2,202 matches
-
nu a dorit defel să-i ceară audiență prințului, care nu era, după el, decât un dandy mult inferior sieși. Aflat În calea lui George, a rezistat cu o dureroasă constrângere. Vechiul conviv de la Carlton-House l-a privit fără acea brumă de emoție ce apare atunci când Îți revezi tovarăși din tinerețe, cu acel regret surâzător al trecutului, poezie pentru uzul celor mai vulgare spirite. Nimic din toate acestea la Brummell. Cu același prilej, oferindu-i-se o tabacheră pe care a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
l'a considérée inappropriée. [...] ești în mine. Ești, iată, Aducere-aminte, singurul triumf al vieții asupra morții și ceții. (Epitaf pentru Euridike) (Blaga, 2010 : 318) [...] tu es en moi. Tu es, voilà, Souvenir et de la vie le seul triomphe sur la brume et la mort amorphes. (Épitaphe pour Eurydice) (Miclău, 1978 : 469) Le moț " Aducere-aminte " est chargé de sens métaphorique dans ce contexte. Le poète décide d'amplifier le sémantisme de ce terme par l'emploi de la majuscule. [...] noaptea să-mi ajute Luna
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le nom " Poetul " commence par une majuscule dans le poème source, car îl fait référence à Rainer Maria Rilke, poète que Blaga admirait profondément. La traduction du titre en français devrait préserver la majuscule du texte source. → Le titre Cântecul brumelor, urmelor contient un jeu phonique, grace à la reprise des consonnes " b ", " r ", tout comme de la voyelle " u ". Ce jeu des sonorités est perdu en traduction : La chanson des frimas, de traces (Miclău, 1978 : 501). → Le titre Drumeție (littéralement : " voyage
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 479, Dumbrava africană (Bois africain), p. 481, Cariatide (Cariatides), p. 483, De profundis (De profundis), p. 485, Părinții (Leș parents), p. 487, În jocul vârstelor (Dans le jeu des âges), p. 493, Legenda noastră (Notre légende), p. 495, Cântecul brumelor, urmelor (La chanson des frimas, des traces), p. 501, Glas în paradis (Voix au paradis), p. 505, Nu crede tu vântului (Ne crois pas au vent), p. 507, Catren (Quatrain), p. 509, Andante (Andante), p. 511, Cântec în noapte (Chanson
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian Blaga, La mănăstire (Au monastère), Un om s-apleacă peste margine (Un homme se penche sur le bord), Ursul cu crin (L'ours au lys), La curțile dorului (À la cour du mystère), Poetul (Le poète), Ardere (Combustion), Cântecul brumelor, urmelor (La chanson des frimas, des traces), Lângă un fluture (Auprès d'un papillon), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 225, 267, 395, 403, 427, 445, 501 et respectivement 523. 1430 V.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dedicat exclusiv traducerilor din literatura contemporană. SCRIERI: Balade pentru orele de seară, București, 1969; Dimineți, București, 1972; Cu un ochi înecat în noapte, un ochi înecat în amiază, București, 1976; Versuri, București, 1981; Ploaia din memorie, București, 1984; Fereastra de brume, București, 1986. Ediții: Emil Botta, Poezii, pref. Valeriu Râpeanu, I-II, București, 1979. Traduceri: Victor Sivetidis, Zbor ireversibil, București, 1972 (în colaborare cu Florența Albu); Patru prozatori americani, București, 1989 (în colaborare cu Adina Mavrodin); Vasili Ardamatski, Porțile, București, 1989
BATALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285671_a_287000]
-
Ion Pavelescu” pentru sonet, în 1934. De asemenea, poetul este laureat cu medalie de aur la Viena (Preistäger der 7 Weltfestspiele, 1959). Poet „de șoaptă lirică”, înzestrat „cu instinctul cântecului” (Pompiliu Constantinescu), B. și-a vădit în Cabane albe, în Brume (1940) și Turnuri (1945) identitatea vocii lirice, dicțiunea originală, „cadența internă”, „metronomică” (M. Petroveanu) și aria tematică individualizatoare. După război, la începuturile proletcultismului însă, poetul „a rătăcit pe tărâmuri străine artei sale” (N. Steinhardt). Cărțile din intervalul 1949-1956 (Minerii din
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
Cerbul roșu, 1956) intră în categoria reportajului versificat, abundând în locuri comune, alegorii tocite, simbolistică în general simplistă, fără valoare poetică. Pe bună dreptate, antologia de autor, Cupa de aur (1970), le exclude. Selecția are în vedere volumele Cabane albe, Brume, Turnuri, Arcul aurorii (1962), Ceas de umbră (1966) și un grup de poeme inedite. Poetul încearcă o sistematizare a creației sale din perspectiva lirismului începuturilor, vizând recuperarea universului poetic propriu, a viziunii care îl individualizează și a categoriei de sensibilitate
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
