2,397 matches
-
reunită cu Valahia Minoră sub un singur sceptru, era formal vasală Hoardei de Aur și un emir mongol își avea reședința la Cetatea Albă. Evenimentul a fost reținut și consemnat de Cronica arhidiaconului Ioan de Küküllo și de Cronica de la Buda, ca fiind de mare importanță. Ambele scriu că, după ce „a crescut numărul locuitorilor români în acea țară și s-a dezvoltat în regat (stat), voievozii care au fost aleși de românii acelui regat au declarat să fie vasali regelui Ungariei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
vasale Sultanului, și din această rațiune, călugării franciscani veneau la români cu mare ușurare în suflete, considerând apostolatul lor de aici, ca pe o adevărată eliberare. Armatele otomane au fost sistematic înfrânte de către Liga Sfântă: în 1686 a fost eliberată Buda, în 1687 s-a decis eliberarea Ungariei la Mohács, iar în 1688 a fost eliberat Belgradul. Liga Sfântă era oficial sprijinită de către papalitate, și din ea făceau parte numai țări catolice (Imperiul Habsburgic, Veneția și Polonia), motiv pentru care turcii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
primară rurală”. În prezent, În conformitate cu legea nr. 2-1968, republicata În anul 1981, dar și cu modificările ulterioare, Burdusaci - ca și satele enumerate - fac parte din comuna Răchitoasa, județul Bacău. Comună Răchitoasa se compune din următoarele 15 sate: Răchitoasa, Barcana, Bucșa, Buda, Burdusaci, Dănăica, Dumbrava, Farcașa, Fundătura Răchitoasa, Hăghiac, Magazia, Movilita, Oprișești, Puțini, Tochilea. Revenind la „Întoarcere la izvor” trebuie să spunem că cele 15 poezii cuprinse Între coperțile plachetei au nu numai meritul unei depline reușite tehnice și de conținut, o
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fără doar și poate că se va rătăci. Cine posedă Însă așa ceva va gusta din plin plăcerea desfrâului sacru, În casele de toleranță cognitivă, În care spiritul se lăfăie pe cerceafurile albastre ale propriului său fapt-de-a-fi-liber”. Argumente suficiente pentru că Eugen Budau să scrie În ,,Ateneu”, În august 1998, la ,,Cartea locului”: Tăcu: o familie de poeți”: ,,Ilustrativ pentru conceptul de provincie creatoare poate fi considerat destinul poetic - emblemat tragic uneori - al membrilor familiei Tăcu, originari de pe meleaguri băcăuane și atrași, după
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
secolului XIX se recomanda utilizarea metodei intuitive. Primele lucrări de metodică sunt traduse și tipărite în primele decenii ale secolului XIX. Astfel, în anul 1820, s-a tipărit la Iași Manual despre metoda alilodidactică, iar în 1818 se tipărea la Buda Pedagogia și methodica lui Villaume, în traducerea lui Naum Petrovici. La Școala de muzică de la Biserica Șelari din București, cântarea se învăța ,,după sistema nouă”. Organizarea și promovarea examenelor a constituit un bun prilej pentru îmbunătățirea procesului de învățământ, un
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
scriere. Către finele veacului al XVIII-lea a fost tradus și introdus în școlile ardelene manualul intitulat Povățuire cătră Economia de Câmp pentru folosul școalelor românești. Exemplare din acest manual s-au păstrat numai după o altă ediție tipărită la Buda în anul 1806, și care au circulat preponderent în Banat. Secolele XVII și XVIII avute în discuție marchează un proces de amplificare și diversificare a școlilor și preocupărilor pedagogice în cele trei mari provincii istorice românești. Astfel, în Țara Românească
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ordine interioară a școlilor și de comportament al elevilor a fost cuprins într-o tipăritură intitulată Regulele scolasticești care sunt orânduite și așezate pentru ținerea și procopseala școalelor românești celor din Țara Ungurească și din părțile ei împreunate, apărută la Buda în 1806, cu o nouă ediție identică în 1816. Broșura reliefa un adevărat cod normativ privind comportamentul elevilor la diferite ocazii, în biserică, în școală și în societate. Grigore Obradovici, director școlar în granița militară bănățeană, sintetiza o altă tipăritură
