2,036 matches
-
Niculai Șorea, publică Trecute vremi... Istoria unei generații promoția 1952 a fostului Liceu de Fete "Elisabeta Doamna" din Rădăuți, Iași, Editura Pim, 2007, 214 p. + 18 pagini cu facsimile și fotografii. În această lucrare, "concepută cu meticulozitate inginerească și pasiune bucovineană", autorii, foști colegi de generație la Rădăuți, prezintă istoricul acestei școli din Bucovina, profesorii, absolventele promoției, "într-un șirag multicolor de destine și realizări", oferind istoriei locale date și informații valoroase. Omenia și o mare iubire, care nu au putut
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri. Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină neamul românesc. [...] Ca fiică a satului, cred că noi trebuie să avem spiritul acestor rădăcini. O datorie de onoare a fiecăruia dintre noi este de anu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la pagina 28, la rubrica "Cărțile bucovinenilor" mi-au publicat volumele: "Pe valurile vieții..." și "Peste vremi... Istoria unei generații. Promoția 1952 a fostului Liceu de Fete "Elisabeta Doamna" din Rădăuți, Editura Pim, Iași, 2007. Cu prilejul centenarului Asociației Învățătorilor bucovineni "George Tofan", Rădăuți, Mișcarea pentru progresul satului românesc, Filiala Suceava din 13.XII.2008 mi-a acordat Diploma de excelență "pentru îndelungata și fructuoasa activitate de-a lungul deceniilor pe ogorul învățământului bucovinean". Caut și acum să nu fac umbră
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Iași, 2007. Cu prilejul centenarului Asociației Învățătorilor bucovineni "George Tofan", Rădăuți, Mișcarea pentru progresul satului românesc, Filiala Suceava din 13.XII.2008 mi-a acordat Diploma de excelență "pentru îndelungata și fructuoasa activitate de-a lungul deceniilor pe ogorul învățământului bucovinean". Caut și acum să nu fac umbră pământului în zadar, căci . Pe tot parcursul activității mele am căutat să îmbin cu dăruire munca de educator cu aceea de iubitor al scrierii de poezie și proză, rămânând credincioasă cugetului meu, iar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri". Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență, pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină neamul românesc, atât de încercat de vicisitudinile vremurilor. Ca fiică a satului, cred că în noi trebuie să avem spiritul acestor rădăcini. O datorie de onoare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de noapte la fântână, cu o lumânare aprinsă. Acoperind-o cu un cearșaf și privind înăuntru, vedeau în apa limpedea fântânii pe alesul inimii lor. Dragobetele (24 februarie) este sărbătoarea îndrăgostiților și a iubirii. Spun bătrânii că pe meleagurile noastre bucovinene existau simboluri ce marcau ieșirea din iarnă și bucuria iubirii, a revenirii la viață a întregii naturi. Așa se face că a apărut credința ca Dragobete ar fi fost fiul Babei Dochia, fiind căsătorit cu Florica (sau Lazarica). De el
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și câte un lucru trebuitor. Ziceau ei "de casă nouă". Aceste lucruri s-au petrecut cu peste o jumătate de veac în urmă. Acum, satul Costișa geme de case noi, unele adevărate vile, dar puține respectă tradiția de "case țărănești, bucovinene". Bătrânii spuneau pe atunci că "nu este bine ca în jurul casei să fie sticle, borcane, oale aruncate cu gura spre casă. S-ar părea că toată lumea din afară stă cu gura spre casa ta". Cuibul rândunelelor Unele vorbe din bătrâni
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am cunoscut destul de bine, fiind de vârsta surorii mele, Oltea. Cu mult interes și plăcere i-am urmărit o parte din lucrări, expunând și la Rădăuți (Casa orășenească de Cultură) în 1966 și 1976 expoziții personale, foarte apreciate de publicul bucovinean. De asemenea, în presa locală "Zori noi", din 13 iulie 1978, a apărut articolul "Expoziția de grafică Vespazian Lungu". Într-o cronică apărută în "Scânteia" din 16 august 1970, Marina Preutu face aprecieri care se aplică întregii creații a artistului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
alta nu (2000); Miorița străbate lumea sau 123 de traduceri ale colindei și baladei, semnare de I.F. (2001); Miorița și alte semne poetice (2002). Ediții: G. Coșbuc, Elementele literaturii populare. Antologie, prefață și note de I.F. (1986); Vasile Posteucă: Catapeteasmă bucovineană, Versuri, Ed. a II-a îngrijită și postfațată de I.F (2000); Folclor stăneșetan, in memoria lui Vasile Posteucă. Ediție alcătuită de Ion Crețu, Ion Filipciuc și Ion Posteucă (2003). În prezent deși pensionar continuă activitatea sa rodnică de poet
