7,603 matches
-
Materii organice bogate în carbon sunt frunzele uscate, paiele, fânul, rumegușul, vreascurile, zațul de cafea de filtru (inclusiv săculețulă, ceaiul și plicurile de ceai, șervețelele din hârtie, pastele, pâinea, orezul, cojile de nuci, sâmburii, țesăturile naturale (in, lână, piele tăbăcită, bumbac etc.Ă, găinațul, penele, plantele uscate (doar dacă acestea nu au fost bolnaveă, florile uscate și pământul. Printre materiile organice bogate în carbon se numără și părul. Rugați un frizer pe care îl cunoașteți să strângă pentru dumneavoastră părul pe
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
viața de zi cu zi. De o sebirea dintre cele două tipuri de veșminte este foarte bine marcată. În timp ce primele se confecționea ză din stofele cele mai scum pe aduse din import, pentru celelalte se folosesc stofele mai puțin pretențioase - bumbac, postav, in sau lână - și țesute în casă. Ro chi i le din prima categorie sunt însoțite de anterie lungi (haine lungi fărămâneci), de dulame și giubele (haine îmblăni e și lungi). O fată de boier primește între opt și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
șiruri de rubine. inelele de argint iau locul celor de aur, dar și acestea apar destul de rar și mai ales la țăranii înstăriți. Cearșafuri, fețe de pernă, fețe de masă, cergi, scoarțe sau covoare se țes în casă din in, bumbac, borangic sau lână. Nu lipsesc nici șervetele, ștergarele sau peșchirele de „obraz“, de „mâini“, de „oglindire“, talere le de cositor sau aramă, cuțite, linguri, dar toate din meta le proaste. Salba și cununa de bani sunt și aici prezente, deși
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cai. cacom = hermină. canavăț = pânză rară de mătase din care se făceau anterie. cațaveică = haină de jupâneasă, lungă până la ge nunchi și îm blănită cu cacom sau vulpe. călțuni = cizme scurte din postav, pâslă sau fetru. ceapraz = ciucure de mătase, bumbac sau lână. cintieni = șalvari purtați de jupânese, lucrați din gher me șut sau alte materiale. ciohodar = slujitor al curții. cit = stambă lustruită și înflorată. clironom = moștenitor. condoragiu = pan to far. conteș (con toș) = haină boierească de ce re mo nie foarte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
practică astăzi pe spații restrânse, cu precădere în Maghreb, între Atlasul Tellian și Atlasul Saharian. Migrațiile sezoniere cele mai caracteristice se regăsesc în arealele arabofone mixte, cum sunt cele ale muncitorilor agricoli din sudul Sudanului care se deplasează pentru culesul bumbacului în regiunea Djezira, dintre Nilul Alb și Nilul Albastru. Pelerinajele la locurile sfinte ale Islamului sunt o categorie aparte de deplasări ocazionale care generează fluxuri impresionante de oameni în anumite momente ale anului, așa cum sunt pelerinajele la Mecca, Medina, Ierusalim
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
este principalul parametru care grevează și asupra deficitului comercial în ansamblu. Doar patru state arabe, deși dependente de importuri, s-au afirmat totuși și pe linia exporturilor agricole: Maroc cu citrice și trufandale de sezon, Siria, Egipt și Sudan cu bumbac. Dar chiar și pentru aceste state volumul importurilor agricole reprezintă o mare parte din valoarea totală a exporturilor: 30% pentru Maroc, 42% pentru Siria, 65% pentru Egipt și Iordania. Producția agricolă s-a menținut insuficientă, în special producția cerealieră, deși
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
dus la formarea celor 2 cuvete lacustre în anul 1998. Dacă în trecut bazinul era alimentat cu peste 60 km3 de apă, în decursul unui an, în prezent această cifra a scăzut la 5 km3 datorită irigațiilor pentru culturile de bumbac. În urmă cu numai 40 de ani, lacul Aral avea o suprafață de 120 ori mai mare decât cea a lacului Boden. Procesul de secare a lacului a contribuit la retragerea liniei țărmului și îndepărtarea orașelor porturi de mal. În
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
pe cel de "Mediator al Elveției", recunoaștere oficială a suzeranității sale asupra Confederației 400. Regimentele elvețiene au luat parte la campaniile napoleoniene, îndeplinind de cele mai multe ori misiunile cele mai periculoase. Prin Blocada continentală, el a determinat ruina industriei elvețiene a bumbacului. Dezastrul din 1813 a pus capăt Actului de mediere, iar aliații au intrat în Elveția cu toată opoziția acesteia. Drumul spre restaurarea independenței era deschis. 4.5. Statele italiene În condițiile absenței unei autorități centrale la nivelul întregii Italii, orașele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
