1,960 matches
-
somn; special; sport; stabilitate; stare; stil; străbunei; studiu; superstiție; suport; tendință; ticuri; tradițional; uratul; uzură; valoare; vicii; zi; zic (1); 789/206/66/140/1 obraz: roșu (110); față (107); rușine (89); gros (33); sărut (31); roz (23); fin (18); bun-simț (14); ten (14); pupic (13); rumen (11); subțire (11); piele (10); falcă (9); fard (9); îmbujorat (9); chip (8); fată (8); curat (6); moale (6); bujori (5); gropițe (5); palmă (5); parte a feței (5); rece (5); blînd (4); buze
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
puțin (2); redus (2); respect (2); strop (2); ușor (2); vin (2); -; 150 ml; abstinență; adică; adjectiv; aer; a nu ajunge; ajunge; de ajuns; amărăciune; amic; apă deloc; apă; aproape; așteaptă; atent; aur; a avea; avea; de bine; bolnav; bucurie; bun-simț; cald; cantitate mică; caș; caviar; căldură; cerc; ceva; din ceva; chin; cîtă; cîțiva; cultură; cumpătare; cumpătat; cunoștințe; da; dans; darnic; deal; degetar; delăsare; delăsător; aproape deloc; durată; durere; educație; eliberare; fără; fărimitură; a fărîma; fărîmă; fărîmituri; firicel; foc; frumos; frustrare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greșeală (15); minciună (14); frică (12); păcat (11); sentiment (9); roșeață (8); sfială (8); umilință (8); obraji (7); urît (7); faptă (6); mîndrie (6); prostie (6); rușinos (6); supărare (6); dezamăgire (5); emoție (5); nesimțire (5); tristețe (5); vină (5); bun-simț (4); copil (4); emoții (4); înroșit (4); milă (4); necaz (4); nesiguranță (4); obraji roșii (4); onoare (4); rău (4); regret (4); vinovăție (4); faptă rea (3); inocență (3); intimidare (3); îmbujorare (3); orgoliu (3); respect (3); a roși (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trainică (2); veșnicie (2); vitamine (2); viu (2); voie bună (2); voioșie (2); vouă (2); activitate; afecțiune; alb; alergare; alimentație; alimente; ani; apă; armă; articol; aur; tot de ce avem nevoie; a fi bine; binedispus; fără boală; bogat; fără boli; bunăvoire; bun-simț; catenă; caz; căutare; cea mai importantă; ceai; conștiință; copil; crăciun; cît cuprinde; deține; Doamne ajută; dragoste; Dumnezeu; durere; educație fizică; emisiune; energie; esențial; excelență; fertilitate; fier; firesc; forță; ideal; igienă; cel mai important; importanță mare; imunitate; indispensabil; inteligență; iubire; îmbolnăvire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
indiferent de tema particulară, teoriile dezvoltate pentru studiul ei diferă uneori radical în ceea ce privește înțelegerea conceptelor și noțiunilor fundamentale (cum ar fi, de exemplu, cele de structură, identitate, națiune și așa mai departe). Cum ar putea fi integrate, de exemplu (dacă bunul-simț sau considerentele logice ne-ar permite-o), perspectiva esențialistă și cea constructivistă, oricare ar fi obiectul cercetării noastre? Prima concepe obiectele și fenomenele sociale ca fiind date, existând dintotdeauna, observabile și identificabile obiectiv. Pentru cea de-a doua, obiectele și
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
proastă. 5. Mult mai proastă. Tabelul 1 Măsuri ale variabilei A12: Cum este viața dumneavoastră în prezent comparativ cu cea de acum un an? Dat fiind numărul infinit de măsuri posibile, cum alege cercetătorul măsura unei variabile? Răspunsul vine imediat: bunul-simț și simplitatea măsurii sunt criteriile principale. Astfel, așa cum putem vedea în exemplul din tabelul 1, măsura M1 este cea mai avantajoasă, fiind dată de numere întregi succesive, la care semnul din fața cifrei indică sensul variantei de răspuns la întrebare. Măsura
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pentru a măsura lungimea, europenii folosesc centimetrul, metrul și kilometrul. Ambele măsoară cu aceeași acuratețe lungimea, căci ambele îndeplinesc restricțiile unei măsuri la nivelul de rapoarte. Evident, cercetătorul isteț poate urma și alte strategii decât cea a simplității și a bunului-simț atunci când construiește o măsură pentru o variabilă. Începătorul este introdus încă din primele lecții în metodologia cercetării la strategiile de a formula întrebări pentru a „măsura” anumite caracteristici (însușiri, variabile) și știe că observațiile empirice vor depinde de felul în
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
atât după considerente teoretice și conceptuale, cât și după considerente practice. Criteriile de grupare trebuie puse în acord cu ipotezele cercetării, fie ele bazate pe asumpțiile unei teorii formulate clar, pe baza cercetării anterioare sau pe baza unor judecăți de bun-simț. Ele trebuie să fie relevante pentru problema de rezolvat, să se refere direct la obiectivele analizei. Tehnicile de analiză cluster nu discriminează variabilele relevante de cele irelevente, ci doar grupează cazurile în funcție de toate variabilele incluse în analiză. Introducerea unor variabile
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
