3,270 matches
-
continue de regim din Franța, încă de când a început Revoluția Franceză în 1789, aceste trăsături adânc înrădăcinate au continuat să se manifeste până în anii 1960. A existat o remarcabilă stabilitate în relațiile dintre diferitele "Franțe" și dintre clasele sociale ale burgheziei, clasele de mijloc, clasa muncitoare și țărănime care alcătuiau națiunea franceză. Totuși, în ciuda acestor continuități, în prima jumătate a secolului al XX-lea, între cele două Războie Mondiale, Franța a suferit o serie de crize care au slăbit profund bazele
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în Europa apuseană. Italia, în mod deosebit, era o țară a contrastelor și a confuziei. Reprezenta tărâmul a numeroase conflicte ale unui Ev Mediu intrat în declin - lupta dintre împărat și papalitate, biserică și stat, feudalism și mercantilism, aristocrație și burghezie. Intelectualii și oamenii de litere au simțit această schimbare și au manifestat, concomitent, optimism și neliniște.”1 Situația descrisă este asemănătoare cu cea din Anglia: „Geoffrey Chaucer s-a născut la mijlocul unui secol care, la fel ca toate secolele, era
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
soi.46 Dintr-un total de 338 de personaje, 255 sunt bărbați și doar 83 femei. Clasa de mijloc predomină, cu 140 de personaje. De altfel Vittore Branca denumește cartea „l’epopea dei mercatanti”47. Diferența dintre nobilime și înalta burghezie nu este foarte bine trasată, așa că 102 din personajele considerate nobile pot foarte bine figura și în clasa de mijloc. Douăzeci și trei de personaje sunt numite în mod direct negustori sau soții ale acestora. Aproximativ șaizeci și opt de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a fost remarcat de către criticii literari în numeroase ocazii. „Nimic nu este mai șocant în Decameron decât rafinamentul ramei folosite, care contrastează cu asprimea, vulgaritatea sau licențiozitatea unor imagini pe care le inserează.”135 Brigata se dovedește „o paradigmă pentru burghezia florentină a secolului al XIV-lea. Cei care rostesc povestirile (novellieri) reflecă prețuirea pe care florentinii o dădeau umorului verbal și inteligenței practice, și mai presus de aceasta, 134 Judith Serafini Sauli, op. cit., p. 50. (trad. n.) 135 John Addington
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în Europa apuseană. Italia, în mod deosebit, era o țară a contrastelor și a confuziei. Reprezenta tărâmul a numeroase conflicte ale unui Ev Mediu intrat în declin - lupta dintre împărat și papalitate, biserică și stat, feudalism și mercantilism, aristocrație și burghezie. Intelectualii și oamenii de litere au simțit această schimbare și au manifestat, concomitent, optimism și neliniște.”1 Situația descrisă este asemănătoare cu cea din Anglia: „Geoffrey Chaucer s-a născut la mijlocul unui secol care, la fel ca toate secolele, era
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
soi.46 Dintr-un total de 338 de personaje, 255 sunt bărbați și doar 83 femei. Clasa de mijloc predomină, cu 140 de personaje. De altfel Vittore Branca denumește cartea „l’epopea dei mercatanti”47. Diferența dintre nobilime și înalta burghezie nu este foarte bine trasată, așa că 102 din personajele considerate nobile pot foarte bine figura și în clasa de mijloc. Douăzeci și trei de personaje sunt numite în mod direct negustori sau soții ale acestora. Aproximativ șaizeci și opt de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a fost remarcat de către criticii literari în numeroase ocazii. „Nimic nu este mai șocant în Decameron decât rafinamentul ramei folosite, care contrastează cu asprimea, vulgaritatea sau licențiozitatea unor imagini pe care le inserează.”135 Brigata se dovedește „o paradigmă pentru burghezia florentină a secolului al XIV-lea. Cei care rostesc povestirile (novellieri) reflecă prețuirea pe care florentinii o dădeau umorului verbal și inteligenței practice, și mai presus de aceasta, 134 Judith Serafini Sauli, op. cit., p. 50. (trad. n.) 135 John Addington
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cineva din greșeală. Dacă încerci să cunoști viața într-o asemenea localitate, te vei simți în pielea lui K. - arpentorul din Castelul lui Franz Kafka: aceeași reticență față de străini, aceeași lipsă a dorinței de comunicare. Prin contrast, la Chișinău, noua burghezie se dă în spectacol: baluri de binefacere, concursuri de frumusețe (de fapt, de spălare a banilor), chiolhanuri simandicoase cu BMW-uri și Jeep-uri parcate la scară. Într-un cuvânt: festin pe timp de ciumă. Ca în ultimele zile ale
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Suntem ca niște țachi care umblăm după marcovkă” (o sintagmă cu care și-a caracterizat poporul pe care îl conduce, ahtiat după credite occidentale) și „corupționeri care visează la „kormușkă” (pe românește - aici, pardon, „ieslea”, „treuca” puterii), cu care înfierează burghezia căpătuită, supărată acum - o dată cu instaurarea „justiției și onestității comuniste” - că i s-a tăiat din porție, îi poartă semnătura inconfundabilă. Voronin a căzut în ultimul timp în patima epistolară (vezi scrisoarea deschisă către mereu disponibilul de a servi Ion Druță