firme producătoare de ceasuri (Rolex-ul deține 30% din vînzări), produse chimico-farmaceutice, ceva construcții de mașini, electronică, computere, telecomunicații și nelipsita ciocolată elvețiană. În Elveția nu găsești nici o fabrică de textile, deși ea este o placă turnantă în comerțul mondial de bumbac, avînd, totuși, cea mai modernă filatură din lume. Au renunțat, mai nou, și la producția de avioane, dar au serioase institute de cercetare în domeniu. În agricultură și comerț, sistemul cooperatist este dominant (de exemplu, 58% dintre viticultori sunt grupați
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
arsenic și se găsește la poalele Carpatului Căliman, în satul Șaru Dorna și formează vine numeroase în grosime ca de 1 până la 9 palmace. Acest realgar sau auripigment de o calitate foarte curată este însușit pentru boirea postavurilor, fabricatelor de bumbac și de cit, pentru boielile zugravilor etc. La o lucrare regulată, ar aduce un venit destul de însămnat. 13-le. Cărbuni de pământ, formația cea nouă, lignite, fossiles bituminöses, holz, se găsește în mai multe locuri a<le> Moldovei, anume lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
culorile moderne sunt mai artificiale (fiind fie sub forma pastelului, fie sub aceea a "obscenității" culorii, pe care modernitatea a adoptat-o în special la obiectele de serie), lucru lesne de observat la materialele plastice. De asemenea, lemnul, piatra, metalul, bumbacul sunt înlocuite cu materiale plastice, polimorfe, sintetice; aceste materiale, deși "în ele însele disparate, sunt omogene ca semne culturale și pot fi instituite într-un sistem coerent. Însăși abstracția lor ne permite să le combinăm după pofta inimii. [...] Astfel, întreg
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
corporații așa cum sunt cunoscute În prezent nu au apărut decât ceva mai târziu, pe la sfârșitul secolului al XlX-lea, cert este că firmele europene și nord americane au Început să investească În străinătate mai devreme, În special În plantații (de bumbac, tutun), În industria extractivă (exploatări miniere) și În sectorul bancar. Ele și-au creat pe teritoriile străine facilități de vânzare și distribuție a mărfurilor. În prima jumătate a secolului al XlX-lea, s-au afirmat trei tipuri de agenți economici
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
carbonic (din care se 240 . „Cimitirul Eternitatea din acest oraș a fost invadat de refugiați și militari” Hușul și zonele limitrofe orașu i erau vestite și în acele timpuri pentru hărnicia fabrica apa gazoasă sau sifonul, n.n.), zahărului și glucozei, bumbacului, fierului, uleiurilor vegetale, boia de ardei, apa minerală, oțet, etc.”. Acest „etc.” ne sugerează faptul că, practic, se aplicaseră taxe și impozite asupra tuturor produselor și serviciilor. Mai departe: „... impozitul de lux și cifra de afaceri; timbrul și impozitul pe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe care o beau vin de pe platourile înalte ale Americii Centrale sau ale Abisiniei, ceaiul din ceașca mea a fost cules în îndepărtatul Yunnan, sucul meu de fructe a fost stors din grepfruturi din Florida sau din Israel. Cămășile mele de bumbac indian au fost fabricate în Taiwan sau Macao. Îmi suflu nasul în batiste din Egipt sau în șervețele Kleenex provenite din pădurile canadiene. Ascult știrile la aparatul meu japonez, scriu ciorna acestei cărți europene cu aurul siberian sau sud-african al
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în satul Cursești, relata anchetatorilor vasluieni cu amănunte o întâmplare la care a fost parte: „...D. Caleap din Ursoaia venind călare dinspre Pungești în seara zilei de vineri (40 de sfinți) avea o bucată de cit și un val de bumbac subsuoară, spunea la oamenii pe care îi întâlnea că vine de la Roman și trecând prin Băcești a văzut că 300 de studienți strică dughenele și bat jidanii (subl.ns.) și că a luat și el de acolo citul și bumbacul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
bumbac subsuoară, spunea la oamenii pe care îi întâlnea că vine de la Roman și trecând prin Băcești a văzut că 300 de studienți strică dughenele și bat jidanii (subl.ns.) și că a luat și el de acolo citul și bumbacul ce are subsuoară și mai spunea că a 2-a zi au să vie studienții să strice Pungeștii și oamenii se mirau de aceasta”. Zvonurile împrăștiate de Caleap au incitat, probabil, și mai rău oamenii mai ales că au auzit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe data de 10 martie 1907 cu mâna goală ci și cu niscaiva bunuri „găsite printre lucrurile aruncate din dugheni pe stradă”, precum: „...o bucată pânză, una bucată cit, 5 lingurițe, un ghem de ață, o pereche de mănuși de bumbac, una fustă de lână, un zurgălău, 