2,180 matches
-
Sabin nu mai e pur și dur, aidoma tinerilor eroi comuniști de până atunci. Invitat în casa Varga, el studiază cu vădit interes pe trepte fundul generos al servitoarei, filmat secunde bune în toată splendoarea lui ondulatorie. Când delicatul coleg burghez Lucian îi atrage atenția asupra unei eleve frumoase care e chiar Sonia, Sabin replică macho : „Da, m- aș distra cu ea...”. Pe deasupra mai și bea, fumează și chiulește de la ore. Cu toate astea e un elev eminent, cel mai bun
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ai stricat somnu’, bă, intelectualule ! Ia dați- i, mă, la intelect !” declanșând bătaia cu perne. Pentru prima dată, Inginerul este un personaj cu desăvârșire negativ, necompensat de prezența vreunui inginer pozitiv. Ștefan (Octavian Cotescu) este laș, unsuros și agresiv. Și „burghez” : „Pentru inginer totu- i apă caldă și mașină mică !”, taxează Cioba. Aidoma maistrului cu origini burgheze din filmele anilor ’50, îi cășună pe muncitoarea Mariana, care îl place pe tânărul Vive. Ajunge până la a- l bate cu sălbăticie pe un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
însăși și foarte obraznică. Actualmente, fără ocupație. Este o pisi avant la lettre. În filmul acesta nu se întâmplă decât lucruri mărunte, pasabile, futilități. N-avem țeluri înalte, n-avem idealuri. Se merge la bar, la petreceri și, obicei crunt burghez, la curse, la hipodromul încă nedesființat. Când se „muncește”, asta se întâmplă într- un domeniu „neserios”, filme publicitare „de artă” pentru Miliția circulație. Regizorul lor, Paul, prietenul Ruxandrei, nu e convingător nici ca sculptor ratat. Lângă el, ca și lângă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Caius... Irina, Irina, Irina... Cozma, Cozma, Cozma... De fapt, nu sunt discuții, sunt discursuri paralele, personajele nu vorbesc între ele, vorbesc „ca din cărți” pentru spectatori, presupuși a fi „intelectuali”, ca aceștia să înțeleagă că : Irina e fiică de muncitor burghez, a fost împreună cu Caius pe baricadele luării puterii de către comuniști, dar „boierii cu vederi de stânga, Caius, aveau excentricități de un anume șic intelectual”, prin urmare „ca fiică de muncitor eu n- am dreptul să cred într-un burghez, Caius
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
muncitor burghez, a fost împreună cu Caius pe baricadele luării puterii de către comuniști, dar „boierii cu vederi de stânga, Caius, aveau excentricități de un anume șic intelectual”, prin urmare „ca fiică de muncitor eu n- am dreptul să cred într-un burghez, Caius”. A călcat totuși acest precept, s-a îndrăgostit de Caius, și pentru asta „a plătit scump”. Despărțirea lor se datorează „incompatibilității de clasă”, căci boierul Caius se jena în fața „fandosiților” la care mergea în vizită cu proletara Irina, deoarece
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
referitor la cinematograf al Tezelor din iulie 1971 : Se vor lua măsuri pentru mai buna echilibrare a filmelor programate în cinematografele noastre, limitîndu-se difuzarea filmelor polițiste, de aventuri, interzicîndu-se filmele care propagă violența și vulgaritatea, care propagă modul de viață burghez. Spre deosebire de paragrafele dedicate presei, radioului și televiziunii, mult mai dure și aplicate, cinematograful este tratat mai „blând” pentru că măsurile, aici, se luaseră deja în bună parte. Interzicerea Reconstituirii în ianuarie 1970 este linia de start a „revoluției culturale” în cinema
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
argumente raționale, tehnice, faptul că șantierul unui baraj de asemenea dimensiuni depășește posibilitățile regiunii, atât umane, cât și tehnologice, termenul de doi ani pentru realizare fiind heirupist. Am mai văzut această ciocnire în Răsună valea. Acolo, inginerul „defetist” era un burghez - argumentele lui tehnice sunt contrazise scurt și dur de secretarul de partid : „Se va face în șapte luni, fiindcă așa cere Partidul”. Și chiar așa se face. În Viața învinge, un om de știință burghez se îndoiește de posibilitățile metalurgiei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Acolo, inginerul „defetist” era un burghez - argumentele lui tehnice sunt contrazise scurt și dur de secretarul de partid : „Se va face în șapte luni, fiindcă așa cere Partidul”. Și chiar așa se face. În Viața învinge, un om de știință burghez se îndoiește de posibilitățile metalurgiei noastre de a fabrica un tip de cositor neobținut nici de americani. Muncitorii comuniști îl contrazic cu entuziasm și cositorul se face. Toți inginerii din filmele de propagandă ale anilor ’50 și ’60 au un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dinadinsul să parvină, îl ia de soț pe neamțul din RFG Hans. „M-am născut într-o mahala cu cișmea în curte, vreau să văd cum e să-ți bei cafeaua într-o piscină !” Așa sună Romanian Dream, un vis burghez, mercantil, meschin. La nuntă, desfășurată foarte românește, nu vedem decât un soi de burjui socialiști între două și trei vârste, colegii de facultate ai Doinei lipsind în mod ostentativ - reacția colectivului e promptă și sănătoasă. Ca să nu existe vreun dubiu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
