și medicina contemporană (în colaborare cu Prof. univ. Dr. P. Brânzei), Editura IMF, Iași, 1979, 410 p. 34. Condiția umană în civilizația contemporană (sub redacția și coord.), Editura IMF, Iași, 1982, 186 p. 35. Medicină și societate (sub redacția și coord.), Editura IMF, Iași, 1982, 204 p. 36. Etică și sociologie
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
Andrei, îi aduceam din când în când câte-o cană de lapte, că văcuța lui rămăsese stearpă... Azi dimineață, parcă a fost un făcut: m-am luat cu treaba și am venit mai târziu să-i dau o bucată de brânză cu un codru de mălai cald, pe care-l scosese Leanța mea din țest, cu ceva timp înainte. Când am strigat la el: „Nea Anghele! Nea Anghele!!!...” nu mi-a răspuns. M-am luat de gânduri: „Ce i s-o
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
culorile cărora variază de la an la an. Satul Rumendingen din cantonul Berne surprinde cu obiceiul aruncării bețelor de trestie de zahăr în duminica Paștelui, iar în cantonul Valais, unele sate au păstrat vechea tradiție de Paști de a oferi pâine, brânză și vin. La Lucerne, o serie de concerte de Paște au loc în fiecare an. Referință Bibliografică: Tradiții europene - Paștele în Elveția / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor
TRADIŢII EUROPENE – PAŞTELE ÎN ELVEŢIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364475_a_365804]
-
Așa că puteți crede ce doriți despre ele și despre foștii lor stăpâni. Dar mai este un aspect. Casele acelea par moarte, moarte de tot. Dacă îngrijitorii Muzeului satului ar pune în fiecare dimineață niște pâine proaspătă pe masă, puțină slănina, brânză și ceapă sau o cană de lapte, ori niște flori într-un geam, ai avea senzația că stăpânii tocmai au ieșit să mulgă vacă sau să schimbe o vorbă pe ulița cu vecinii, dispăruți și ei demult, demult... Dar așa
CE RAMANE DUPA NOI? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364576_a_365905]
-
drept adăpost de ploaie avea un sac rupt și vechi de la baba Leana. Aproape de amiază a venit moș Lică și l-a adus acasă împreună cu turma de oi și cârlani. I-au dat să mănânce pe săturate, borș de fasole, brânză de oi cu mămăligă, căci așa era obiceiul locului. Pâine nu prea era, mămăliga era baza! L-au lăsat să doarmă cam o oră, moș Lică l-a luat și l-a dus cu el în altă parte a orașului
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
șantierele hidrocentralei, fiind în evidența și urmăriți de ochiul vigilent al partidului, Securitatea. Alimentarele erau bine aprovizionate. Găseai tot ce voiai. Era o cantină modernă, muncitorească, unde un prânz costa 4,50 lei, în condițiile în care un kilogram de brânză costa 6 lei, iar un kilogram de carne bună, 8 lei. Salariile erau bune, dar și munca era destul de grea, periculoasă. Se zvonea, la sfârșitul lucrărilor, că tributul de vieți omenești a fost mare. Circa patruzeci de jertfe. Și această
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
-TE LA MIEI CUM ZBURDĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Când iau noaptea un calmant mi se face dor de Kant: visez oieri, visez boieri lunile apunând seri dor de brânză dor de urdă dor de învoiala surdă; Geaba vrei tu să mă sperii că-și pierd frunzele lor merii uită-te la miei cum zburdă toată stepa asta kurdă pentru-un taler sau talant ție nu-ți e dor de
UITĂ-TE LA MIEI CUM ZBURDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361358_a_362687]
-
A.P.-ului după destituirea celuilalt președinte care l-a condus de la înființare. L-au concediat pentru că nu pricepuse în atâția ani cât de adânc să bage mâna în averea pe care o administra. A fost prins când căra putinile cu brânză și mieii gospodăriei la București unor fiice de boier, la care a fost argat. Dacă acestea nu veneau să viziteze ceapeul pe care fostul argat îl prezenta ca pe propria sa moșie, poate dacă nu s-ar fi fălit că