4 furculițe, un cuțit de buzunar, 4 bobine ață și o lacată fără cheie”. Puștiul de 11 ani, Constantin V. Câmpanu, tot din Gârceni, a participat ca mulți alți gură-cască la devastarea Pungeștilor, dar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o cămașă și o pălărie”, abandonate cine știe de cine. Marandei T. Mărgean, 22 de ani, măritată, din satul Slobozia, i s au „lipit” de mâini la întoarcerea acasă din târgul Pungeștilor, următoarele lucrușoare: „...5 păpuși tiriplic și una păpușă bumbac ce s’au găsit la mine, le-am găsit la poarta mea în ziua de Sf. Toader”. Anica Zlati de 18 ani din Slobozia, nemăritată, a declarat: „...ducându’mă la crâșma din satul nostru, am găsit pe drum o prostire
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
CJECS (Comitetul județean pentru educație și cultură socialistă); Elena Condrea - Inspector școlar general; Vasile Avram - redactor șef ziarul „Vremea nouă”; Eugeniu Safta Romano - președintele Tribunalului județean Vaslui; Emil Copceac - director, Întreprinderea de confecții Bârlad; Elena Avădănii - maistru la Filatura de bumbac Huși; Aurel Chiru - maistru principal la Întrepr. de rulmenți Bârlad; Neli Genete - electrician la Întrepr. de rulmenți Bârlad; Viorica Mușunoiu - tehnician la Filatura de bumbac Negrești; Maria Roman - prim secretar al Comitetului orășenesc de partid Huși; Gheorghe Poenescu - strungar la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
județean Vaslui; Emil Copceac - director, Întreprinderea de confecții Bârlad; Elena Avădănii - maistru la Filatura de bumbac Huși; Aurel Chiru - maistru principal la Întrepr. de rulmenți Bârlad; Neli Genete - electrician la Întrepr. de rulmenți Bârlad; Viorica Mușunoiu - tehnician la Filatura de bumbac Negrești; Maria Roman - prim secretar al Comitetului orășenesc de partid Huși; Gheorghe Poenescu - strungar la Întrepr. mecanică Vaslui; Ion Ciolan - președinte CAP Delești; Maria Gavriluț - medic la Spitalul municipal Bârlad; Georgeta Giosu - profesor la Liceul „Cuza Vodă” Huși; Petru Ilaș
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe acasă sunt bune opincile că țin mai cald și se fac aici În casă. La sașii aceia din Reghin, unde se duce cu plutele, tatăl tău va găsi papuci (ghete) de cei cu tureacul Înalt și piele moale ca bumbacul. Lada de zestre va trebui să fie plină cu de toate. Nici flăcăii nu erau de neglijat. Câteva cămăși cu altiță cusută sau țesută la poale, pe umăr, musai să li se facă pentru când vor ieși la horă. Și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
că pe urmă erau foarte aglomerați. Sumanul Îl făcea croitorul din Toplița, iar pentru cușmă veneau mieii brumării care erau sacrificați din timp. Ițarii erau făcuți, pentru fiecare câte două perechi, din pânza țesută În patru ițe cu urzeală de bumbac și băteală de horoampă. Altfel, cum va ieși el la horă când va fi flăcăiandru? Dacă Îl ia Împăratul la oaste e mai rău. După opt ani când se va Întoarce, Leana va avea deja copii. Dar pentru aceasta nui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
șapca pe genunchi. (P2) Ceea ce punea el pe cap era [una din acele]* pălăriuțe făcută cu de toate; foarte ciudată: semăna și a căciulă, și a șapcă, și a pălărie rotundă, și a caschetă de vidră, și a scufie de bumbac; într-un cuvînt, unul din acele sărmane lucruri a căror mută urîțenie este tot așa de profund expresivă ca fața unui imbecil. (P3) Ovală și umflată de balene, ea începea cu trei caltaboși rotunzi; pe urmă, despărțite de o fîșie
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Ana, tanti Aneta, cum aveam eu să-i spun după aceea, m-au chemat în casă, m-au cinstit cu vin și cu mâncare și mi-au dăruit, la stăruința bătrânei Ecaterina, o pereche de ciorapi albi și lungi de bumbac și calzi, luați de după sobă, căci ai mei erau uzi leaorcă de la zăpadă. Bătrâna m-a îndemnat cu blândețe să mă descalț și, cu o naturalețe de neînchipuit, mia băgat sub picioarele reci și umede, un lighean cu apă fierbinte
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
oricărui fel de cunoștințe." (ibid.). Tiparul, fără îndoială, a exercitat o influență covârșitoare asupra apariției societății moderne. Așa cum notează autorul, "tiparul nu este numai o tehnologie, ci el însuși este un izvor de materie primă sau o materie primă, ca bumbacul, lemnul sau radioul; ca orice materie primă, el structurează nu numai raporturile intersenzoriale ale individului, ci și modelele interdependenței colective." (id., p. 269). Relevanța expansiunii internetului nu este dificil de intuit. Dacă extindem viziunea lui McLuhan asupra noilor fenomene comunicaționale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]