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ani, a educat multe generații de elevi, a crescut doi copii, s-a îngrijit de șase nepoți și doi strănepoți. Prin dispariția învățătoarei Cleopatra, a rămas un mare gol atât în familia d-sale, cât și în literatura și cultura bucovineană. Vrednici fii ai satului Familia Laurica și Vasile Burciu se înscrie în rândul celor care, prin muncă și vrednicie au ajuns oameni demni și realizați. Vasile, deși înstărit, (părinții Maria și Arcadie posedau destul pământ) a ales alt drum în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mea de școală primară și-mi face o deosebită plăcere s-o întâlnesc și să vorbim despre atâtea lucruri care ne leagă de sat, de Costișa noastră. Familia factorului poștal Ion Lavric Drumețind prin Țara de Sus, prin minunatele sate bucovinene, ajungem și poposim la Costișa, meleagul nostru drag. Aici, natura și omul și-au dat mâna, având creații rare, cu valoare nepieritoare, oferind ochiului priveliști de o încântare desăvârșită. Ele grăiesc, mai presus de toate, despre oamenii vrednici și talentați
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu satul Vicșani (ambele din comuna Mușenița) la Sud-Est cu satul Iaz (din componența comunei Dornești), la Sud și Sus-Vest separat de râul Suceava de satele Mâneuți și Frătăuții Vechi, satul Costișa se înscrie la loc de frunte printre comunitățile bucovinene. Răsfirată pe coaste de deal, de la Căpreni până la Mitoc, Costișa apare ca o așezare binecuvântată de Dumnezeu. Cu lanuri de grâne, cu livezi spânzurate pe coaste domoale, cu gârle și prund, cu humărie și cu pâraie limpezi... satul a fost
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
văzut lumina zilei. Ne-am umplut sufletul de farmecul unor frumuseți ale naturii meleagurilor noastre împărtășind și altora cele văzute și trăite. Discutând pe această temă, am înțeles pe deplin ce înseamnă sentimentul sublim, viu, al iubirii de ținutul drag, bucovinean. Este recunoscut faptul că pământul românesc este unul dintre cele mai armonioase, mai frumoase și mai bogate nu numai din Europa, dar și din întreaga lume. Cât privește ținutul Bucovinei, marele istoric Nicolae Iorga scria că: În întreg cuprinsul pământului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
unul dintre marii poeți ai lumii, J.W. Goethe. Pe pământul străvechi al satelor Bucovinei, mâinile harnice ale omului și mintea lui ascuțită, ingenioasă, talentul lui creator, i-au dat satului o altă înfățișare. La sfârșit de săptămână, în satele bucovinene se deschid capacele lăzilor de zestre, scoțându-se la iveală straiele tradiționale menite să cinstească pe omul care le îmbracă și să-i împodobească bucuria petrecerii zilei de sărbătoare. Bătrânii meșteri din Costișa, printre care domnul (zis) Verigă (Ion Covașă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Cum au fost salvați de la “repatrierea” în U.R.S.S. mii de basarabeni refugiați în România. Scrisoare din Paris Se cunoaște tragedia acelor basarabeni și bucovineni, care înainte de reocuparea Basarabiei și Bucovinei de Nord de către trupele rusești (1944) au trebuit să-și părăsească tot avutul și să se refugieze la frații lor din România. Se vorbește de un număr de 700.000, unul din marile exoduri
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
le fuseseră repartizate, țara a fost ocupată și ea de trupele rusești (august 1944). Organe ale autorității rusești civile și militare (inclusiv N.K.V.D.) se instalaseră în toate județele țării. De acum înainte începe a doua tragedie a refagiaților basarabeni și bucovineni constând în “vânarea” lor în vederea „repatrierii”. În același timp, se cere autorităților românești să prezinte liste cu cetățenii originari din Basarabia și Bucovina de Nord. În unele județe (Dolj, Olt, Făgăraș, Vâlcea, Arad), s-a început să se înregistreze cazuri
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
cetățean sovietic”. După ce Decretul U.R.S.S. din 8 martie 1941 a fost obținut de partea română, după mai multe intervenții, același Al. Danielopol descoperă în textul Decretului „breșa” care, din anumite puncte de vedere, venea în sprijinul refugiaților basarabeni și bucovineni. Condiția de a deveni cetățean sovietic era: “Să se fi născut în Rusia înainte de revoluția din 1917 și să fi rămas pe teritoriul Basarabiei și Bucovinei de Nord după 28 iunie 1940”. Această prevedere excludea o parte din refugiați din
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