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1816. Broșura reliefa un adevărat cod normativ privind comportamentul elevilor la diferite ocazii, în biserică, în școală și în societate. Grigore Obradovici, director școlar în granița militară bănățeană, sintetiza o altă tipăritură, Instrucție pentru școalele românești din Banat, apărută la Buda în 1809, având o nouă ediție în 1815 și care a reprezentat de fapt un regulament cu instrucțiuni de aplicare a legislației școlare în vigoare, precizându-se drepturile și îndatoririle învățătorilor, cateheților, directorilor școlari locali și ale comunităților. O altă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a început studiile la o școală elementară din Caransebeș, pe care și le-a continuat în instituții de rang superior la Lugoj și Pesta. Între anii 1808-1812 funcționează ca învățător la Caransebeș într-o școală deschisă pentru românii-macedoneni refugiați din Buda. Odată cu înființarea Preparandiei din Arad, în anul 1812, Loga va fi numit profesor la această școală, unde a predat mai multe discipline școlare, între care gramatica românească și stilistica. Împreună cu Dimitrie Țichindeal, Ioan Mihuț și Iosif Iorgovici, pedagogul bănățean se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ale cursanților erau mult mai mici în noua locație. Loga va elabora mai multe lucrări scrise, unele dintre ele au fost tipărite, iar altele rămânând în manuscris, din cauza posibilităților de finanțare reduse. Dintre cărțile tipărite, amintim: Ortografia sau dreapta scrisoare (Buda, 1818), Chemare la tipărirea cărților românești și versuri pentru îndreptarea tinerilor (Buda, 1821), Gramatica românească (Buda, 1822), Epistolariul românesc (Buda, 1814), precum și o serie de cărți cu caracter religios, destinate uzului școlilor confesionale și al bisericilor. Pedagogul caransebeșean n-a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mai multe lucrări scrise, unele dintre ele au fost tipărite, iar altele rămânând în manuscris, din cauza posibilităților de finanțare reduse. Dintre cărțile tipărite, amintim: Ortografia sau dreapta scrisoare (Buda, 1818), Chemare la tipărirea cărților românești și versuri pentru îndreptarea tinerilor (Buda, 1821), Gramatica românească (Buda, 1822), Epistolariul românesc (Buda, 1814), precum și o serie de cărți cu caracter religios, destinate uzului școlilor confesionale și al bisericilor. Pedagogul caransebeșean n-a elaborat lucrări pedagogice propriu-zise, concepția sa pedagogică putându-se contura pe baza
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
unele dintre ele au fost tipărite, iar altele rămânând în manuscris, din cauza posibilităților de finanțare reduse. Dintre cărțile tipărite, amintim: Ortografia sau dreapta scrisoare (Buda, 1818), Chemare la tipărirea cărților românești și versuri pentru îndreptarea tinerilor (Buda, 1821), Gramatica românească (Buda, 1822), Epistolariul românesc (Buda, 1814), precum și o serie de cărți cu caracter religios, destinate uzului școlilor confesionale și al bisericilor. Pedagogul caransebeșean n-a elaborat lucrări pedagogice propriu-zise, concepția sa pedagogică putându-se contura pe baza a numeroase capitole din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fost tipărite, iar altele rămânând în manuscris, din cauza posibilităților de finanțare reduse. Dintre cărțile tipărite, amintim: Ortografia sau dreapta scrisoare (Buda, 1818), Chemare la tipărirea cărților românești și versuri pentru îndreptarea tinerilor (Buda, 1821), Gramatica românească (Buda, 1822), Epistolariul românesc (Buda, 1814), precum și o serie de cărți cu caracter religios, destinate uzului școlilor confesionale și al bisericilor. Pedagogul caransebeșean n-a elaborat lucrări pedagogice propriu-zise, concepția sa pedagogică putându-se contura pe baza a numeroase capitole din lucrările deja amintite. În