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
metalice cositorite. Cum acestea mai și rugineau, de atâta frecat cu cenușă să se curețe rugina, ajungeau să le repare rudarii prin cositorire, iar plata se făcea de obicei în natură, ceva de ale gurii, o pasăre, o felie de brânză etc. Ce era interesant în obiceiurile acestor rudari, erau focurile aprinse în serile de vară, când își luau chitarele și începeau să cânte tot felul de cântece țigănești, iar fetele și băieții dansau în jurul focului, peste care aruncau din când
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
groapă, l-a îngropat cu grijă. Fiecare participant la ritual a adus câte un ou - două, puțină făină, mălai, lapte și alte alimente, pentru a se pregăti pomana caloianului. Bunica le-a gătit o omletă mare cu mărar, plăcintă cu brânză și gogoși, iar din zeamă de lămâie, zahăr și bicarbonat de sodiu, au improvizat limonada. Copii erau veseli și gălăgioși nevoie mare, care mai de care gata să-și povestească impresiile și ce au observat la cei vârstnici, când le-
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
spârnelul se-nvârtea după bar, după tejgea ... Clienții-și mulțumesc în gând, că nu stau prea mult la rand . Veselă, zâmbind mereu, că-i ușor, că-i este greu, te servește-ntr-o clipită cu ulei, pește și pită ... Mezeluri, brânză, banane ... Totul e să ai parale ! Unii mai servesc “tării” privindu-i ochii căprui . Alții, nu prea tinerei, privesc țintă sânii ei . Știe și ea că-i făcută, lumii să-i fie plăcută ... Iar când trece printre mese ... tot cu
DOMNIŢA ÎN ROŞU, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364025_a_365354]
-
adierea subțire se oprise brusc. Sofica aproape că se întinse ca o pisică de plăcere. Enoriașii începuseră să iasă din biserică unul câte unul, în tăcere și într-un șir ordonat, ca un șir matematic. - Ia mamaie un corn cu brânză, auzi Sofica o voce gingașă în stânga ei. Întoarse capul și o femeie grasă, cu o haină de stofă maronie pe ea, îi întinse un pachet voluminos. - Bogdaproste, spuse bătrâna cu ochii lucind de foame. Femeia se depărtă, iar Sofica desfăcu
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
lui Mihai al dv., se entuziasmă Sofica, aruncându-i femeii darnice priviri pline de recunoștință. Întinse sfios mâna, iar doamna se apropie, îi apucă și cealaltă mână, o întoarse și puse în căușul palmelor încă două cornuri mari, moi, cu brânză, apoi îi zâmbi mulțumită. Femeia se depărtă, dar o privi lung pe bătrână în urma ei. Fiind sigură că e prea departe ca Sofica să poată auzi, ea exclamă soțului: - Poate ar fi fost bine s-o fi luat cu noi
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
În 1995 a fost construit un pod de legătură între Pond de Normandie -Honfleur și Le Havre. Este considerar cel mai lung pod din Europa.De altfel regiunea Normandie este considerată ca cea mai renumită pentrutradiția culinară cât și a brânzeturilor precum Calvados, Camambert șialtele.De asemeni livezile îmbelșugate cu pomi de mere, care în acest sezonsunt înfloriți, răspândind un parfum plăcut, catifelat a devenit simbolul primăverii vesele. Camemberul Normandez este considerat un simbol gastronomic al Franței. Coasta Normandiei se întinde
SENA-UN VOIAJ ÎN INIMA CULTURII EUROPENE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364056_a_365385]
-
mai elastică decât o pisică ce simțea mirosul de lapte, a ajuns, de pe terasă, în bucătărie, direct la cuptorul aragazului. Aici, în spatele ușii închise, unde căldura nu se risipise încă, descoperi o plăcintă învârtită, turnată în foaie subțire, cu multă brânză de vaci. Mirosul îmbietor i-a smuls o exclamație destul de puternică încât să fie auzită de afară... - Fugi pisică hoață de acolo! Ai să rămâi fără mustăți! țipă mama ei, glumind, făcându-se că o ceartă... Nimic nu-ți scapă
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