didactice, elevi), materiale, economice, didactice, informaționale, ergonomice, temporale; • se bazează pe participarea unor factori (care țin de școală, de comunitate sau de sistemul social), pe descentralizare, pe creativitate acțională și depășește conducerea empirică (de tipul văzând și făcând), bazată pe bunul-simț sau pe simpla imitare a unor modele ori experiențe similare; • îmbină aspectul teoretic (concepte, metode de abordare, ipoteze, corelații) cu cel metodologic (în acumularea și procesarea informațiilor necesare, în realizarea activităților specifice), cu cel tehnologic (de rezolvare concretă a diferitelor
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
cu primii prin intermediul unei tastaturi și care trebuie să decidă, prin întrebări adresate celor doi, care dintre aceștia este subiectul uman și care este mașina. Deși acest test nu a fost trecut de nici un calculator, din cauza dificultății încorporării cunoașterii de bun-simț într-o mașină, a stârnit numeroase semne de întrebare, entuziasm și critici acide. Inteligența mașinală este pentru Turing o imitare sau o reprezentare mimetică și pragmatică (nesemanticăă a inteligenței umane, perspectivă continuată în numeroase discursuri și practici ale analogiei ordinator-sistem
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lume. Însă, nu doar ființele cu deficiențe fizice intră în această paradigmă, ba, dimpotrivă, acest model existențial și tehnocultural poate fi extrapolat pentru condiția umană de la granița dintre mileniul al doilea și al treilea. A devenit deja o observație de bun-simț faptul că, din ce în ce mai mult, corpul uman începe să fie reconceptualizat și repracticat ca o hibridizare a organicului și a tehnologicului, începând cu domeniul medicinii și continuând cu disciplinele artei. În acest sens, discursul se întâlnește cu practica existențială, iar știința
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
create de om (vezi Mul, 2002Ă. Astfel, transumanismul se deghizează în străduința (umanistăă de a duce la îndeplinire promisiunea de libertate, de egalitate și de fraternitate, în special în ramurile american-libertariene ale curentului. În același timp însă, bioetica transumanistă depășește bunul-simț umanist, neacceptând predeterminarea naturii umane și lipsa de control asupra propriei evoluții: dimpotrivă, accelerarea evolutivă trebuie să se petreacă în ritmul unei schimbări coordonate din unghi rațional-etic. Unul dintre asociații curentului, Hans Moravec, posibil de încadrat direcției neocarteziene, formulează teorii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
naturii umane și lipsa de control asupra propriei evoluții: dimpotrivă, accelerarea evolutivă trebuie să se petreacă în ritmul unei schimbări coordonate din unghi rațional-etic. Unul dintre asociații curentului, Hans Moravec, posibil de încadrat direcției neocarteziene, formulează teorii care depășesc limita bunului-simț uman și umanist de azi și de ieri, așa cum se întâlnește acesta în filosofie, în robotică și în științele cognitive, sfidând fiziologia, biologia și inteligența cunoscute. Moravec (1988Ă, oferind o versiune radicală programului transumanist, pleacă de la premisele că trupul uman
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și colectiv-sociale (un post-/transuman capabil să-și împărtășească experiențele în noi registre, cum ar fi schimbul direct de amintiri sau de sentimenteă. Acest tip de radicalism vizionar depășește însă cadrele actuale ale fizicii, metafizicii, eticii și social-politici, forțează limitele bunului-simț uman și condițiile umanității, pășind pe teritoriul imaginației și al ficțiunii (în special științifico-fantasticeă populat de entități și specii post-/transumane felurite. Principiile transumanismului sunt transpuse adesea într-o ideologie care combină vizionarismul tehnologic cu cel religios și care fundamentează
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vă invite la un dejun oficial, preferați să fie unul unde vin: a) mulți angajați ai companiei? b) doar angajatorul și unul sau doi angajați? 58. De obicei, ce calitate a contat cel mai multe pentru companiile de succes: a) bunul-simț? b) prevederea? 59. Dacă ar fi să alegeți, care dintre următoarele două lucruri ar fi cel mai bine de spus despre un angajat care se pensionează: a) că el sau ea au fost foarte eficienți la locul de muncă? b
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
competența de a alege, fie în domeniul profesional, fie în alt domeniu. A avea „o bună educație” înseamnă și capacitatea de a converti cunoașterea în comportamente dezirabile, semnifică deprinderea de a te articula adecvat la context, de a identifica cu bun-simț linia de conduită care să procure satisfacții maxime, atât actorului social, cât și comunității. Educația adulților a devenit un demers complex, care îi preocupă pe educatori din ce în ce mai mult. Iar educatorii pentru adulți au devenit o categorie aparte, cerându-li-se
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
