1,601 matches
-
acasă". Uneori, acțiunile surprindeau prin originalitate lor, ca, de exemplu, recepția de la Ambasada Franței, care, în subsolul imens al clădirii, a pregătit pe patru mese la fel de imense două butoaie cu vin, unul roșu și altul alb, și un hectar de brânzeturi, care de care mai apetisante, pâine, nuci, struguri și... cam atât! A fost minunat! (Francezii susțin că țara lor e cea mai democratică din lume, nu pentru Revoluția de la 1789 sau Comuna din Paris, ci pentru faptul că produce peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mai apetisante, pâine, nuci, struguri și... cam atât! A fost minunat! (Francezii susțin că țara lor e cea mai democratică din lume, nu pentru Revoluția de la 1789 sau Comuna din Paris, ci pentru faptul că produce peste 200 soiuri de brânzeturi!) Cu unii colegi mă mai întâlneam, în formație mai restrânsă, la un dejun sau cină "de lucru" la restaurant. Uneori, eram invitați de românii noștri din Chile. Când luam leafa, îmi pofteam soția la un dejun "afară"! Localuri pitorești erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
asemenea, sus-numiții mergeau cu regularitate în vizită la familia V... (NB: Nu știu cum Sandu, un evreu român simpatic, n-a dat faliment cu restaurantul lui cu consumație gratuită. "Restaurantul" era o încăpere de 3x4 metri, cu un galantar cu mezeluri și brânzeturi, unde un vânzător făcea sandvișuri "la pachet" pentru clienții din zonă. În spațiul de mai sus, unde nu încăpeau mai mult de 3-4 clienți grăbiți, nu văd unde aș fi putut ocupa cu soția două locuri de dimineață până seara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
organizeze pe vas o recepție fastuoasă, de la care numai Franz Josef și împărăteasa Sisi lipseau, nava a fost aprovizionată cu tot ce-și poate dori un "capitalist" icre negre, icre roșii, icre de știucă, morun, calcan, salam de Sibiu, afumături, brânzeturi în coajă de brad, mesteacăn, tei și ce-o mai fi, vinuri de Valea Călugăreasca, Murfatlar, Târnave, țuică bătrână... Cred că nici la vestitul ospăț al lui Sardanapal nu erau atâtea produse. Pe vas a mai fost îmbarcată orchestra Pană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
românce! A zâmbit și, înainte să se urce în autobuzul ei, mi-a strigat: — Sunt albaneză! Scrisoarea 27 Cu mult timp în urmă Italia era împărțită în state și stătulețe autonome. Fiecare avea un conducător separat, legi diverse; rețetele de brânzeturi sunt și azi diverse, pâinea e diferită de la regiune la regiune, fiecare e mândru de ceea ce știe să facă și nu împărtășește nimic din secretele meseriei sale. Oricât ar părea de ciudat, Italia, care pare că le permite emigranților să
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Media de viață a bătrânilor italieni este ridicată, pe la 85 de ani conduc mașina și, așa cum am povestit la început, caută sau cumpără amante. Au foarte mare grijă de alimentație, se hrănesc cu multe verdețuri, prăjeli nu prea am văzut, brânzeturi și... se plimbă mult. Vezi seara câte doi, câte trei, încolonați, pe drum, vorbind și mergând în pas alert, doar pentru nevoia de a camina. Camina înseamnă a merge, și ei știu că e important pentru sănătate. Au grijă de
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ea, care, la fel, își găsește în mine partea care-i lipsește, unitatea indivizibilă. Androginia. Lupul și oile Aia posedă trei oi și două capre; sunt unica ei avere. Le folosește lâna ca să țeasă haine din ea, laptele ca să facă brânzeturi și uneori, la date ritualice, mai sacrifică câte un miel. Oile acelea sunt păzite de un lup. Aia a reușit să-l îmblânzească; îl găsise rănit, a izbutit să-l vindece, iar el i-a devenit credincios - întocmai ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să-l viziteze pe bancherul Urs, cu care, spunea el, avea de făcut un schimb foarte important. Hangiul Întinsese deja masa de bun-venit: știucă Împănată cu usturoi, Într-un delicios sos de smântână, piept de vițel fript cu ciuperci și brânzeturi de diferite soiuri, cele mai minunate sorturi pe care le aducea tocmai din Appenzell. — Mai târziu, mai târziu, suspină negustorul și și Întoarse capul ca să poată rezista ispitei. Ține totul cald, prietene Albin. știi bine că nu pierd niciodată ocazia
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