mine,-n lift, nu mai coboară Și sunt tratat de-orice amic, De parc-aș fi om de nimic, Și-apoi, când merg la lăptărie, Doar florăreasa-n colț mă știe, Țăranii-n piață, când apar, Nu-mi vând nici brânză, nici mărar, Fi'ndcă ... vreo câțiva chiar mi-au spus: Din câți “băieți deștepți” sînt sus, Niciunul ... al meu doctorat, Ai dracu', nu mi-au plagiat! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Plagiat / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1149
PLAGIAT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362783_a_364112]
-
de salon: ”- Când fusese inaugurat supermarketul din cimitir, lumea din orășel ripostase mai mult decât oricând, dar cu o oarecare reticență. Nici nu se putea altfel. Adică cum, domnule? Să ajungi să cumperi pâine din cimitir? Să cumperi diferite mezeluri, brânză la maț, smântână, frișcă, maioneză, legume de tot felul, cafea, fructe și alte alimente, tocmai din cimitir? Prafuri de spălat de tot felul, antiderapante mai treacă-meargă. Sau aparatură de pescuit, apă de colonie, griluri de toate tipurile, detergenți, căști pentru
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
că ar zice cineva șoping, ori că ar zice cumpărături, aceleași articole- stereotip, croite în serie, îl așteaptă bine-mersi, pe cumpărător: cam aceleași feluri de mezeluri cu același gust, aceleași feluri de de șuncă cu același gust, aceleași feluri de brânză cu același gust, aceleași feluri de chibrituri, aceleași feluri de bere, aceleași feluri de cola, de pește congelat și altele. Și toate cu același design și cu același gust. De asemenea, mulți zic și azi că e mare păcat și
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
mică așa cum se face după Paști, în toată Săptămâna Luminată; d. Rugăciunea la binecuvântarea în Sfânta Duminică a Paștilor a pâinii care este numită de popor paști, se încheie prin stropirea pâinii cu apă sfințită; e. Rugăciunea de binecuvântare a brânzei și a ouălor în Sfânta și Marea Duminică a Paștilor este precedată de Sfințirea cea mică a apei. 7. Stropirea cu Agheasmă spre sfințire a lăcașurilor și obiectelor de cult: a. Rânduiala la punerea temeliei bisericii și la înfigerea crucii
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
îmi aduc aminte de un fapt asemănător petrecut în trenul de la de la Nisa la Pisa. În urmă cu câțiva ani călătoream pe traseul respectiv când la un moment dat unul din cei de față, un francez, scoate o boțoghină de brânză și o juma de baghetă de pâine albă din traistă și începe să mănânce. Tot vagonul se umple de miasme pestilențiale... Mirosea a mort! O distinsă doamnă îl întrebă ce mănâncă de emană un asemenea miros... „Pont l'Eveque, fromage
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
de miasme pestilențiale... Mirosea a mort! O distinsă doamnă îl întrebă ce mănâncă de emană un asemenea miros... „Pont l'Eveque, fromage morbide, madame...!” De atunci până la Singapore nu am mai simțit un asemenea miros. Fructul durianului cred că eclipsează brânza „Pont l'Eveque”! În fine, mi-am făcut damblaua... Simt o oboseală acută în picioare și pe Moș Ene dând târcoale pe la gene. Sar într-un taxiu și direcția Hotel Ruby Fragance. Este trecut bine de miezul nopții. Ajung la
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
după scăparea la libertatea postdecembristă. Când am luat, cu o repeziciune demnă de o populație și nu de un popor, comportamente, obiceiuri, cuvinte de pe alte meridiane și paralele. Se dovedește, o dată în plus, apetitul teribil al indigenilor spre limbile străine. Brânză, barză, varză, fiind rostite, cu mândrie patriotică, doar pe la sărbători. Ne-am îmbogățit cu trend, cool, training, O.K... adăugate la hoție, mișto, șpagă, mită, viol... implementate obsesiv de tembelviziuni! Am renunțat, după cele trei cântări ale cocoșului, la cele
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]