permanent în discuție, contestat și chiar anulat printr-o politică deschisă și agresivă de izolare și de "ieșire din Europa", occidentalizarea, europenizarea noastră reală (...) nu se va putea produce niciodată (A.Marino, Pentru Europa) Cetățeanul lumii liberal-democratice nu este numai burghezul egoist și filistin, preocupat doar de propria lui prosperitate, cum apare caricaturizat în atâtea ipostaze în literatura satirică√ ci alt tip de om (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc) Adolescenții îndrăgostiți, dar nu numai ei√ ci și alții, sunt așteptați diseară în
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
ce se interpun între alb și negru. Aceeași metodică și deliberată preocupare, pentru definitivarea recuzitei, este vizibilă prin asocierea obiectelor grupate care se regăsesc în ideea plastică și de conținut a cărei origine, în acest caz, este într-un mediu burghez, urban, monden. Naturile moarte stahiene, în general, au, prin conținut, origini bine definite și adrese precise. În loc de postfață Această carte nu se dovedește a fi, în esența conținutului său, un studiu construit după principiile imuabile ale cercetării științifice în domeniul
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
de judecăți, în exercitarea criticii, în confruntarea opiniilor se stabilește o egalitate “a priori” între indivizi. Noua sferă publică construiește un spațiu omogen și unificat, care reflectă o societate ce acceptă numai principii proprii de diferențiere socială. În spațiul public burghez din secolul al XVIII lea, utilizarea publică a rațiunii vizează universalul prin intermediul persoanelor potențial interesate de procedura argumentativă orientată spre căutarea adevărului :acestea sunt principiile generale pe care Rousseau le utilizează pentru a califica legea drept expresie a voinței generale
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
din cele douăzeci de romane ale ciclului Rougon Macquart, determinând o reacție violentă din partea contemporanilor. Acest roman nu prezintă decât un episod din viața familiei Rougon Macquart, o familie sfâșiată de ura dintre cele două ramuri ale ei: bastarzii și burghezii, în timpul celui de-al doilea Imperiu Francez. Ciclul respectă tehnica utilizată de Balzac în opera sa, Comedia umană, dar romanele lui Zola trebuie lecturate în întregime pentru a asigura comprehensiunea textului. Deși în epocă, romanul Pământul a fost considerat cel
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Falansterului de la Scăieni, n-a ținut cont de interesele diametral opuse ale celor două clase sociale în formare, burghezia și proletariatul. În timp ce muncitorul industrial iși dorea obținerea de drepturi, care să-i ofere lui și familiei sale o viață decentă, burghezul dorea menținerea privilegiilor destul de mari, aducătoare de trai îndestulător. Până în 1848, când Europa va fi zguduită de revoluții, care vor schimba structurile socio - politice ale continentului, ideile utopice vor încerca să se mențină în spațiul românesc, dar, sub forma unor
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
Bisericii de stat nu s-a produs și în țările ortodoxe pentru simplul motiv că Ortodoxia nu contravenea nici naționalismului liberalizant (cum o făcea catolicismul), nici naționalismului totalitar (cum o făcea individualismul protestant). Prin urmare, în statul național al liberalismului burghez, Biserica Ortodoxă Română a scăpat de pericolul separației întrucât ea nu se interpunea statului; ba mai mult chiar, Ecclesia era, în concepția statului, un instrument de poliție socială. În schimb, în pragul unei Europe totalitare, divizată în națiuni, percepute ca
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
poate fi .ușor extins la întregul mediu din care a provenit și în care a trăit. 135 Se vor putea strânge informații despre originea socială, istoria familiei, situația economică a scriitorilor. Putem arăta care a fost contribuția exactă a aristocraților, burghezilor și proletarilor în istoria literaturii ; putem demonstra, de pildă, contribuția predominantă a copiilor de liber-profesioniști și de comercianți la producția literară americană. *5 Statisticile pot stabili că, în Europa modernă, literatura și-a recrutat practicanții mai ales din rândurile burgheziei
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
clase aceste diviziuni ale muncii vor dispărea din nou, că artistul se va integra din nou în societate. "Marxistul vulgar" ne spune că cutare sau cutare scriitor care a exprimat păreri reacționare sau progresiste despre biserică și stat a fost burghez. Există o curioasă contradicție între acest determinism mărturisit, care consideră că "conștiința" urmează "existența", că un burghez nu poate să nu fie burghez în opiniile lui, și obișnuitele judecăți etice oare îl condamnă tocmai pentru aceste opinii. Uneori scriitori de