populară. boboc (numai p. puiul de gâscă) rățucă (rățușcă) gaz-uri laz curătură vreascuri cofă ciubăr chisăliță de hiribe borș de cartofe Am auzit o istorisire despre Constantinescu P. În județul Făgăraș este o școală ș-o fermă de făcut brânzeturi și directorul ei e un ardelean Virgil Pop. Vine C. în inspecție, întreabă ce se face acolo. Cere să vadă depozitul de brânză. Simțește un miros puternic de camambert. Ce-i asta? Ce pute așa de urât? Asta-i brânză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îmi spune că, în timpul vizitei pe care i-a făcut-o recent dlui Haralambie Mihăescu în București, acesta l-a întrebat, între altele, dacă sînt membru de partid și dacă pot să fac rost (de la partid, bineînțeles) de carne, de brînzeturi etc. Ar vrea să mă știe scutit de greutățile fiecărei zile. Remarcîndu-i grija, am rîs totuși de o asemenea întrebare. Ideea că partidul e o alimentară deschisă membrilor săi e, la el, probabil, o reminiscență țărănească. La fel gîndea și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dă lapte, iar ea spunîndu-i că laptele se dă doar copiilor mici, a rugat-o să-i facă rost de un certificat că-i copil mic! Problema laptelui mă afectează și pe mine. Mîncarea mea de dimineață se baza pe brînzeturi. Am fost obligat să-mi schimb regimul alimentar. Mă hrănesc cu un parizer numai zgîrciuri, de-mi vine să-l probozesc pe inventatorul rețetei și să-l întreb dacă nu cumva i-a avut în vedere pe cîini, nu pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de mîndrie, fie un sentiment de culpabilitate: „Cetățeni, / Consumînd rațional curentul electric, economisiți banii dvs., îndepliniți o îndatorire patriotică!” Altul cu „normele alimentare” din noiembrie (luna Congresului): „afumături - 0,800 kg; prospături - 0,500 kg; șnițel preformat - 0,200 kg; brînzeturi - 0,200 kg”. „Privilegiați” sînt doar cei care au hepatită, diabet sau, Doamne ferește!, cancer. Acestora li se asigură procurarea a două pachete de unt, a unui kilogram și jumătate de carne etc. Cîtă milă, vai, cîtă milă! Femeia de serviciu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acasă". Uneori, acțiunile surprindeau prin originalitate lor, ca de exemplu recepția de la ambasada Franței, care în subsolul imens al clădirii a pregătit pe 4 mese la fel de imense 2 butoaie cu vin, unul roșu și altul alb, și un hectar de brânzeturi, care de care mai apetisante, pâine, nuci, struguri și... cam atât! A fost minunat! Știați că Franța e cea mai democratică țară din lume, nu pentru Revoluția de la 1789 sau Comuna din Paris, ci pentru faptul că produce peste 200
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
care mai apetisante, pâine, nuci, struguri și... cam atât! A fost minunat! Știați că Franța e cea mai democratică țară din lume, nu pentru Revoluția de la 1789 sau Comuna din Paris, ci pentru faptul că produce peste 200 soiuri de brânzeturi?) Cu unii colegi mă mai întâlneam, în formație mai restrânsă, la un dejun sau cină "de lucru" la restaurant. Uneori, eram invitați de românii noștri din Chile, iar când luam leafa, îmi pofteam soția la un dejun "afară"! Localuri "cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
kilograme, pepeni de 20 de kilograme, căpșuni cât prunele, vinete de 2 kilograme. Aici am mâncat cele mai mari și mai gustoase cireșe și caise, aici se vând pe nimic mure, zmeură, afine, lămâi, portocale. Piața are sectoare speciale pentru brânzeturi, la Santiago găsind zeci de sortimente de brânză de capră sau de oaie, de bivoliță, de cașcaval. Într-un sector special sunt prezenți cei 4000 de kilometri de Ocean, cu felurite soiuri de pești și de fructe de mare, minuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
organizeze pe vas o recepție fastuoasă, de la care numai Franz Josef și împărăteasa Sisi lipseau, nava a fost aprovizionată cu tot ce-și poate dori un "capitalist" icre negre, icre roșii, icre de știucă, morun, calcan, salam de Sibiu, afumături, brânzeturi în coajă de brad, mesteacăn, tei și ce-o mai fi, vinuri de Valea Călugăreasca, Murfatlar, Târnave, țuică bătrână... Cred că nici la vestitul ospăț al lui Sardanapal nu erau atâtea produse. Pe vas a mai fost îmbarcată orchestra Pană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
așa cum rezultă din evidențele vamale, treceau necontenit care săsești, care transportau postavuri și pânzeturi, aduse din Silezia sau Colonia, astăzi Koln, obiecte de metal, produse în Transilvania. Dinspre Câmpulung spre Brașov, carele românești duceau pește de la Dunăre, produse autohtone, lână, brânzeturi, dar și obiecte de lux, provenite din țări răsăritene, inclusiv aur, mătăsuri, condimente etc. Nu trebuie să uităm comunicările frecvente între autoritățile locale de pe cele două versante ale Carpaților, cu ajutorul strămoșilor poștașilor, care purtau corespondența oficială în care se reclamau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