reconforteze încrederea părții române în măsurile pe care le-a luat în legătură cu transmiterea dispozițiilor la județe pentru întocmirea listelor. De asemenea, prelungirea discuțiilor, despre al căror conținut “informau” conducătorii basarabeni (Pan Halippa, Ion Pelivan ș.a.) a permis refugiaților basarabeni și bucovineni să cunoască evoluția lucrurilor, să le redea curajul, cunoscând modul cum acționează Comisia Română, fapt ce se reflectă favorabil și asupra autorităților din cea mai mare parte a județelor în care se aflau refugiații, și ceva mai mult, solidaritatea cu
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
Gruia Novac ș.a. Unii dintre ei s-au stins din viață. A rămas amintirea lor și o bogată corespondență, pe care n-am valorificat-o până acum decât cu totul pasager. Prietenii aparte s-au născut cu scriitorii basarabeni și bucovineni, după 1989: Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Anatol Codru, Nicolae Rusu, Valeriu Matei, Gh. Vodă, Vasile Șoimaru, Andrei Vartic, Ana Bantoș, Alexandru Bantoș, Ion Iachim, Vlad Pohilă, Anatol Ciocanu, Vasile Tărâțeanu (Cernăuți), Vasile Barbu și Ion Stoiț din Serbia ș.a. Din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
o ramură a familiei mele, pe trunchiul austriac. Numele Denk mai apare în Boemia, ramuri și frunze ale arborelui. Alois Denk, nume încă prezent pe firme, a fost un bijutier al împăratului Franz Iosef. În România, Denk este o familie bucovineană, apoi moldoveană, începând cu Ambrozie, străbunicul, Adolf, bunicul, Gheorghe, tata, silvicultori pe Domeniile Coroanei, apoi pușcăriași în temnițele și canalele umanismului socialist. A.B.Ce pregătiți pentru cititorii Dvs.? După peste 30 de ani de trudă, renunțări și reluări, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de activitate. Într-adevăr, după 1941 nu mai există nici o mărturie despre vreo acțiune de-a sa alături de legionari sau de tineretul legionar. Țurcanu provenea dintr-o familie relativ numeroasă, având cinci frați. S-a căsătorit cu fata unui avocat bucovinean, legionar, însă imediat după 23 august 1944 a început să cocheteze cu comuniștii. Se pare că s-a înscris în UNSR, asociație studențească procomunistă, dar și în cadrul Partidului Muncitoresc Român. Printre foștii deținuți politici au circulat numeroase zvonuri legate de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Marea Unire”, iar dedesubt un titlu explicit: „Ca pe timpul fostului regim...”, iar în articolul care urmează T. Vasile își clarifică gândurile: „La începutul acestei luni, în ziua de 3 noiembrie, s-au împlinit 85 de ani de la așa zisa Vece Bucovineană, la care câteva mii de ucraineni au cerut unirea Bucovinei cu Ucraina. ... cele câteva mitinguri organizate în perioada destrămării fostului imperiu austriac, la Cernăuți, precum și în alte localități, au căpătat, cu timpul, mai ales în cuvintele vorbitorilor de serviciu, valoarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aprecia atitudinea și acțiunile românilor bucovineni în timpul primului război mondial se impune o explicație succintă a raporturilor dintre ucraineni și români în Bucovina. Atât românii cât și ucrainenii și-au dat seama că se află în fața unui moment hotărâtor. Românii bucovineni aveau un punct de vedere extrem de clar: revenirea Bucovinei (nordul Moldovei rupt din trupul țării de către habsburgi la 1775), la patria mamă, România,” teză susținută documentar de Ioan Cocuz, cu referire la argumente economice, militare, religioase, politice etc., lor alăturându
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
botul unui râmător.” - spun Pamfil Șeicaru și Cezar Petrescu în al lor „Pe noul front.” Despre I. Flondor, N. Iorga nota în „Neamul Românesc”: „Iancu Flondor, șeful vechiului partid național, era recunoscut de toți ca singurul conducător al întregii românimi bucovinene... ... În zilele când o mare parte din fruntașii Bucovinei românești rătăcesc în pribegie, când atâta vlagă a țării oprită sub steagul capitulării, când rutenismul ucranian întindea o mână lacomă până la Suceava și avangarda sa obișnuită, a bolșevismului prădalnic, începea hâtra
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Anhauch, însoțit de 3 polițiști speciali, pentru a ne face o minuțioasă percheziție, având împuternicirea Tribunalului penal. Poliția și reprezentanții dlui Anhauch ne-au cotrobăit toate sertarele și manuscrisele redacției.” De altfel, tot în Bucovina, Ziarul Vremea nouă, organul socialiștilor bucovineni, publică următoarea înștiințare și mai alarmantă: din cauza cenzurii „nu mai suntem în măsură să scoatem ziarul. Vom scoate totuși ziarul la timpul potrivit. Redacția și administrația.” (nr.207/ 7XII 1919). * „Dacă nu s-ar numi dl. N. Iorga „marele istoric
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]