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
refuzului. El detestă cu o furie oarbă clasele sociale, dar e și fascinat de ele, oglindă carnivoră În care Își contemplă propria declasare. Fascismul său, virulent și persistent, e Încercarea disperată de a depăși și de a anihila atât valorile burgheziei, cât și pe cele ale proletariatului. Elitismul său e unul de extracție mitologică, Întrupat În silueta hieratică a unui cavaler nordic pierdut În cețurile septentrionale. „Nebunia” lui Drieu e transcrierea greșită a unor idealuri preluate pe cale livrescă. Om de cabinet
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de bine, pe atât de catastrofal plasat, poate observa lentul declin al lumii: Această considerație va face din moartea mea o voluptate. Voi muri Înainte ca francezii să-și fi dat definitiv seama că nu mai sunt nimic, Înainte ca burghezia să muște țărâna, Înainte ca Întreaga Europă să se afle sub cizma knuto-slavă, Înainte ca Anglia să fie legată printr-un lanț de fier de Europa, Înainte ca America să devină o insulă În care se vor refugia ultimii capitaliști
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
altfel. În varianta "democrat-populară", unirea fusese doar un prilej de a nedreptăți tot mai mult "masele muncitoare" și "naționalitățile conlocuitoare", sistematic persecutate de guvernele unui "stat dușmănos". Marii culpabili, Partidul Național și Iuliu Maniu, erau înfățișați la fel de "șovini" ca și burghezia sau aristocrația maghiară 338. Erau, evident, fraze copiate din rechizitoriul proceselor politice din acei ani, îmbogățite cu ceva mai multă informație istorică. După epoca rolleriană, manualul de gimnaziu a fost asumat temporar de Dumitru Almaș, în echipă cu Gh. Georgescu-Buzău
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cele întâmplate în Basarabia erau în continuare condamnate, ca fiind "un act de agresiune, de încălcare a voinței liber exprimate de imensa majoritate a populației din această regiune"348. Prin urmare, erau puse sub titlul paradoxal "trădarea intereselor naționale de către burghezie și moșierime"349. Despre "unirea Transilvaniei cu România încheierea procesului de formare a statului național român" se scria însă că "a fost un act just, progresist"350. Astfel, epoca unirii era disociată în două mari narațiuni, alimentate de la aceeași sursă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
excesivă, idealizarea iubirii curtenești ș.a.m.d.) care indică cel puțin două realități: umaniștii italieni stau sub zodia aceleiași maturități culturale ce dusese la nașterea parodiei în Grecia antică, în timp ce, prin intermediul burlescului, operele lor promovează "în Italia un atac al burgheziei la adresa aristocrației și culturii ei"203. Parodia atacă, de fapt, tot ceea ce este "măreț și solemn, care ne apare sub chipul unei ceremonii"204. Evidența s-a impus și în artele plastice, fiind celebră gravura ce reprezenta grupul Laokoon cu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
rigurozitatea schemei compoziționale (patru "capitole", fiecare introducând în scenă câte o parte componentă a modelului realist), că trebuie citit în paralel cu celelalte, cu care intră în dialog, anulând granițele. Încă de la bun început, căci descrierea aparține unui interior tipic burgheziei balzaciene, în care se strecoară "nevinovate" note de balcanism: "Un apartament bine aerisit, compus din trei încăperi principale, având terasă cu giamlâc și sonerie". Până aici, nimic neobișnuit; împărțire a spațiului, geometrie, într-un cuvânt exactitate. "Curiozitățile" intervin, parodic, în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a grecului (Rom 1, 16). Misiunea creștină, în contextul religios și cultural al vremii a avut două dimensiuni caracteristice: multinațională și universală. Creștinismul s-a răspândit îndeosebi în centrele urbane datorită bunelor comunicații rutiere și maritime și a afirmării unei burghezii superioare numeric clasei senatoriale și descentralizării rutelor comerciale și de schimburi, mult mai intense între diferitele zone ale Imperiului roman. Mesajul creștin viza cu precădere marile centre locuite, ca locuri de iradiere: marile orașe de coastă și interne precum Antiohia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
îngrozească populația civilă și să o descurajeze, să fie în legătură cu locuitorii cartierelor mărginașe, cărora să le descrie rezultatul dezastruos al războiului și să-i îndemne la răscoală contra autorităților publice românești, deoarece au aruncat poporul „muncitor în lupte pentru apărarea burgheziei, capitaliștilor, fără să aibă șanse de a câștiga războiul”. La orele 12 pe 22 iunie 1941 „din birourile Legației sovietice s-au evacuat un număr de 98 de funcționari”, îmbarcați într-un tren „special pregătit din timp în Gara Băneasa
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