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
societate. "Marxistul vulgar" ne spune că cutare sau cutare scriitor care a exprimat păreri reacționare sau progresiste despre biserică și stat a fost burghez. Există o curioasă contradicție între acest determinism mărturisit, care consideră că "conștiința" urmează "existența", că un burghez nu poate să nu fie burghez în opiniile lui, și obișnuitele judecăți etice oare îl condamnă tocmai pentru aceste opinii. Uneori scriitori de origine burgheză care s-au alăturat proletariatului au fost suspectați de nesinceritate, orice deficiență artistică sau civică
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
cutare sau cutare scriitor care a exprimat păreri reacționare sau progresiste despre biserică și stat a fost burghez. Există o curioasă contradicție între acest determinism mărturisit, care consideră că "conștiința" urmează "existența", că un burghez nu poate să nu fie burghez în opiniile lui, și obișnuitele judecăți etice oare îl condamnă tocmai pentru aceste opinii. Uneori scriitori de origine burgheză care s-au alăturat proletariatului au fost suspectați de nesinceritate, orice deficiență artistică sau civică a lor fiind atribuită originii lor
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
burgheză care s-au alăturat proletariatului au fost suspectați de nesinceritate, orice deficiență artistică sau civică a lor fiind atribuită originii lor de clasă. Dacă drumul progresului, în sens marxist, duce direct de la feudalism, la dictatura proletariatului, trecând prin capitalismul burghez, este logic și consecvent pentru un marxist ca să-i aprecieze pe progresiști în orice moment al istoriei. El trebuie să-1 aprecieze pe burghez când, în primele stadii ale capitalismului, a luptat împotriva feudalismului care mai dăinuia. Dar adesea marxiștii critică
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
clasă. Dacă drumul progresului, în sens marxist, duce direct de la feudalism, la dictatura proletariatului, trecând prin capitalismul burghez, este logic și consecvent pentru un marxist ca să-i aprecieze pe progresiști în orice moment al istoriei. El trebuie să-1 aprecieze pe burghez când, în primele stadii ale capitalismului, a luptat împotriva feudalismului care mai dăinuia. Dar adesea marxiștii critică scriitorii de la înălțimea secolului al XX-lea sau, ca A. A. Smirnov și V. R. Grib - marxiști foarte severi la adresa "sociologiei vulgare" - îi
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
stadii ale capitalismului, a luptat împotriva feudalismului care mai dăinuia. Dar adesea marxiștii critică scriitorii de la înălțimea secolului al XX-lea sau, ca A. A. Smirnov și V. R. Grib - marxiști foarte severi la adresa "sociologiei vulgare" - îi salvează pe scriitorii burghezi recunoscând caracterul universal al umanismului lor. Astfel, Smirnov ajunge la concluzia că Shakespeare a fost "ideologul umanist al burgheziei, cel care a expus programul elaborat de ea atunci când, în numele umanității, a înfruntat pentru prima dată orânduirea feudală". *28 Critica marxistă
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
aprox. 1100-1300). Dar și vremea trubadurilor a trecut. Cavalerii și-au pierdut puterea atunci când orașele au devenit tot mai mari și mai puternice. Acolo viața era diferită de aceea din castele și din mănăstiri; era mai veselă și mai sigură. Burghezii făceau comerț cu țări Îndepărtate, aveau corăbii pe mări, făceau descoperiri și invenții valoroase. Ei Începuseră să se ocupe tot mai mult cu arta, ridicară catedrale impunătoare și Împrejmuiră orașele cu ziduri masive; scriau cărți frumoase, Îi Încurajau pe artiști
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
-se ei Înșiși, cu deosebită plăcere, cu muzica. Seara, după muncă, se adunau ca să cânte. Aceste reuniuni se transformaseră În adevărate asociații care luară În mai multe orașe numele de „maeștrii cântăreți”. Era o vreme de Înflorire generală. În casele burghezilor se făcea muzică cu viole, lăute, violoncele ș.a. sau se cânta din gură cu acompaniament de flaut sau clavicord. În catedralele catolice muzica luase și ea o formă impunătoare, fiind cântată pe mai multe voci și acompaniată de orgi monumentale
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
detestate din ambele direcții: echilibrul axiologic între valori, liberalismul, pluralismul (cu toate urmările sale), umanismul, europeismul, convergența și chiar sinteza dintre valorile naționale și universale, raționalismul și spiritul critic, un anumit bun simț, pe care extremiștii îl disprețuiesc ca mic burghez, adeziunea militantă la drepturile omului și cetățeanului, nostalgia societății civile de dreapta sau de centru? prin integrarea, participarea și responsabilitatea directă a individului sunt și rămân aspirațiile perfect legitime ale oricărei societăți post-totalitare. Ele fac parte din însăși ființa adevăratului
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]