să cunosc cât mai mult frumusețea deosebită a muntelui, pentru mine fiind o noutate. Ne aflam sus, la peste două mii de metri, în locuri în care brazii falnici de la poalele muntelui fuseseră înlocuiți cu arbuști pitici și ierburi suculente pentru brânzeturi de calitate... Tare frumos mai era timpul la început de septembrie, cu un soare blând ce emana o lumină galbenă ca mierea florilor de tei! De sus priveam în depărtări străvezii, cu priviri iscoditoare ce se odihneau pe o serie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
spre facultate trecea pe lângă multe terenuri de sport și pe lângă un stadion de baseball, iar pe Main Street (unde m-am oprit să-mi iau o cafea cu lapte de la Starbucks) existau o sumedenie de magazine de delicatese, unul de brânzeturi clasa întâi, mai multe patiserii, un farmacist prietenos care îmi onora rețetele de Klonopin și Xanax, un Cineplex modest și un o prăvălie de feronerie, afacere de familie, de-a lungul tuturor străzilor fiind plasate magnolii, sângeri și cireși. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
dudul, alunul, cornul, giugastrul, paltinul, răchita sau salcia, ulmul etc; pomii fructiferi erau în număr mare și de diferite soiuri. În județ se folosea piatra pentru construcții, pentru șosele și pentru var. Alte produse erau mătasea, ceara, mierea, păsări, ouă, brânzeturi și unt, vânat, specii de vegetale medicamentoase, hameiul etc. Majoritatea târgoveților se angajau în special la treier. După 1842, în Huși au fost puse în funcțiune primele mașini de treierat. Cultura viței-de-vie. Întinsa podgorie hușeană era renumită, potrivit informațiilor documentare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
piață depășeau cu mult nevoile locale, ele fiind plasate și la sate. Pe lângă nucleul comercial permanent erau și târguri periodice, ca târgul de vite și târgul de cereale. În piețele de la Huși se comercializau și alte produse agricole: zarzavaturi, pește, brânzeturi, făină, lână, piei de animale, lemne, vin și rachiu. O parte din produse luau calea schimbului în alte județe și chiar în afara țării. În ceea ce privește comerțul cu vite, care era în plină dezvoltare, se țineau trei iarmaroace pe lângă cel vechi de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prețul de 18 lei kg”. La sfârșitul anului 1905, la Huși carnea de vacă se vindea cu 80 de bani, iar la Bârlad același produs, mult superior celui de la Huși, se vindea numai cu 70 de bani kg. Prețurile la brânzeturi, lemne, pește au fost lăsate libere, iar prețul la zahăr era fixat de Jurnalul Consilului de Miniștri, adică 27 de lei kg de zahăr cubic și 25 de lei cel normal. Nemulțumirile cu privire la aprovizionarea cu pâine a populației și despre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
științifice în domeniile pomicol și viticol. A fost construită o cramă-model, cu o capacitate de 30 de vagoane. În fiecare an, erau organizate în Huși Ziua laptelui și Săptămâna fructelor (14-21 septembrie). Se comercializau produse agricole, vin, struguri, fructe, lână, brânzeturi, vite, cai, oi. În fiecare an erau organizate târguri (iarmarocul): în Huși, la 14 septembrie, la marginea orașului, pe platoul Dric, în Fălciu la 24 iunie, în Vutcani la 15 august, în Hoceni la 14 octombrie, în Băsești la 23
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
englejilor. Această din urmă calitate e singura care poate fi discutată. Pretutindene îi întâlnești, nalți, deșirați, cu monocluri în ochi, cu cizme potcovite, cu lungi bastoane ferecate, ocăind ca niște rățe care se scaldă în apă. Cât despre lăptării și brânzeturi, n-avem ce zice! Tinerii căsătoriți, mai ales, deprinși, se vede, cu laptele cel stricat din Paris, nu încetau de a face ditirambe entuziaste în lauda cafelelor cu lapte întovărășite de caimac, unt proaspăt și miere, de care nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
una la alta cu cărucioarele sau coșurile lor de cumpărături. Tarabele cu fructe și legume se găsesc din abundență în locurile de staționare. Apoi au apărut altfel de prăvălii, mai puțin tradiționale, care indică o schimbare de populație. Producătorii de brînzeturi și vinuri își prezintă produsele gastronomilor, în timp ce cafenelele își cultivă stilul retro pentru a-i satisface pe ultimii veniți, mai înstăriți și cu studii. Dacă faci colțul la stînga pe strada Lepic, poți zăbovi la tejgheaua barului "Deux Moulins", cafeneaua
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]