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
îndrumare a învățământului poporal din Banat, Obradovici a insistat pe funcția formativă a științei și literaturii, pe care le considera, în manieră luministă, drept factori de emancipare intelectuală a tineretului. Pe linie luministă de gândire, pedagogul bănățean a tipărit la Buda, în 1805, Povățuirea cătră Invățătura Socoatei sau Aritmeticii spre trebuința Școalelor celor Românești, în care insista asupra rolului formativ a studiului aritmeticii. În 1807, va tipări, tot la Buda Carte de mână pentru bineorânduita economie, lucrarea câmpului și pentru plămădirea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
tineretului. Pe linie luministă de gândire, pedagogul bănățean a tipărit la Buda, în 1805, Povățuirea cătră Invățătura Socoatei sau Aritmeticii spre trebuința Școalelor celor Românești, în care insista asupra rolului formativ a studiului aritmeticii. În 1807, va tipări, tot la Buda Carte de mână pentru bineorânduita economie, lucrarea câmpului și pentru plămădirea și pândirea vitelor și a păsărilor celor casnice, spre mare treabă plugarilor celor românești. În prefața acestei cărți, tradusă din limba sârbă, Obradovici expunea un adevărat program luminist de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
problemei donației pentru respectivul convict, îndemnând învățătorii să depună sumele cu care s-au angajat. Problema a trenat multă vreme, ceea ce demonstrează insuficiența veniturilor salariale a personalului didactic. Banatul a deținut o poziție privilegiată în achiziționarea cărții românești tipărite la Buda. Această instituție ungară a publicat 167 de cărți românești între 1814-1824 și 71 între 1825-1840. Dintre acestea, 75 de titluri au fost scrise pentru Banat sau de bănățeni. În legătură cu achiziționarea cărții, provincia bănățeană a ocupat locul doi în spațiul românesc
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
aminti, înainte de toate, de existența celebrei biblioteci întemeiată de Iacob Despotul în secolul al XVI-lea. Studiul lui Ștefan Bârsănescu ("Schola latina de la Cotnari", București, 1957) o caracterizează ca pe o bibliotecă asemănătoare celor înființate pe la 1480 la Viena, Fontainebleau, Buda. Cercetătorul conchide: "Dacă această bibliotecă s-ar fi păstrat ca surorile ei din Viena, Paris etc., ar fi devenit prima bibliotecă în ordine istorică a Moldovei și chiar a întregii țări". La acest capitol se cuvine a adăuga și "Academia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
aceste figuri ieșite din comun prin inteligență și inventivitate au predispoziția de a armoniza științele exacte (în care ei excelează) cu iubirea de frumos și artă, cu evadarea în lirismul naturii. Să dau doar două exemple dintre ieșenii noștri: Cezar Buda, fost specialist în cibernetică, mult timp coordonatorul Academiei de cibernetică generală "Ștefan Odobleja" de la Lugano, și Viorel Barbu, eminent matematician, fost rector al Universității "Al. I. Cuza", fost președinte al Academiei, filiala Iași. Iată răspunsurile lor în sensul ideii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Barbu, eminent matematician, fost rector al Universității "Al. I. Cuza", fost președinte al Academiei, filiala Iași. Iată răspunsurile lor în sensul ideii de mai sus (extrase din "Oglinzile Cetății" pe care le-am scris cu mulți ani în urmă). Cezar Buda: Pentru a-mi menține măcar iluzia libertății, nu pierd nicio ocazie de a mă strecura printre furtunile de idei (brainstorming), care bântuiesc sferele științelor, pentru a ajunge în câmpiile paradisiace, acolo unde domnește o atmosferă calmă și senină, care învăluie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