aceasta e mică”. În alt loc constată „cu durere” că întreaga sumă prevăzută pentru „întreținerea școalei ș-a învățătorului nu treceau a treia parte din leafa primarului”. Totul ca într-un scenariu coșmaresc, violând normalul, firescul, raționalul. O ofensivă împotriva bunului-simț și întregii concepții despre școală și educație a revizorului nostru. Administratorii nu numai că nu se îngrijesc de bunul mers al școlilor, dar uneori își arogă drepturi și competențe pe care nu le au. „Consiliile comunale - îl anunță revizorul pe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de tip focus grup sunt acceptate pe scară largă în cadrul studiilor de piață deoarece produc rezultate credibile la prețuri rezonabile. Patronii realizează importanța creării unui produs agreat, a publicității făcute acelui produs și a prezentării acelui produs publicului. Strategia de bun-simț presupune menținerea contactului cu clienții. Produsele au suferit schimbări majore în ceea ce privește designul, ambalajul și reclama datorită descoperirilor făcute cu ajutorul focus grupurilor. Campaniile de publicitate se axează de multe ori pe lucrurile pe care consumatorul le consideră calități ale produsului. De
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
care avea experiență practică („care avea mâinile muncite”); - dacă o persoană în care aveau încredere, cum ar fi medicul veterinar sau bancherul sau un alt fermier, le spunea personal că va fi un curs bun. Toate aceste descoperiri erau de bun-simț și ne întrebam de ce nu ne-am gândit mai înainte la ele. Ne-am păcălit atunci când am crezut că prezența era influențată în primul rând de percepția lor că ar avea nevoie de așa ceva. Atunci când cercetătorii din mediul academic au
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
încăperile adiacente să mai poată fi folosite.) Pe băieți îi știam din vedere, locuiau în baraca de lângă casă; îi și urâsem la un moment dat, mâncarea gătită de ei provocase crize majore în relația mea cu numărul trei. Aveau totuși bun-simț, își vedeau de treabă și nu voiau să mă deranjeze prea tare; în fiecare seară le făceam ceva bun de mâncare, dar ei mă refuzau politicos: „Nu ne e foame, șefa“; se uitau cumva cu teamă la mâncare, de parcă era
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cam deranjat. Îmi era tot mai clar că nu ține deloc la mine. Pe de altă parte, atât i-ar fi trebuit, să se supere! Că doar și eu îl prinsesem odată în bucătăria cârciumii cu o picoliță și avusesem bunul-simț să nu-i reproșez nimic. Iar a doua oară l-am prins cu o italiancă de-a lui... Unde credeți că erau? La mine în dormitor! ...................................................................... M-a întrerupt telefonul... Era detectivul particular care-l caută pe numărul trei; se
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
erotică” a energiei psihosexuale, care poate fi comparată, prin înrudirea sa, cu „elanul vital”. Ea reprezintă o „replică stilistică” a manifestărilor psihofiziologice și psihosexuale, o sublimare prin care sexualitatea dobândește noi dimensiuni și semnificații axiologice. Capitolul 33 RUȘINE SI VINOVĂȚIE. Bunul-simț și decența Comportamentul sexual reprezintă sfera celui mai „modelat” sector al conduitelor umane. Această „modelare” s-a produs în decursul istoriei umanității, printr-un lung și complex proces de „interdicții” care au urmărit reprimarea și cenzura instinctului sexual și a
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
valorice noi, care-i conferă o dimensiune psihosocială superioară. Reprimarea și cenzura nu urmăresc anularea manifestărilor instinctului sexual, ci îi oferă acestuia o altă modalitate de manifestare, prin adăugarea unor atitudini de tip sublimat, psihomorale. Ele se vor manifesta prin „bun-simț” și „decență”. În locul sexualității libere a Omului sălbatic al Naturii, se va institui discreția și intimitatea Omului civilizat al Cetății. Conduitele sexuale se vor restrânge la relația de intimitate dintre doi indivizi, favorizând astfel formarea cuplurilor stabile. Bunul-simț și decența
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
manifesta prin „bun-simț” și „decență”. În locul sexualității libere a Omului sălbatic al Naturii, se va institui discreția și intimitatea Omului civilizat al Cetății. Conduitele sexuale se vor restrânge la relația de intimitate dintre doi indivizi, favorizând astfel formarea cuplurilor stabile. Bunul-simț și decența sunt expresia unor valori morale, legate de respectul de sine și de respectul pentru ceilalți, ambele avându-și sursa în valorile morale. Acestea implică două aspecte: pudoarea și discreția ca forme de „acoperire” a conduitelor psihosexuale. Bunul-simț se
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
stabile. Bunul-simț și decența sunt expresia unor valori morale, legate de respectul de sine și de respectul pentru ceilalți, ambele avându-și sursa în valorile morale. Acestea implică două aspecte: pudoarea și discreția ca forme de „acoperire” a conduitelor psihosexuale. Bunul-simț se deprinde prin educația tineretului, mai ales a adolescenților. El trebuie să reprezinte, să exprime, „natura morală” a persoanei, modalitatea de „a fi” și de „a se prezenta” a acesteia în societate, în relațiile cu ceilalți. De bunul-simț depind atât
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]