recuperarea universului poetic propriu, a viziunii care îl individualizează și a categoriei de sensibilitate care îl identifică. Acestea se concretizează, mai ales, în revenirea decisivă la tonalitatea elegiacă fundamentală. De asemenea, B. reface cadențele unor poeme din Cabane albe și Brume, îndepărtează parte din stridențele lexicale care i-au fost reproșate la debut, iar poemele alese din Arcul aurorii și Ceas de umbră indică și îmbogățirea registrului său poetic. Îndeosebi culegerea din urmă poate fi considerată drept atestatul unei adevărate resurecții
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
proiecții ale sensibilității în peisaje spiritualizate sau incantații melancolice. Stilizate în sensul abstractizării, geografia natală, atmosfera și amintirile transilvane sunt invocate/evocate fie în tablouri fumurii, grave, dominate de simbolicele turnuri ale reveriilor gotice, fie în peisaje delicat irizate de „brume” luminoase. „Brumate” (B. a impus „poezia brumei” în lirica românească) sau ninse, înălțimile alpestre figurează „scena fermecată a universului” (M. Petroveanu). Sugestiile de legendă și mit nordic induc sentimentul unei istorii fabuloase și al unui spațiu exotic/ utopic. În erotica
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
incantații melancolice. Stilizate în sensul abstractizării, geografia natală, atmosfera și amintirile transilvane sunt invocate/evocate fie în tablouri fumurii, grave, dominate de simbolicele turnuri ale reveriilor gotice, fie în peisaje delicat irizate de „brume” luminoase. „Brumate” (B. a impus „poezia brumei” în lirica românească) sau ninse, înălțimile alpestre figurează „scena fermecată a universului” (M. Petroveanu). Sugestiile de legendă și mit nordic induc sentimentul unei istorii fabuloase și al unui spațiu exotic/ utopic. În erotica din Brume, ființa iubită e reprezentată ca
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
Brumate” (B. a impus „poezia brumei” în lirica românească) sau ninse, înălțimile alpestre figurează „scena fermecată a universului” (M. Petroveanu). Sugestiile de legendă și mit nordic induc sentimentul unei istorii fabuloase și al unui spațiu exotic/ utopic. În erotica din Brume, ființa iubită e reprezentată ca o himerică apariție în spațiul cast al unui Eden montan, învăluit în lumina Septentrionului. Rareori pur descriptive, pastelurile sunt în genere sublimări muzicale de stări afective, în registrul unui imaginar atras de constelația simbolică a
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
sublimări muzicale de stări afective, în registrul unui imaginar atras de constelația simbolică a muntelui (un fel de centru paradisiac al universului). Formula definitorie pentru prima etapă lirică rămâne aceea enunțată de poetul însuși, „stampe lirice”, în care muntele, turnurile, bruma sunt simboluri ale înaltului și purității glaciale, ale verticalității și solitudinii. După „fractura” (Ilie Constantin) proletcultistă, se revine la registrul contemplativ, solemnitatea rituală a rostirii, tonul elegiac, alături de notația meditativă, alegoria ironică, viziunile grotești. Poezia lui B. își adaugă un
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
narativ, gustul anecdotei nobile și al mărturiei revelatoare. B. a tradus, singur și în colaborare, din Shakespeare, Mickiewicz, H. Heine, V. Hugo ș.a. și a prefațat traduceri din Korda Istvan și din povestirile antice chineze. SCRIERI: Cabane albe, București, 1936; Brume, Sighișoara, 1940; Turnuri, București, 1945; Minerii din satul lui Crișan, București, 1949; Tulnice în munți, București, 1950; Cerbul roșu, București, 1956; Romanul Caterinei Varga, București, 1960; Când era Horia împărat, București, 1962; Arcul aurorii, București, 1962; Ceas de umbră, București
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
apoi, într-un colț al bucătăriei, avea să primească, înmânat de o cameristă, un pachet, resturile de la prânz, iar pe stradă va aștepta o ocazie potrivită ca să fie singură cu farmacista și să-i murmure: „Medicamentul doamnei Lemonnier, vă rog...” Bruma de aer cald furată din farmacie avea să fie alungată repede de sub paltonul ei de suflul înghețat de pe maidane. Când Albertine a apărut pe trepte, birjarul a ridicat din sprâncene și s-a sculat de pe capră. Nu se aștepta. Izba
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
gânduri amare: bătrânețea lui și războiul care avea să continue și când el nu va mai fi. Deodată, în aerul spălăcit al zilei înghețate, a simțit mirosul unui foc de lemne. Gustul plăcut și puțin acrișor se îmbina cu răcoarea brumei de pe câmpul golaș. Bătrânul a tras adânc în piept, cu lăcomie, o gură de aer de iarnă. Unda unui surâs i-a colorat chipul auster. Și-a mijit puțin ochii. El era bărbatul ce respira cu nesaț vântul înghețat mirosind