BRAHMS, J., 146 BRÂNCOVEANU, Constantin, domn al Țării Românești (1688-1714), 76 BRÂNCUȘI, Constantin, 24 BRAȘOVEANU, A., 183 BRĂTIANU, Gh. I., 81 BRĂTIANU, Ion, 68 BROASCĂ, Ștefan, 262 BRUMĂ, Aurel, 74, 115 BRUNETIÈRE, F., 191 BUCIULEAC, Florin, 254 BUCUȚA, Emil, 69 BUDA, Cezar, 108 BUDDHA, întemeietor al Budismului, 201 BURADA, Teodor, 146 BURY, Richard du, 76 BUSUIOC, Nicolae, 91, 214, 258, BUTNARU, Leo, 104 BUZATU, Gheorghe, 255 BUZDUGAN, Ion, 26 BYRON, G. G., 59 C CADEȚCHI, Costache, 154 CANTACUZINO, G. M., 19
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
întregii Sale învățături”. Prin urmare, El este Evanghelia iar Evanghelia indivizibilă este El cu Biserica Sa, cu Apostolul Său Petru, cu sacramentele Sale, cu Crucea Sa. Are vreun rost să discutăm dacă morala Evangheliei ar avea precedente în Confucius, în Buda sau în operele grecilor antici? Oare are precedente Bunavestire a Îngerului în fața Mariei? Are precedente Întruparea Cuvântului promis și mărturisit prin profeții și minuni? Are precedente existența istorică, total istorică (deci, nu un mit) al lui Cristos ca Om adevărat
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
o scurtă alocuțiune despre personalitatea omului de știință și de cultură care a fost Ștefan Procopiu. Menționez că prof. Sorohan este coordonatorul celei de a doua ediții, revizuită și adăugită, a cărții Viața și opera lui Ștefan Procopiu, autor Cezar Buda. Cartea a apărut în Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, fiind prima dintr-o colecție cu titlul Oamenii de seamă ai Universității. În continuare, au vorbit și alți participanți la simpozion. Demn de remarcat este faptul că, în fiecare an, cu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
I. Popovici, M. Teliman, Dimitrie Dan, C. Stamati - Ciurea; literatură: C. Stamati - Ciurea, D. Dan, Simion Florea Marian; literatură populară: Simion Fl.Marian, Elena Sevastos, Elena NiculițăVoronca. Se tipărea și retipărea, număr de număr, din: V.Alecsandri, M. Eminescu, I. Budai Deleanu, M. Kogălniceanu, G. Coșbuc, Al. Vlahuță, D. Nanu, G. Murnu, D. Petrino, A.C. Cuza, Tr. Demetrescu, O. Densușeanu, Gheorghe din Moldova, Barbu Delavrancea, Sofia Nădejde. În Gazeta Bucovinei erau prezente: critica teatrală, notițe bibliografice, știrile literare, cronica presei. 94
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și igiena la masă, bucătăria românească, glume de tot felul, ghicitori, chiuituri, bocete - toate în Almanahul Poporului de Ierimia Nichita, Cernăuți, adunate și redate. * Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească, Buda, 1836-1837, apoi la București, 18391858, tipărit la Zaharia Carcalechi, „editorul Bibliotecii Românești” și „tipograful Curții.” * Analele Dobrogei, revista Societății culturale Dobrogea (Format 17x24 cm), apare trimestrial, mai întâi la Constanța (1920) apoi anual la Cernăuți, în perioada 1924 1938. Director
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
descrieri geografice, I.Georgescu - studii de istorie literară (Noi documente privitoare la familia Hașdeu, 1920), M. Dragomirescu (Viața și opera lui Panait Cerna, Lucian Predescu (Marea Neagră în poezia noastră populară,1929). Apare și o prescurtată versiune a Țiganiadei lui Ion Budai Deleanu, scrisă în 1928 de M. Pricopie. Se publică folclor dobrogean, studii despre poetul latin Ovidiu: Carol Blum, Cauzele renegării poetului roman P. Ovidius Naso la Tomis (1928), Șt. Bezdechi, Din elegiile lui P. Ovidiu Naso (Epitaful lui Ovidiu, Dor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]