tradiții pînă la confundarea lor. II. Tipologia partidelor patrimoniale Maurice Duverger a descris traseul clasic care a permis diferențierea istorică a partidelor care susțin interesele capitaliștilor. La început, partidele conservatoare, apărătoare ale nobilimii, se opuneau liberalilor, purtători de cuvînt ai burgheziei. Apariția partidelor muncitorești a creat "dilema liberalilor". Trebuia oare să se facă corp comun cu adversarul de ieri pentru a evita pericolul nou sau trebuia să se alieze noilor veniți pentru a combate dușmanul istoric? Cei care au optat pentru
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
conservatoare apărătoare ale puterii regale și dominate de nobilime s-au adaptat votului universal mai bine decît adversarii lor liberali, pînă la punctul de a se substitui lor ca mediatori principali ai lumii industriale și de afaceri. Ostilitatea lor față de burghezie i-a făcut adesea pe conservatori să mobilizeze țărănimea și chiar să se intereseze de soarta muncitorilor, victime ale "individualismului și egoismului liberalilor". Pentru aceasta, Biserica le-a acordat sprijinul, ceea ce le-a adus succesul în alegeri. Convertită la liberalism
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și egoismului liberalilor". Pentru aceasta, Biserica le-a acordat sprijinul, ceea ce le-a adus succesul în alegeri. Convertită la liberalism, uneori înverșunată ca în cazul Tories-ilor "dreapta clasică" poate astfel să mobilizeze pentru a apăra ordinea socio-economică stabilită nu numai burghezia, ci și țărănimea, clasele de mijloc și chiar unele segmente importante ale proletariatului care aparțineau stîngii, cum ar fi salariații și muncitorii nesindicaliști. Studiile de sociologie electorală efectuate atît în Marea Britanie de către R. Rose, cît și în Franța de CEVIPOF
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
monetariste! B) Conservatorii care s-au specializat. Lunga domnie a puterii regale menținută în Suedia pînă în 1917 a asigurat supraviețuirea partizanilor opoziției dintre conservatori și liberali. În urma mai multor realinieri, conservatorii au devenit mediatorii lumii industriale și de afaceri burghezia, conducători și îndrumători în timp ce liberalii reprezentau interesele micii burghezii și ale claselor de mijloc urbane liber-profesioniștii, comercianții și meșteșugarii ca și fracțiunea "nestîngistă" a credincioșilor. Din această categorie mai fac parte: conservatorii suedezi din Moderata Samlings Partiet (Partidul Moderat Unit
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a puterii regale menținută în Suedia pînă în 1917 a asigurat supraviețuirea partizanilor opoziției dintre conservatori și liberali. În urma mai multor realinieri, conservatorii au devenit mediatorii lumii industriale și de afaceri burghezia, conducători și îndrumători în timp ce liberalii reprezentau interesele micii burghezii și ale claselor de mijloc urbane liber-profesioniștii, comercianții și meșteșugarii ca și fracțiunea "nestîngistă" a credincioșilor. Din această categorie mai fac parte: conservatorii suedezi din Moderata Samlings Partiet (Partidul Moderat Unit) și finlandezii din Adunarea Națională. Conservatorii norvegieni se deosebesc
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în același grup CDS-ul portughez care urmează aceeași linie ca și Tories-ii, însă fără să aibă nici puterea electorală, nici organizarea lor. 2. Partidele liberale. În mod contrar rivalilor lor conservatori, liberalii s-au grupat pentru a apăra interesele burgheziei. Ei au întruchipat mult timp "stînga", nume pe care l-au păstrat în Danemarca. Uneori atașate regimului cenzitar, alteori democrate, partidele liberale au păstrat întotdeauna o structură elitistă, respingînd autoritarismul plebiscitar, care-i punea în poziție de inferioritate față de conservatori
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
dreptei și centrului. El pretinde Partidului Republican rolul de motor în sînul UDF (Uniunea pentru Democrația Franceză), confederație giscardiană pe care a unificat-o atît cu acesta din urmă cît și cu Partidul Radical. 3. Partidele radicale. O parte a burgheziei, sensibilă la trecut (ea forma, altădată, "stînga"), nu a ezitat să se angajeze într-o politică de colaborare cu mișcarea muncitorească. În anumite cazuri, această colaborare a ajuns pînă la comuniști. Totuși, evoluția sa pe termen lung a făcut ca
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
3. Partidele născute din revolta celor înstăriți. Alte fenomene, mai recente, au apărut în Scandinavia, înscriindu-se în peisajul parlamentar: este vorba de revolta celor înstăriți, mai precis de o contestare radicală și iresponsabilă privind impozitul direct. Aceasta vine din partea burgheziei și a categoriilor de salariați cele mai bine retribuite. Asemenea formațiuni există în Danemarca și Norvegia, iar din 1990 le găsim și în Suedia; ele poartă denumirea de Partid al Progresului și, în ultimul caz, Noua Democrație. Cel mai important
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]