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nocturn, mă simteam minunat de străin de mine însumi. În prezent, soarele mă plictisea, ziua devenea o așteptare inutilă înainte de viața mea adevărată, seara... Totuși, vestea aceea am aflat-o în plină zi, clipind din ochii orbiți de scânteierea primei brume. Pe când treceam, o voce a răsunat în ceata veselă de elevi care continuau să manifeste față de mine aceeași ostilitate disprețuitoare. - Ați auzit? A murit mama lui... Am surprins câteva ocheade curioase. L-am recunoscut pe cel care vorbise - fiul vecinilor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
emotivitatea primelor contacte, având aerul că vor să domine ei contactul cu medicul și manifestă o oarecare agresivitate împotriva oricărei tentative de pătrundere indiscretă în intimitatea lor. Din ce în ce mai frecvent întâlnim bolnavi ce au ajuns la concluzia unui diagnostic pe baza brumei de cunoștințe medicale pe care astăzi o are orice om cu oarecare cultură. Încă din secolul trecut, Guyon spunea că „bolnavii au pretenția de a fi mai buni judecători ai simptomelor pe care le prezintă decât medicii”. Medicul va accepta
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cu-a lui iscălitură Sunt Domn. BOGDANA (intră) Azi dar, jupîne... astăzi... SAS (răsărind) Nu-mi mai aduce-aminte. Când eu te văd, Bogdano, îmi pai o vrăjitoare Ce-ncheagă apa-n sânge și soarele-l albește Precum s-ar pune brumă pe discul lui de aur, Precum albește geamul când suflă în fereastră... De zece luni acuma își târâie viața, De zece luni acuma cu tine sunt părtaș L-această fărdelege ce nici nu trebuia Ca netedă cărarea să-mi fie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cum intră încet în stăpânire, E nevăzut, e tainic, e moartea fară știre... SAS Preaînălțate Doamne. DRAGUL Cu ce ochi mă privește! De n-aș vedea nimica pe el eu îl văd totuși. Ce ascuțit dezgheață privirea-i pătimașă Chiar bruma de pe ochii copilului din fașă! Sas, ai ureche bună... auzi tu bine, bine? (El își aține urechea cu nerăbdare, ca și când ar auzi ceva) S[AS] Aud prea bine, [Doamne] [DRAGUL] N-auzi cumva un corn? (apart) Cum aș putea eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de drăcșori desculți. [BOGDAN] O, fericirea-mi, Roman, ține de mult... de-un an. Castelu-i singuratec, în codrii cei de brazi S-oglindă-adînc în lacul cu repede talaz; În vechea lui zidire mișcate tremur numai Perdelele în geamuri ce scânteie ca bruma... Străfulgeră în umbra-i a undelor bătaie Ajunse-n a lor fugă de rumena văpaie {EminescuOpVIII 94} A lunei... ce pe dealuri frumoasă se ivește Și muchi și vârfuri negre pe cer le zugrăvește, Muchi negre, urieșe, ca puii [de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu-i, ci vrajă. A sufletului pusnic cetate întărită Ea cade înainte-i de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări Luminele li-s pline de frică, rușinări; Bobițe sânt de poamă ce port pe ele brumă, Cu gura mea le-aș șterge de bruma lor acuma. 7 2262 Colțunii ai Iuditei răpiră pe-Olofern Și ochii îi robiră și sufletu-n etern. D-aceea * când de sînu-ți eu haina o disfac Și trupul de zăpadă îl văd
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
întărită Ea cade înainte-i de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări Luminele li-s pline de frică, rușinări; Bobițe sânt de poamă ce port pe ele brumă, Cu gura mea le-aș șterge de bruma lor acuma. 7 2262 Colțunii ai Iuditei răpiră pe-Olofern Și ochii îi robiră și sufletu-n etern. D-aceea * când de sînu-ți eu haina o disfac Și trupul de zăpadă îl văd - rămân buimac. 8 2262 Și toate-s potrivite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și mijlocul ți-aș frânge, Ți-aș sângera eu buza c-o crudă sărutare, Căci patima-mi de flacări vo margine nu are. 9 2262 Dintru-a vedea se naște-a îndrăgi. 10 2262 [Ce ascuțit]dezgheață privirea pătimașă Chiar bruma de pe ochii copilului din fașă. {EminescuOpVIII 144} Ușor te biruiește poftirea frumuseței Și-n inimă îți bagă ea viermele vieții. Să nu pătrundă amor în mintea lunecoasă. Priviri iscoditoare a fețelor frumoase Care aruncă-n inimi săgețile-ndulcirii. Și vălul dulce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu-i, ci vrajă. A sufletului pusnic cetate întărită Ea cade înainte-i de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări Luminele li-s pline de frică, rușinări; Bobițe sânt de poamă ce port pe ele brumă, Cu gura mea le-aș șterge de bruma lor acuma. 7 2262 Colțunii ai Iuditei răpiră pe-Olofern Și ochii îi robiră și sufletu-n etern. D-aceea * când de sînu-ți eu haina o disfac Și trupul de zăpadă îl văd
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]